UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Dăianu: România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB
Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a "economie de război". În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit preşedintelui CF, războiul a dereglat puternic piaţa internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce priveşte preţurile la energie şi grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor şi transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic şi de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectaţi în mod direct (din teatrul de război). Totodată, pieţele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulţite, creşte aversiunea faţă de risc. Toate acestea afectează funcţionarea economiilor şi se materializează în costuri mai mari de producţie, în investiţii în regres. Şi în economia românească s-au simţit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. "Dividentul păcii" consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componenţă un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producţiei militare în ţările UE. În nu puţine state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 şi vor creşte în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, ţările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăşi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puţin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a subliniat că o forţă de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil şi că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puţin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil şi din Ucraina. Pregătirea şi înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral şi presiunile sunt în creştere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parţial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) şi PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanţa de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puţin sub 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este o centură de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie şi pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv inteligenţă artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţă economică, cu părţi bune şi mai puţin bune, ci şi de pace, democraţie! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Păstrarea unităţii, printre principalele priorităţi ale Ucrainei
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Tulcea: Voluntari din toată lumea, în sprijinul Ucrainei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Daraban (CCIR): Piețele din Caraibe, o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români
Piețele din Caraibe este o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români care desfășoară activități în turism, investiții în infrastructură, industria alimentară și procesarea produselor agricole, pescuit și acvacultură, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
Cristian Păun: Taxa pe stâlp aduce un stres inutil mediului de afaceri din România
Taxa pe stâlp nu aduce bani mulți la bugetul statului, nici nu rezolvă dezechilibrul bugetar și, în plus, aduce un stres inutil mediului de afaceri din România, având în vedere taxele vamale cu care se va confrunta în perioada următoare, consideră Cristian Păun, profesor universitar de economie. 'Eu cons
Operatorii din transport trebuie să afișeze în interiorul mijloacelor de transport plăcuțe cu prețul călătoriei, în sistem braille
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, un Ordin conform căruia operatorii economici din domeniul transportului public trebuie să se asigure că în interiorul mijloacelor de transport există plăcuțe cu afișarea prețului per călătorie, mesajul fiind transmis în sistem braille, p
ANAF: Fraudă de peste un milion de lei identificată în domeniul comerțului online cu parfumuri
Inspectorii antifraudă au verificat un operator economic din Hunedoara care vindea parfumuri pe un site specializat și au constatat că persoanele care controlează societatea s-au sustras de la declararea vânzărilor și implicit a taxelor și impozitelor aferente, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de lei. 'Inspectorii din cad
România a înregistrat anul trecut, pe relația cu SUA, un excedent comercial de peste 968 milioane euro (INS)
România a exportat anul trecut în Statele Unite ale Americii produse în valoare de peste 2,283 miliarde euro și a importat de 1,315 miliarde euro, rezultând un excedent comercial pe relația cu SUA de 968 milioane euro, conform datelor Institutului Național de Statistică, transmise la solicitarea AGERPRES. Valori ridicat
VIDEO Măsurile pentru reducererea la minimum a impactului tarifelor impuse de SUA vor fi discutate punctual săptămâna viitoare (ministru)
Guvernul pregătește deja scheme de ajutor pentru sectoarele care ar putea avea de suferit în urma noilor tarife impuse de Statele Unite, iar măsurile propuse vor fi discutate punctual săptămâna viitoare cu cei afectați, astfel încât să fie redus la minimum impactul asupra companiilor românești al acestor tarife, a declarat joi, la briefi
VIDEO Tanczos Barna: Am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care a modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale, a declarat, joi, vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința de Guvern. 'Astăzi am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile special
Negrescu: În plin război comercial, Guvernul aprobă taxa pe stâlp; România calcă din nou în străchini
România va simți efectele taxelor vamale de 20% impuse de SUA Uniunii Europene din prisma relațiilor comerciale pe care le are cu celelalte țări europene, mai ales cu Germania, Franța, Italia și Spania care exportă puternic în SUA, a declarat joi, pentru AGERPRES, consultantul economic, Adrian Negrescu. În opinia sa, Rom&acir
Dobre (TradeVille): Concurența pe care o face statul duce și la creșterea numărului de investitori; avem mai mulți investitori la Bursă cu Fidelis
Concurența pe care o face statul, prin emisiuni precum Fidelis, duce și la creșterea numărului de investitori, iar pentru companiile care au rezultate bune există investitori, a explicat, joi, Alexandru Dobre, director general adjunct, TradeVille, în cadrul evenimentului de listare a două noi emisiuni de obligațiuni pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al
Burnete (Concordia): Impactul taxelor impuse de SUA se va vedea în România în industria auto, a mobilei sau articolelor din oțel
Exporturile directe ale României către Statele Unite reprezintă aproximativ 2% din totalul exporturilor naționale, însă impactul indirect al noilor taxe impuse de SUA poate fi resimțit în sectoare precum industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolelor din oțel, fier, dar și a produselor din cauciuc și derivate, cea a echipamentelor i
VIDEO INTERVIU/Vevera (ICI): Zona umană va rămâne indispensabilă în ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor și dezvoltarea zonei de tehnologie
Inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficitul de personal, preluând partea de acțiuni repetitive, de programare basic, dar zona de creativitate, cea de dezvoltare, vor rămâne clar zone umane la acest moment, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.
Bontea (ANCOM): Suntem mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul
România se află tot mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul, 80% din traficul de colete provenind din cumpărăturile online, care generează peste jumătate din veniturile sectorului, a declarat, joi, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Vlad Bontea,
UPDATE Circulația feroviară a fost reluată pe distanța Teregova - HM Poarta
Circulația feroviară a fost reluată în condiții de siguranță pe distanța Teregova - HM Poarta, joi după-amiaza la ora 12:58, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA. 'Personalul feroviar din cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara a acționat în zona afectată, împreună cu utilajele din dotar
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor RCA au crescut cu 38%
Despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei, potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA - Fondul de Ga
Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației î