UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Dăianu: România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB
Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a "economie de război". În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit preşedintelui CF, războiul a dereglat puternic piaţa internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce priveşte preţurile la energie şi grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor şi transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic şi de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectaţi în mod direct (din teatrul de război). Totodată, pieţele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulţite, creşte aversiunea faţă de risc. Toate acestea afectează funcţionarea economiilor şi se materializează în costuri mai mari de producţie, în investiţii în regres. Şi în economia românească s-au simţit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. "Dividentul păcii" consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componenţă un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producţiei militare în ţările UE. În nu puţine state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 şi vor creşte în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, ţările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăşi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puţin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a subliniat că o forţă de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil şi că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puţin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil şi din Ucraina. Pregătirea şi înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral şi presiunile sunt în creştere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parţial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) şi PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanţa de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puţin sub 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este o centură de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie şi pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv inteligenţă artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţă economică, cu părţi bune şi mai puţin bune, ci şi de pace, democraţie! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Păstrarea unităţii, printre principalele priorităţi ale Ucrainei
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Tulcea: Voluntari din toată lumea, în sprijinul Ucrainei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Circulația feroviară se desfășoară doar pe firul I între stațiile Leu și Jianca
Circulația feroviară se desfășoară doar pe firul I între stațiile Leu și Jianca, din cauza deraierii pe firul II a unui vagon din compunerea unui tren de marfă, la intrare în Halta de Mișcare Leu, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Trenul de marfă, compus din 34 de vagoane încărcate cu ciment, aparține operatorului național CF
Grindeanu: Ultimii 14,57 kilometri ai secțiunii 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești se apropie de finalizare; circulația se va deschide în iunie
Ultimii kilometri ai secțiunii 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești se apropie de finalizare, iar din momentul dării lor în trafic, în luna iunie, se va putea circula pe autostradă, de la București la Curtea de Argeș, pe o distanță de aproximativ 140 kilometri, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.
MEDAT: România, promovată la Târgul Internațional de Turism IMEX de la Frankfurt
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) promovează România, în perioada 20-22 mai, la Târgul Internațional de Turism 'IMEX', din Frankfurt, Germania, eveniment destinat specialiștilor din industrie, informează ministerul pe site-ul instituției. IMEX FRANKFURT este manifestarea exp
Cele mai ieftine vacanțe de vară rezervate de români sunt pentru luna iunie (platformă)
Luna iunie este preferată de români pentru tarifele accesibile și mai puțină aglomerație în stațiunile turistice, conform unui studiu realizat de o platformă de rezervări turistice. Potrivit datelor Travelminit.ro, tot mai mulți turiști aleg să își planifice vacanțele în luna iunie, 37% dintre rezervările pentru perioada estivală iunie-
Stanciu (viceprimar, Sector 1): În acest an, vrem să implementăm un sistem care să integreze tot ce înseamnă hârtie
Primăria Sectorului 1 are în plan, în acest an, implementarea unui sistem care să optimizeze și să integreze tot ce înseamnă hârtie, în condițiile în care, în ultimii ani, nu a evoluat foarte mult pe partea de e-guvernare și e-documente, a declarat miercuri Daniela Maria Stanciu, viceprimar în cadrul Primăriei Sector 1
Stocklosa (CCIB): Bucureștiul are nevoie de modernizarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului
Bucureștiul are nevoie de planificarea și prioritizarea investițiilor, având la bază un plan strategic pe termen mediu și lung a cărui finalitate o constituie transformarea Capitalei într-un centru regional de afaceri, a afirmat miercuri președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, la un eveniment de specia
Unu din trei români nu au redirecționat niciodată cei 3,5% din impozitul pe venit (studiu)
Unu din trei români (33%) nu au redirecționat niciodată cei 3,5% din impozitul pe venit, 67% dintre românii din mediul urban au redirecționat cel puțin o dată și în măsură semnificativ mai mare cei cu vârste între 35-44 ani (80%), relevă un studiu realizat de Reveal Marketing Research și dat miercuri publicității.
Spătaru: România poate să-și reducă deficitul bugetar cu ajutorul resurselor minerale procesate corespunzător în lanțul de valoare
România ar putea să-și reducă substanțial deficitul, dacă nu să trecem pe excedent cu ajutorul resurselor minerale pe care le avem și pe care să le procesăm corespunzător în lanțul de valoare, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelar
Chiriac (Reprezentanța CE): Industria 5.0 merge dincolo de automatizare și digitalizare, este despre reinventarea producției
Industria 5.0 merge dincolo de automatizare și digitalizare, este despre reinventarea producției, astfel încât oamenii să rămână în centrul procesului, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în Român
Frăsineanu (Guvern): Eficiența resurselor și inovația în domeniul mediului trebuie să primeze într-o economie competitivă
Eficiența resurselor și adoptarea celor mai noi inovații în domeniul mediului trebuie să primeze într-o economie competitivă, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. 'Aș vrea să vă
Lorant Antal: Reindustrializarea în România și în Uniunea Europeană are nevoie de o regândire categorică a Green Deal
Reindustrializarea în România și la nivelul Uniunii Europene are nevoie de o regândire categorică a Green Deal, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal.
Dragu: Republica Moldova merge foarte hotărâtă pe calea europeană, un parcurs clar și ireversibil
Republica Moldova merge foarte hotărâtă pe calea europeană, un parcurs clar și ireversibil, pentru că Uniunea Europeană reprezintă spațiul democrației, al prosperității și al păcii, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM).
PAID România, majorare de capital la 193 milioane lei
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România) anunță finalizarea unei noi majorări de capital social, aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), de la 19,341 milioane lei la 193,418 milioane lei, valoarea fiind acum de zece ori mai mare decât cea din momentul înființării, în 2009, conform unui comunica
Pauliuc (Comisia de apărare dim Senat): Prezența la vot de aproape 65% este o declarație de speranță
Românii nu au venit la urne, duminică, pentru spectacol, ci au venit pentru direcție, claritate și viitor, iar prezența la vot de aproape 65% nu este doar o statistică, ci și o declarație de speranță, a declarat, miercuri, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality', președinta Comisiei pentru apărare, ordine
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii lansează a opta ediție a burselor pentru cadrele didactice tinere
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) lansează, de miercuri, cea de-a opta ediție a programului Bursele ANIS pentru susținerea cadrelor didactice tinere care transformă educația prin tehnologie și metode inovatoare de predare. Potrivit unui comunicat al asociației, fiecare proiect selectat va fi recompensat cu un gran