Lucrările de consolidare și reabilitare la Muzeul Național 'George Enescu' - Palatul 'Cantacuzino', una dintre cele mai importante investiții în patrimoniul cultural aflate în derulare în București, pot fi reluate. Guvernul a aprobat măsurile necesare pentru asigurarea resurselor financiare care permit semnarea contractului de proiectare și execuție și continuarea investiției până la finalizare.

'Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție', a declarat ministrul culturii, Andras Istvan Demeter.

La Muzeul Național 'George Enescu' au fost executate până în prezent aproximativ 25% din lucrările prevăzute. Contractul de execuție nu a mai fost prelungit după anul 2024, ca urmare a intrării în insolvență a antreprenorului.

Pentru continuarea investiției, Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2025, procedura de achiziție pentru serviciile de proiectare, execuția restului de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului, aferente obiectivului 'Muzeul Național George Enescu - Palatul Cantacuzino, Casa Memorială și Anexa'.

La data de 11 iunie 2026, a fost finalizat raportul procedurii de achiziție, iar comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L., în valoare de 10.480.629,97 euro net.

În vederea acoperirii necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul 'Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu', Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, reprezentând economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006).

Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu BDCE :

- la 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național 'Marin Sorescu' din Craiova;

- intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip 'design & build' aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila 'Florica' din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul 'Vârnav Liteanu' din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național 'Lucian Blaga' și Opera Națională Română din Cluj-Napoca;

- demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila 'Samurcaș' din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.

Utilizarea eficientă a resurselor financiare în cadrul celui mai amplu program de investiții din sectorul cultural, finanțat cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, rămâne principala prioritate a Ministerului Culturii. Redirecționarea economiilor realizate către alte obiective care privesc conservarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, modernizarea infrastructurii culturale și creșterea accesului publicului la servicii culturale de calitate rămâne o preocupare constantă. După cinci ani investiți în rezolvarea obstacolelor administrative, sunt reluate demersurile privind reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a ansamblului care găzduiește Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de stat din Cluj.

'Cred că oamenii așteaptă de la noi mai puține explicații despre blocaje și mai multe vești despre soluții. Faptul că reușim să continuăm aceste lucrări fără a solicita fonduri suplimentare de la bugetul de stat arată că putem administra eficient resursele existente și le putem orienta acolo unde este cea mai mare nevoie', a mai spus ministrul culturii.