UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia

Alianţa Nord-Atlantică este mult mai pregătită în prezent să contracareze Rusia, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, apreciind că România a reuşit să depăşească toate momentele critice provocate de repercusiunile agresiunii ruseşti asupra Ucrainei.
"După zece ani de război ucraineano-rus, dus mai întâi prin intermediul unor organizaţii proxy, de tipul miliţiilor pro-ruse din Donbas şi trupelor Wagner, iar apoi după atacul direct al Rusiei de acum doi ani, NATO este mult mai pregătit să contracareze Rusia. Cheltuielile militare ale statelor membre au crescut constant după decizia din 2014 de la Summitul NATO din Ţara Galilor, când s-a hotărât că într-un deceniu, deci până în 2024, statele membre vor ajunge să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în vederea îndeplinirii priorităţilor Alianţei de creştere a capacităţii de apărare comună. Acest obiectiv a fost în bună măsură îndeplinit", a explicat analistul politic, într-o declaraţie acordată AGERPRES, în contextul marcării, în următoarele zile, a doi ani de război în Ucraina.
Mai mult, după cum a arătat Cristian Pîrvulescu, din cauza atacului Rusiei din 2022, două noi state cu o apărare puternică au cerut să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice, Finlanda şi Suedia, primul fiind deja acceptat, iar al doilea urmând să devină membru în viitor, Rusia nemaiavând nici politic, nici militar, dar mai ales economic capacitatea de a ataca deschis state membre NATO.
"Indirect, războiul hibrid se duce deja de mai bine de un deceniu în toate statele considerate inamice, imediat ce regimul Putin a calificat manifestaţiile de protest de după alegerea pentru al treilea mandat al lui Vladimir Putin ca preşedinte al Federaţiei Ruse drept forme de intervenţie occidentală. Dar simplul fapt că războiul este la graniţa NATO reprezintă un risc potenţial de escaladare a conflictului. Şi tocmai pentru a descuraja Rusia, conducerile politice şi militare din unele state membre promovează acum un discurs ofensiv, care pune accentul pe pregătirea pentru o confruntare directă pe termen mediu. Dar, pe termen mediu, Vladimir Putin, care va împlini 72 de ani, în condiţiile în care, în 2021, durata medie de viaţă a unui bărbat rus era de 64,2 ani, poate oricând dispărea. Iar regimul putinist este prea personalizat pentru a putea garanta stabilitatea sa", a argumentat profesorul Cristian Pîrvulescu.
În ceea ce priveşte impactul pe care l-au avut sancţiunile economice succesive impuse Federaţiei Ruse de către Uniunea Europeană şi SUA în aceşti doi ani de război, analistul politic a evidenţiat că, deşi aparent acestea nu au avut o influenţă importantă asupra funcţionării "maşinii de război ruseşti", în realitate starea economiei din Rusia, de care depinde şi situaţia militară, este astăzi dificilă.
"De exemplu, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, veniturile din petrol ale Rusiei au scăzut cu peste un sfert în ianuarie 2023 faţă de aceeaşi lună a anului 2022. Peste 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale Ruse sunt blocate în UE şi în alte ţări din G7. Pe de altă parte, datele preliminare pentru 2023 arată că economia Rusiei a crescut mai mult decât previziunile. Acest lucru ar putea fi explicat prin stimulul puternic oferit de cheltuielile guvernamentale investite în "economia de război". Dar transformarea economiei ruseşti dintr-o economie de consum într-o economie de război are deja consecinţe asupra situaţiei nivelului de trai, în vreme ce câteva milioane de ruşi, mulţi specialişti în diferite domenii strategice, au preferat să părăsească Rusia după februarie 2022. Între timp, statele europene a căror dependenţă economică de Rusia era importantă au reuşit să se adapteze. Dar economia rusă mai poate încă rezista o perioadă acestei situaţii complicate, momentul dificil fiind plasat de unii specialişti în 2026. Or, asta se va întâmpla după alegerile cruciale din Europa, dar mai ales din SUA, care ar putea schimba datele politice ale problemei şi ar putea ajuta Rusia să supravieţuiască", a arătat politologul.
Cristian Pîrvulescu a afirmat că, până acum, România a reuşit să depăşească toate momentele critice provocate de repercusiunile agresiunii ruseşti asupra Ucrainei şi, cu discreţie şi eficienţă, chiar să sprijine această ţară.
"Deja, privind retrospectiv, soluţia guvernului de tip coaliţie supradimensionată, adus la guvernare de preşedintele Iohannis în toamna anului 2021, pare să fi anticipat riscurile unei crize geopolitice regionale. Dar evoluţia acestei crize spre una globală, cu un conflict mondializat cu consecinţe economice, politice şi societale imprevizibile, complică mult situaţia României. De fapt, anul electoral, dar mai ales calendarul electoral vor pune partidele şi societatea românească în faţa unor presiuni imense. Iar dacă această coaliţie guvernamentală va cădea pradă luptelor intestine dintre partide, riscurile privind stabilitatea regimului democratic vor creşte", a avertizat analistul politic.
Cât priveşte impactul politic pe care îl va avea războiul din Ucraina asupra scrutinurilor din 2024, Cristian Pîrvulescu a declarat că, deşi vor avea loc alegeri în multe ţări, doar într-o mică parte dintre acestea vor fi într-adevăr alegeri democratice.
"Alegerile din Belarus, Rusia, Iran, Salvador, ba chiar şi cele din Africa de Sud şi India nu sunt tocmai democratice, când nu sunt de-a dreptul nedemocratice. Dar pentru Rusia, care, conform doctrinei Gherasimov, este îndreptăţită să folosească tacticile războiului hibrid pentru a destabiliza adversarii, alegerile din statele democratice, cu prioritate cele din SUA, dar şi cele europene sau cele din România vor permite intervenţii variate. Aşa cum s-a întâmplat deja în 2016 cu Brexitul şi alegerile americane. Iar în încercările mai mult sau mai puţin subtile de influenţare a votului războiul din Ucraina va fi mereu o referinţă, fie ea doar implicită", a spus el.
Analistul politic a atras atenţia, de asemenea, că războiul hibrid pe care Rusia îl duce deja de mai bine de un deceniu împotriva democraţiei şi drepturilor omului în România a avut un impact important asupra stării de spirit a populaţiei.
"Chiar dacă opinia publică românească nu a devenit majoritar anti-ucraineană, aşa-zisa oboseală a războiului, acest eufemism care acoperă operaţiunea de propagandă rusească, a cuprins deja o bună parte a populaţiei. Mesajele anti-ucrainene, dublate de cele anti-europene şi anti-americane, abundă pe reţelele sociale, de cele mai multe ori în forme adaptate imaginarului colectiv românesc. Deja, aşa cum s-a văzut în cazul mişcărilor fermierilor, de aici sau de aiurea, mesajul anti-ucrainean a fost promovat către publicul larg, iar ideea că ucrainenii profită de înlesnirile oferite de UE a fost, pe metoda fake-news (o ştire contrafăcută are obligatoriu un sâmbure de adevăr care să o facă acceptabilă), a fost promovată ca un adevăr absolut, deşi nu exista nicio dovadă în acest sens. Iar aceste dezinformări circulau deja de ceva vreme, aşa cum au circulat şi alte dezinformări, precum cele privind canalul Bîstroe, situaţia bisericilor româneşti şi a limbii române din Ucraina şi multe altele. Este deci de aşteptat ca alte acţiuni de acelaşi tip, poate chiar campanii de dezinformare structurate, să fie folosite cu şi mai multă vigoare pentru a slăbi din ce în ce mai mult susţinerea românilor pentru Ucraina şi pentru a creşte şansele partidelor anti-ucrainene, deci direct sau indirect pro-ruse, în alegerile ce urmează", a argumentat el.
Cristian Pîrvulescu este de părere însă că "situaţia nu e atât de gravă pe cât pare la prima vedere" în privinţa solidarităţii cetăţenilor europeni faţă de Ucraina.
"E mult zgomot de fond pentru a deturna atenţia de la agresiunea rusă din Ucraina. Dar, de fapt, ultimul Eurobarometru dat publicităţii în decembrie 2023, realizat pe teren în octombrie anul trecut, arată că 72% dintre cei chestionaţi erau în favoarea sprijinului financiar pentru Kiev, sigur, într-o scădere uşoară, de 6%, faţă de primăvara aceluiaşi an. Iar în România, unde scăderea a fost de 9%, susţinerea rămânea totuşi la 75%. Chiar dacă propaganda pro-rusă a acţionat constant şi solidaritatea românilor ar mai fi scăzut între timp, aceasta nu avea cum să se fi prăbuşit. Dar evenimente precum protestul fermierilor, care au blocat spontan punctele de trecere a frontierei spre Ucraina sau portul Constanţa, au şi ele un impact pe care îl vom măsura cel mai probabil la alegerile europene din 9 iunie", a spus Pîrvulescu.
Politologul a adăugat că, în ciuda tuturor eforturilor propagandei pro-ruse, situaţia "nu a basculat" în ceea ce priveşte atenţia publicului din România faţă de războiul din Ucraina.
"Să vă mai dau câteva cifre relevante din această perspectivă: 55% dintre români, într-o scădere de 5% faţă de primăvara anului trecut, credeau că Uniunea Europeană ar trebui să accelereze procedurile de acceptare a noi state membre. Deci şi a Ucrainei. Pe de altă parte, lărgirea războiului spre Orientul Mijlociu după pogromul din 7 octombrie a modificat interesul opiniei publice româneşti. Însă cum zgomotul de fond al războiului din Est se aude în România puternic de fiecare dată când dronele ruseşti atacă Ismail şi Reni, nu s-ar putea spune că publicul românesc a devenit opac la acest subiect. Dar, după doi ani de război, este firesc ca emoţia să se fi estompat, ca solidaritatea să nu mai fie ca în primele zile ale conflictului, în acest sens şi dezinformarea atingându-şi unele ţinte. Dar faptul că într-un sondaj INSCOP din noiembrie anul trecut 30% credeau că Rusia va câştiga războiul, coroborate cu alte date şi informaţii, arată că susţinerea pentru Ucraina nu mai este cvasi-unanimă", a explicat analistul politic.
În opinia lui Cristian Pîrvulescu, cel mai mare pericol pentru România şi pentru români al acestui an electoral, având în vedere conflictul din Ucraina, îl constituie dezinformarea, "de departe cel mai mare risc în actualul context economic, politic şi social".
"Efectele cumulate ale inflaţiei, situaţiei geopolitice, crizelor sociale mai mult sau mai puţin stimulate, ale diferitelor teorii ale conspiraţiei şi ale intoxicărilor de tot felul care vor prospera în anul electoral pot avea o influenţă asupra unei părţi a electoratului", a mai spus politologul Cristian Pîrvulescu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Citeşte şi:
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ Simion spune că Ponta ''a mințit' că a mers să îl ''scoată'' din Republica Moldova la solicitarea unor ''structuri''
Liderul AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat, vineri, că Victor Ponta, contracandidatul său, a 'mințit' când a afirmat că a mers să îl 'scoată' din Republica Moldova pentru că l-au 'rugat niște structuri românești'. 'A mințit, la fel cum a mințit când a vorbit despre inundațiile
Prezidențiale2025/INTERVIU Sebastian Popescu: România are nevoie de un președinte care să unească și să transmită încredere în instituțiile statului
România, în acest moment, are nevoie de un președinte care să unească românii și să transmită încredere în instituțiile statului, a declarat candidatul Partidului Noua Românie, Sebastian-Constantin Popescu, într-un interviu acordat, vineri, AGERPRES. Printre deciziile pe care le-ar lua în primele
Prezidențiale2025/ INTERVIU Lavinia Șandru: Nu am făcut parte niciodată din sistem, tocmai de aceea pot să mă lupt cu el
Lavinia Șandru, candidata Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) la alegerile prezidențiale din luna mai, a intrat în cursa electorală cu proiectul 'România Reală', principala temă fiind stoparea abuzurilor. Aceasta subliniază, într-un interviu acordat AGERPRES, că nu a făcut parte niciodată din sistem și tocmai de aceea se
VIDEO Prezidențiale2025/ AEP lansează campania 'Informează-te corect și doar din surse oficiale'
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat campania 'Informează-te corect și doar din surse oficiale'. 'În contextul amenințărilor actuale la adresa integrității proceselor electorale democratice, cauzate de răspândirea de conținut fals și manipulator în mediul online și având în vedere perioada
Atenționare de călătorie MAE: Serbia - miting de amploare la Belgrad și alte orașe mari
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească spre sau dinspre Serbia pe cale rutieră că, sâmbătă, în capitala Belgrad este programat un miting de amploare, zona centrală fiind închisă traficului. Vor fi afectate semnificativ unele artere impo
Ministerul Dezvoltării a virat aproape 66 de milioane lei pentru obiective finanțate prin PNRR
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat facturi în valoare totală de 65.861.345,77 de lei pentru 138 de obiective realizate prin componentele C10 - Fondul local și C15 - Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, vineri, ministrul Cseke Attila. Astfel, pentru Compon
Bihor: Primul candidat admis la președinția CJ, vacantată de Ilie Bolojan, este Ciprian Blejan (AUR)
Primul aspirant la președinția Consiliului Județean care și-a depus candidatura și a fost admisă de BEJ este liderul Partidului Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) Bihor, Ciprian Blejan. 'Mi-am depus ieri candidatura pentru președinția Consiliului Județean cu gândul să ne apropiem mai mult de oameni, nu doar de betoane și d
Prezidențiale2025/Lasconi: Nu sunt de vânzare și nu sunt monedă de schimb pentru nimeni
Candidata la alegerile prezidențiale Elena Lasconi a declarat, vineri, că nu este 'de vânzare' și nici 'monedă de schimb' pentru nimeni, menționând că va continua să lupte, chiar dacă 'gașca' i-a blocat ilegal accesul la banii de campanie și nu crede că va avea acces nici măcar în sediul USR. 'O să
Prezidențiale2025/ Antonescu: Un președinte pro-occidental - o garanție că relația dintre Chișinău și București va continua
Candidatul Alianței Electorale ''România Înainte'', Crin Antonescu, a declarat vineri că un președinte pro-occidental reprezintă o garanție că relația dintre Chișinău și București va continua, afirmație făcută cu ocazia unei vizite în capitala Republicii Moldova. ''Rezultatul alegerilor de la București
Prezidențiale2025/ Lavinia Șandru propune ca victimele abuzurilor instituțiilor statului să primească cel puțin 10.000 de euro
Candidata Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) la alegerile prezidențiale, Lavinia Șandru, propune ca românii care sunt victime ale abuzurilor să fie despăgubiți cu suma minimă de 10.000 de euro, urmând ca statul să recupereze ulterior banii de la ''abuzatori''. Propunerea vizează ca ''fiecare româ
Prezidențiale2025/ Nicușor Dan: Coaliția se face că taie cheltuielile și cu cealaltă mână crește taxele; este un scandal
România nu-și mai permite un deficit bugetar de aproape 8% din PIB, iar cheltuielile statului trebuie reduse urgent, apreciază primarul Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale. El acuză coaliția de guvernare de faptul că ''se face că taie cheltuielile'', iar ''cu cealaltă mână
Bolojan: Educația financiară nu este un avantaj, ci o necesitate
Președintele interimar Ilie Bolojan afirmă că educația financiară este o componentă esențială într-o societate modernă și funcțională și subliniază că aceasta nu este un avantaj, ci o necesitate, mesaj transmis, vineri, la un eveniment organizat la sediul Băncii Naționale a României. ''Educația financiară este o componentă
Prezidențiale2025/ Moșteanu: Sper ca Elena să înțeleagă că miza României e mai mare decât simplul orgoliu al dânsei
Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, și-a exprimat speranța, vineri, ca lidera USR, Elena Lasconi, să renunțe la campanie și să îl susțină pe candidatul independent Nicușor Dan, astfel încât alegerile prezidențiale să nu fie câștigate de George Simion sau Victor Ponta. ''Eu încă aștept și spe
Camera Deputaților/ Institutul Național de Formare în Sectorul Public va fi înființat prin comasarea a patru instituții (proiect)
Deputatul PSD Mihai Ghigiu a depus la Parlament un proiect de lege care propune înființarea Institutului Național de Formare în Sectorul Public, prin comasarea a patru instituții publice. ''Se înființează Institutul Național de Formare în Sectorul Public, instituție publică de interes național, cu personalitate
VIDEO Ciolacu: Educația financiară - prioritate absolută; deciziile economice greșite pot avea consecințe devastatoare
Educația financiară devine o prioritate absolută într-o lume în care deciziile economice greșite pot avea consecințe devastatoare, a declarat, vineri, premierul Marcel Ciolacu, la Forumul Educației Financiare. Ciolacu a menționat că în ultima săptămână bursele lumii au fost zguduite de volatilitatea extremă alimentată d