UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
La împlinirea a doi ani de război, Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a confirmat 30.041 de victime civile, din care 10.382 persoane şi-au pierdut viaţa şi 19.659 au fost rănite, cu precizarea că numărul real este probabil mai mare. Numărul victimelor civile a crescut semnificativ în decembrie 2023 şi ianuarie 2024, în comparaţie cu lunile precedente, inversând tendinţa de scădere a victimelor civile de la începutul anului, a subliniat înaltul oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, la 6 februarie 2024, potrivit site-ului https://news.un.org. OHCHR a verificat că 158 de civili au fost ucişi şi 483 au fost răniţi chiar în ianuarie 2024.
Potrivit datelor Global Conflict Tracker publicate pe site-ul www.cfr.org, numărul victimelor militare a crescut la aproximativ jumătate de milion. Luptele şi loviturile aeriene au provocat aproape 22.000 de victime civile, în timp ce 5,1 milioane de persoane sunt strămutate în interior, iar 6,2 milioane au fugit din Ucraina.
Evaluarea daunelor
După aproape doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o evaluare comună actualizată a daunelor şi nevoilor publicată la 15 februarie 2024 de Guvernul Ucrainei, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană şi Naţiunile Unite estimează că la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucţiei şi redresării în Ucraina este de 452,8 miliarde de euro în următorul deceniu, în creştere faţă de 383 de miliarde de euro, cât arătau estimările cu un an în urmă.
Documentul ''Third Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA3) February 2022 - December 2023'' constată că daunele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 141,6 miliarde de euro, sectoarele cele mai afectate fiind: locuinţe, transport, comerţ şi industrie, energie şi agricultură. Daunele sunt concentrate în regiunile Doneţk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Kiev - aceleaşi regiuni cu cele mai mari daune în evaluarea anterioară.
Distrugerea barajului Kakhovka şi a hidrocentralei, în iunie 2023, a avut ca rezultat impacturi negative semnificative asupra mediului şi agriculturii şi a exacerbat provocările cu care se confruntă deja oamenii care se luptă pentru a avea acces la locuinţe, apă, alimente şi servicii de sănătate. Potrivit datelor furnizate de ministrul de interne ucrainean, Igor Klimenko, distrugerea barajului Kahovka de Nipru, în sudul ţării, a determinat evacuarea a peste 2.700 de persoane din regiunea Herson şi a altor 982 din provincia vecină Mikolaiv. Cel puţin 14 persone au murit în urma acestor inundaţii în teritoriile aflate sub controlul Kievului. Un total de 77 de localităţi au fost invadate de ape, dintre care 14 în teritoriile ocupate, a spus Klimenko. În zonele aflate sub controlul Rusiei, oficialii instalaţi de Moscova au raportat în săptămâna ce a urmat dezastrului peste 7.000 de persoane evacuate, precum şi opt morţi şi 13 dispăruţi. Apele au înghiţit cel puţin trei cimitire, terminale de stocare a petrolului şi gropi de gunoi. De asemenea, aproape 450 de tone de ulei de turbine s-au vărsat în Nipru şi apoi în Marea Neagră.
În toată ţara, 10% din fondul de locuinţe a fost deteriorat sau distrus, prelungind strămutarea ucrainenilor din comunităţile lor. Conform datelor Guvernului Ucrainei, în 2023, 931,7 milioane euro au fost plătiţi pentru redresarea sectorului locuinţelor, majoritatea fiind dedicate reparaţiei şi reconstrucţiei clădirilor deteriorate. În sectorul transporturilor, au fost efectuate reparaţii de urgenţă pe autostrăzi şi alte drumuri naţionale, totalizând peste 2.000 km. În sectorul educaţiei, autorităţile locale au reconstruit aproximativ 500 de instituţii de învăţământ şi din ianuarie 2023, ponderea instituţiilor de învăţământ cu adăposturi anti-bombă a crescut de la 68% la 80%.
Peste 3.790 de centre de educaţie (şcoli, grădiniţe) au fost avariate sau distruse de la începutul invazei în urma atacurilor aeriene, bombardamentelor de artilerie, loviturilor cu rachete sau, în unele cazuri, a atacurilor cu muniţii cu dispersie, arată raportul ''Tanks on the Playground'', publicat de Human Rights Watch în noiembrie 2023.
"În ultimii doi ani au fost înregistrate suferinţe şi pierderi fără precedent pentru Ucraina şi poporul său", a declarat Antonella Bassani, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, potrivit https://ec.europa.eu/. "Cu toate acestea, deşi această evaluare actualizată documentează daunele extinse şi nevoile ulterioare, este în acelaşi timp o dovadă a rezistenţei Ucrainei - demonstrând că dăruirea şi adaptabilitatea oamenilor săi au ajutat deja la repararea unora dintre pagube şi la construirea către recuperare", a mai spus reprezentanta Băncii Mondiale.
Încetarea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră
La începutul verii 2022 se anunţa o criză alimentară globală, întrucât milioane de tone de cereale stăteau blocate în silozurile Ucrainei de la începutul războiului. Un acord asupra reluării exporturilor de grâne pe Marea Neagră a fost semnat la 22 iulie 2022, la Istanbul. În cadrul evenimentului, secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat plecarea primei nave cu grâne din portul ucrainean Odesa, sub acest acord semnat de Ucraina şi Rusia, mediat de Turcia şi ONU, relata https://news.un.org/.
La 17 iulie 2023, Rusia a anunţat decizia de a înceta Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Peste 1.000 de nave pline cu cereale şi cu alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene (Ciornomorsk, Odesa şi Iujni/Pivdeni) pe durata punerii în aplicare a iniţiativei (iulie 2022 - iulie 2023), conform www.consilium.europa.eu. La 2 august, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care mediase acordul, a făcut un apel către omologul său rus, afirmând că suspendarea nu aduce beneficii nimănui şi ar dăuna în special ţărilor cu venituri mici, care au nevoie să importe cereale. Acesta a mai adăugat că va continua eforturile diplomatice intense pentru reluarea acordului.
Vladimir Putin a răspuns că prelungirea pactului privind exportul de cereale nu are sens din cauza "lipsei totale de progres" în ceea ce priveşte implementarea măsurilor proruse incluse în acord, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Preşedintele rus i-a cerut sprijinul lui Erdogan pentru exportul de cereale ruseşti şi l-a asigurat că este gata să revină în acord de îndată ce Occidentul îşi va respecta obligaţiile faţă de Rusia. De la încetarea acordului, Rusia a efectuat atacuri repetate cu rachete asupra regiunii Odesa şi a infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
După suspendarea acordului, Izmail, un port fluvial pe Dunăre, situat la aproape 100 de kilometri de mare, dar potrivit pentru navele mari de marfă, a devenit cea mai importantă poartă comercială a Ucrainei.
Cel mai mare schimb de prizonieri de război de la începutul războiului
La 3 ianuarie 2024, Rusia şi Ucraina au efectuat cel mai mare schimb de prizonieri de război de până acum, fiind şi primul schimb oficial de prizonieri din august 2023. Preşedintele ucrainean a anunţat că peste 200 de soldaţi şi civili ucraineni s-au întors în Ucraina din captivitatea rusă, inclusiv personal din Forţele Armate ucrainene, Gărzii Naţionale, Marinei şi Serviciul de Grăniceri de Stat.
Comisarul Radei Supreme ucrainene pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a clarificat ulterior că 230 de angajaţi ucraineni s-au întors în Ucraina în cel de-al 49-lea schimb de prizonieri de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Lubineţ şi Zelenski au evidenţiat că mulţi dintre prizonierii ucraineni au luptat şi au fost capturaţi pe Insula Şerpilor şi în Mariupol, sugerând că aceşti soldaţi au fost în captivitate rusă de aproape doi ani, conform www.criticalthreats.org.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 248 de militari ruşi s-au întors în Rusia ca parte a schimbului şi a mulţumit în special Emiratelor Arabe Unite (EAU) pentru rolul său în medierea schimbului.
Ajutorul occidental acordat Ucrainei, crucial pentru efortul de război
Având în vedere că sprijinul suplimentar pentru Ucraina se confruntă cu obstacole în Statele Unite şi Uniunea Europeană, sunt necesare mai multe eforturi pentru a convinge lumea că apărarea Ucrainei înseamnă apărarea lumii, a susţinut Volodimir Zelenski în interviu publicat de The Economist la 1 ianuarie 2024. "Poate că ceva lipseşte. Sau poate lipseşte cineva (...) Cineva care poate vorbi despre Ucraina ca fiind o apărare a noastră, a tuturor", a mai evidenţiat preşedintele ucrainean.
La Conferinţa de Securitate de la Munchen (16-18 februarie 2024), Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina "se află într-un deficit de arme creat artificial şi că menţinerea ţării în această situaţie îi permite lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, să se adapteze la intensitatea actuală a războiului".
În domeniul militar, datele publicate de Kiel Institute for World Economy relevă şi o mare diferenţă între ajutorul promis şi cel alocat efectiv. Germania rămâne cel mai mare donator militar european, cu un total de 17,7 miliarde euro în angajamente militare, începând din februarie 2022, din care 9,4 miliarde euro au fost alocate unor pachete militare specifice trimise în Ucraina. Regatul Unit a anunţat recent un nou ajutor militar de 2,9 miliarde de euro, ceea ce duce la angajamentele sale militare totale la 9,1 miliarde de euro. Din această sumă, 4,8 miliarde de euro au fost alocate până la jumătatea lunii ianuarie 2024, conform sursei amintite.
Din ţările nordice, Danemarca şi-a mărit angajamentele militare faţă de Fondul Danez pentru Ucraina, ajungând unul dintre cei mai mari donatori militari în procente din Produsul Intern Brut (PIB) al donatorilor. Până acum, Danemarca a angajat 8,4 miliarde de euro în ajutor militar, din care 4,5 de euro au fost alocaţi. Danemarca a anunţat, la 18 februarie 2024, că va transfera Ucrainei, de urgenţă, toate obuzele de artilerie pe care le are în stoc, în urma discuţiilor de la Conferinţa de securitate, după ce Uniunea Europeană a informat Ucraina că nu va putea să livreze decât jumătate de milion din obuzele promise, până în luna martie.
SUA, au alocat, în total, 43 de miliarde de euro în ajutor militar din februarie 2022.
Conform unui bilanţ oferit de Comandamentul Forţelor Armate Ucrainene în februarie 2024, 335 de aeronave şi 325 de elicoptere inamice au fost distruse, în cei doi ani de război. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea Onogea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s












