Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 28 septembrie, la Bruxelles, pe agenda discuțiilor figurând, între altele, sprijinul pentru Ucraina, amenințările hibride, Orientul Mijlociu, informează https://www.consilium.europa.eu/.

Reuniunea Consiliului va fi precedată de ședința Comitetului director al Agenției Europene de Apărare (AEA), sub conducerea Înaltei Reprezentante, Kaja Kallas, în calitatea sa de șefă a AEA.

Reuniunea va începe cu o discuție privind sprijinul militar pentru Ucraina. După ce ministrul apărării din Ucraina, Evgheni Khmara, va ține un discurs informal prin videoconferință, Consiliul va aborda teme precum apărarea aeriană, EUMAM Ucraina, cooperarea industrială și combaterea flotei fantomă ruse.

Asistența militară oferită de UE Ucrainei urmărește să asigure faptul că Ucraina dispune de mijloacele militare necesare pentru a-și exercita în continuare dreptul inerent la autoapărare și pentru a se opune agresiunii Rusiei.

Incluzând sprijinul militar furnizat de statele membre ale UE, se estimează că sprijinul total acordat de UE forțelor armate ucrainene se ridică la 93 de miliarde de euro. Această cifră include 6,4 miliarde de euro acordate în cadrul Instrumentului european pentru pace și 11,7 miliarde de euro acordate în cadrul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei.

Asistența totală acordată Ucrainei, care include sprijinul financiar, ajutorul umanitar, veniturile obținute din activele rusești blocate și sprijinul pentru refugiații ucraineni, se ridică la 224,5 miliarde de euro, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la amenințările hibride, deși responsabilitatea principală pentru contracararea lor revine fiecărui stat membru al UE, există și o serie de măsuri coordonate ale statelor membre pentru a contracara aceste amenințări în mod colectiv.

Astfel, setul de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride cuprinde măsurile de prevenție, de cooperare, de consolidare a stabilității, restrictive și de sprijin prevăzute în concluziile Consiliului (aprobate la 21 iunie 2022) privind un cadru pentru un răspuns coordonat al UE la campaniile hibride. Exemple de astfel de instrumente sunt cele pentru combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI) sau setul de instrumente pentru diplomația cibernetică pentru a răspunde amenințărilor și atacurilor cibernetice.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, site-ul Consiliului arată că Uniunea Europeană urmărește cu îngrijorare evoluțiile din Iran și din Orientul Mijlociu, solicitând reținere maximă, protejarea civililor și a infrastructurii civile, precum și respectarea deplină a dreptului internațional, a dreptului internațional umanitar și a obligației de a se conforma principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.

În concluziile lor din 19 iunie 2026 privind Orientul Mijlociu, liderii UE au salutat memorandumul de înțelegere dintre Statele Unite și Iran, care oferă ocazia de a consolida stabilitatea regională și de a restabili libertatea de navigație și tranzitul în condiții de siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.

Liderii și-au exprimat, la 19 iunie, mulțumirea pentru continuarea eforturilor diplomatice în direcția unui acord de pace și au subliniat importanța găsirii unei soluții negociate și durabile pentru toate chestiunile restante, în concordanță cu dreptul internațional.

***
Precedenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE s-a desfășurat la 13 iulie 2026, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul a adoptat, în context, măsuri restrictive împotriva persoanelor și entităților din Rusia responsabile pentru:
* atacuri cibernetice cu un impact semnificativ, care constituie o amenințare externă la adresa statelor membre ale UE și a statelor membre;
* încălcări grave ale drepturilor omului împotriva prizonierilor de război și a civililor deținuți ucraineni, atât în regiunile temporar ocupate ale Ucrainei, cât și în Rusia;
* încălcări grave ale drepturilor omului în Rusia, în special reprimarea societății civile și a opoziției democratice, precum și utilizarea continuă de către Rusia a noilor tehnologii pentru a restricționa libertatea de exprimare, accesul la informație și libertatea de asociere.

Consiliul a adoptat totodată două măsuri de asistență în cadrul EPF (European Peace Facility), în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova și al Forțelor Armate ale Filipinelor, în valoare de 120 de milioane de euro, respectiv 15 milioane euro.

Miniștrii de externe au analizat, de asemenea, situația din Iran și din regiunea extinsă, precum și stadiul libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. În acest sens, miniștrii au confirmat importanța menținerii unui dialog activ și a unei coordonări strânse cu țările partenere din Golf, care joacă un rol vital în stabilitatea regională.

Cu privire la Fâșia Gaza și Cisiordania, miniștrii de resort și-au reiterat îngrijorarea față de 'situația umanitară catastrofală din Fâșia Gaza' și au subliniat necesitatea urgentă a unei creșteri susținute a asistenței umanitare, inclusiv 'a unui acces umanitar deplin, sigur și neîngrădit'. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)