DOCUMENTAR: Simona Halep, prima româncă lider al clasamentului WTA, împlinește 35 de ani (27 septembrie)
Simona Halep, cea mai titrată jucătoare de tenis din istoria României, a fost prima româncă ce a devenit lider al clasamentului WTA (Women's Tennis Association). A ocupat prima poziție în ierarhia tenisului mondial feminin timp de 64 de săptămâni în total, între 2017 și 2019, și a încheiat două sezoane pe locul I, în 2017 și în 2018. A acumulat un record de 580-243 de victorii-înfrângeri, încheindu-și cariera cu 24 de titluri la simplu și două turnee de Grand Slam (Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019), notează site-ul www.wtatennis.com.
S-a născut la 27 septembrie 1991, la Constanța și a absolvit studiile de licență și master ale Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius. A început să joace tenis la vârsta de 4 ani și jumătate, în 2006 debutând în circuitul ITF (International Tennis Federation) în România. În competițiile internaționale de junioare a debutat în 2008, când a obținut prima victorie semnificativă, cu o semifinală la juniori la Australian Open, urmată de câștigarea a două turnee de junioare: ITF de 10.000 de la București și turneul Trofeo Bonfiglio. Cu 4 luni înainte de majorat, Simona urca pe cea mai înaltă treaptă a clasamentului mondial rezervat sportivilor până în 18 ani la Roland Garros-ul dedicat juniorilor, notează site-ul https://simonahalep.com/. În anul 2010 a reușit să acceadă în Top 100 WTA, în 2011 a urcat în Top 50 WTA, iar sezonul 2012 a fost primul pe care l-a încheiat ocupând o poziție în Top 50 WTA, respectiv locul 47.
Sursa foto: www.bouncetennis.wordpress.com
Începând cu anul 2013, cariera Simonei Halep a cunoscut o ascensiune spectaculoasă: a câștigat șase titluri într-un singur an calendaristic, o performanță care nu mai fusese realizată după cea a lui Steffi Graf din 1986, și a încheiat sezonul pe poziția 11 în clasamentul WTA, fiind aleasă, în noiembrie 2013, jucătoarea de tenis cu cel mai mare progres din acel an, în circuitul profesionist WTA (Most Improved Player Of The Year). În debutul sezonului 2014, a ajuns în sferturile de finală la Australian Open, prima sa astfel de performanță la un turneu de Grand Slam, ceea ce a urcat-o pe poziția a 10-a în clasamentul WTA, devenind cea de-a treia româncă din istorie care intra în 'Top Ten' mondial, după Irina Spîrlea și Virginia Ruzici. În martie, a urcat pe locul 5 în clasamentul WTA, devenind, astfel, jucătoarea română cu cea mai bună clasare din toate timpurile în ierarhia feminină a tenisului mondial. Înaintea ei, cea mai bună clasare WTA a unei jucătoare române de tenis aparținuse Irinei Spîrlea, care a ocupat locul 7, în anul 1997.
Simona Halep reușește o nouă performanță remarcabilă, prin calificarea în prima finală a unui turneu de Mare Șlem, la Roland Garros, pe care a pierdut-o, însă, la 7 iunie 2014, în fața Mariei Șarapova, după ce și-a adjudecat cel de-al doilea set. A devenit, astfel, a treia jucătoare română de tenis calificată în finala turneului de la Roland Garros, după Florența Mihai și Virgina Ruzici. Calificarea în finala turneului de Grand Slam de la Paris i-a asigurat Simonei Halep locul 3 WTA. În același an, a câștigat BRD Bucharest Open, primul turneu WTA din România, iar în august a mai urcat o poziție în clasamentul WTA, ajungând pe locul 2.
În octombrie 2014, Simona Halep a participat la Turneul Campioanelor de la Singapore, unde a avut un parcurs extraordinar, învingând-o, pentru prima dată în carieră, pe Serena Williams, jucătoarea numărul 1 mondial, la partida disputată în grupă. A devenit prima jucătoare română de tenis din istoria WTA care a reușit să dispună de ocupanta primei poziții în clasamentul WTA, relata site-ul Turneului Campioanelor. A ajuns până în finală, pe care a pierdut-o în fața aceleiași Serena Williams. În ianuarie 2015, Comitetul Executiv al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) a hotărât ca Simona Halep să primească titlul de 'Sportivul anului' pentru rezultatele deosebite obținute în 2014. De asemenea, jucătoarea română de tenis s-a situat pe locul al III-lea în clasamentul celor mai buni sportivi din Balcani în anul 2014, realizat de agenția bulgară BTA, fiind devansată de Novak Djokovic (Serbia), pe locul I, și de Marin Cilic (Croația), pe locul al II-lea.
A încheiat sezonul 2015 pe locul 2 în clasamentul mondial WTA și a fost desemnată cea mai populară jucătoare, doi ani la rând, în 2014 și în 2015, fiind cea mai 'accesată' jucătoare pe site-ul circuitului profesionist feminin, www.wtatennis.com. În octombrie 2016, a primit premiul Diamond Aces (Ași de Diamant), la Singapore, în cadrul Galei Premiilor circuitului profesionist feminin WTA, acesta fiind acordat jucătoarei cu merite deosebite în promovarea tenisului pe teren și în afara lui. În decembrie același an, a fost desemnată cea mai bună jucătoare a anului 2016 în cadrul Galei Tenisului Românesc. A încheiat sezonul pe locul 4 în clasamentul WTA.
De la 9 octombrie 2017, Simona Halep a urcat pe locul 1 în clasamentul WTA, după ce, la 7 octombrie 2017, s-a calificat în finala turneului WTA de la Beijing, devenind astfel prima româncă clasată pe prima poziție în ierarhia tenisului mondial feminin. A încheiat anul 2017 pe prima poziție în clasamentul WTA.
În iunie 2018, a obținut o altă mare performanță: câștigarea primului său titlu de Mare Șlem, prin victoria din finala de la Roland Garros. A încheiat sezonul tot pe prima poziție în clasamentul WTA, iar în octombrie a fost desemnată cea mai bună jucătoare a anului în circuitul profesionist feminin de tenis (WTA), potrivit site-ului Asociației Jucătoarelor Profesioniste. În aceeași lună, ocupând pentru a 51-a săptămână din carieră primul loc în clasamentul WTA, a urcat pe poziția a X-a în topul liderilor all-time ai acestei ierarhii, la egalitate cu belarusa Victoria Azarenka. Anul 2019 i-a adus Simonei Halep cel de-al doilea titlu de Mare Șlem din carieră, prin câștigarea Turneului de la Wimbledon. A încheiat sezonul pe poziția 4 în clasamentul WTA, iar anul următor - pe locul 2.
Jucătoarea de tenis a primit, în 2018, Crucea Sfântului Apostol Andrei, cea mai înaltă distincție eparhială pentru mireni acordată de Arhiepiscopia Tomisului unor personalități de excepție care s-au afirmat în plan sociocultural în slujba credinței și umanității. În același an, sportiva a fost distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa 'Beneficiorum Publicorum' al Universității de Vest Timișoara (UVT), iar președintele Senatului Universității Ovidius din Constanța, prof. dr. Ion Botescu, i-a înmânat placheta cu titlul onorific de ambasador al instituției de învățâmânt superior unde aceasta și-a finalizat studiile universitare. În 2019, Simona Halep a primit, din partea Patriarhiei Române, 'Crucea Patriarhală' pentru mireni, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române, și a fost decorată de președintele Klaus Iohannis, după câștigarea Turneului de la Wimbledon, cu Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Cavaler, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Cotroceni.
Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO
În 2021, o accidentare suferită la gamba stângă, în timpul turneului de la Roma, a împiedicat-o să-și apere titlul la Wimbledon și să participe la turneul de la Roland Garros și la Jocurile Olimpice de la Tokyo. A revenit pe teren la Montreal, în luna august, fiind însă eliminată în turul secund al turneului. A participat apoi la turneul WTA 1.000 de la Cincinnati (Ohio), dar s-a retras înaintea meciului din runda a doua, din cauza unei 'mici rupturi musculare' la aductorii piciorului drept. Într-o ierarhie (WTA Insider Clay Court Power Rankings) publicată în mai 2021, înaintea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a fost desemnată cea mai bună jucătoare de tenis pe zgură din ultimii ani, potrivit site-ului WTA.
În octombrie 2022, Agenția Pentru Integritatea Tenisului (ITIA) anunța că jucătoarea română de tenis a fost suspendată provizoriu conform articolului 7.12.1 din Programul Antidoping din Tenis (TADP), fiind testată pozitiv la un control antidoping, la substanța roxadustat. În septembrie 2023, ITIA a anunțat că Simona Halep a fost suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, precizând că un tribunal independent a suspendat fostul lider mondial pentru două încălcări separate ale Programului Antidoping din Tenis (TADP). Prima încălcare a regulamentului în cazul său este legată de identificarea substanței interzise roxadustat la US Open în 2022, în urma unui test antidoping în timpul competiției, iar a doua este legată de neregularitățile din pașaportul său biologic (ABP). Simona Halep a depus apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS-CAS) de la Lausanne, care i-a redus la nouă luni suspendarea de patru ani dictată de ITIA.
După o absență de un an și jumătate, Simona Halep a revenit în circuitul profesionist în martie 2024, după ce a primit un wild card din partea organizatorilor pentru a putea juca la Miami Open, având în vedere că a pornit de la zero în clasamentul WTA. A fost însă învinsă de spaniola Paula Badosa, în prima rundă a turneului. A participat apoi la turneul WTA 125 de la Hong Kong, iar în anul următor, la turneul Transylvania Open. În martie 2025, a primit Premiul de Excelență pentru întreaga carieră la Gala Sportului Românesc 2024, iar în luna iunie 2025 a anunțat că anul următor va avea loc meciul său de retragere.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Simona Halep s-a retras oficial din activitatea sportivă în cadrul unui eveniment de gală organizat la 13 iunie 2026, la BT Arena din Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a VII-a ediții a Sports Festival. Evenimentul a adus laolaltă mari legende ale sportului românesc, printre care Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase și Virginia Ruzici, dar și personalități internaționale din tenis, precum foștii antrenori ai sportivei, Darren Cahill și Daniel Dobre, arbitrul Kader Nuni și jucătorii de top Elina Svitolina și Gael Monfils. Vicepreședintele Federației Române de Tenis, Daniel Dobre, i-a înmânat sportivei un trofeu special din partea forului național.
Vizibil emoționată, în fața unei săli arhipline, Simona Halep a transmis un mesaj de recunoștință: 'Mulțumesc României, aici m-am născut, aici am crescut (...) Vă mulțumesc din suflet pentru că nu v-ați îndoit de mine atunci când mi-a fost greu'. AGERPRES/(Documentare - Andreea-Gabriela Onogea, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie
Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori
DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 octombrie
Este a 297-a zi a anului 2026. Au mai rămas 68 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 18 h 17 m. Luna răsare la 17 h 09 m și apune la 05 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 19-23 octombrie 2026
Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Pa
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant