În cei doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina a recucerit 54% din teritoriul ocupat, în timp ce Rusia încă ocupă aproximativ 18% din ţară. Ofensiva Ucrainei din 2023 a obţinut câştiguri teritoriale minore, dar primele linii au rămas stabile timp de aproape un an. Rusia continuă să bombardeze oraşele ucrainene şi să blocheze porturile, iar Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra navelor şi infrastructurii ruseşti, evidenţiază Global Conflict Tracker pe site-ul www.cfr.org.

Într-o informare către Consiliul de Securitate al ONU, la 6 februarie 2024, şefa pentru afaceri politice şi de menţinere a păcii, Rosemary DiCarlo, le-a transmis ambasadorilor că ''nu suntem aproape de sfârşitul acestui război ilegal şi nejustificat''. ''Doar o soluţie în linie cu Carta ONU, legislaţia internaţională şi rezoluţiile Adunării Generale a ONU va obţine o pace justă şi durabilă'', a mai spus Rosemary DiCarlo, care a evidenţiat apelul umanitar în valoare de 4,2 miliarde de dolari, lansat de ONU şi de parteneri pentru a sprijini comunităţile afectate din Ucraina, refugiaţii ucraineni şi comunităţile gazdă, potrivit https://news.un.org.

Primul an de război

Invazia rusă a început la 24 februarie 2022, după ce, într-o declaraţie televizată, cu puţin timp înaintea orei 3:00 GMT, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării. Astfel, Rusia a lansat în dimineaţa zilei de 24 februarie o ofensivă de anvergură asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde, conform relatărilor Kievului de la sfârşitul zilei, au fost trase şi patru rachete balistice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, recunoscuse, la 21 februarie 2022, independenţa regiunilor separatiste proruse Luhansk şi Doneţk din estul Ucrainei, prin semnarea a două decrete, şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Vladimir Putin foloseşte criza pe care a creat-o prin mobilizarea militară masivă în jurul Ucrainei pentru a atinge două obiective majore: primul, avansarea şi posibil îndeplinirea eforturilor de a recâştiga controlul efectiv asupra Ucrainei şi al doilea, fragmentarea şi neutralizarea alianţei NATO, a evidenţiat, la 27 ianuarie 2022, www.criticalthreats.org, pagina ce colectează actualizările Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

La un an de la începutul invaziei, ISW a împărţit războiul din Ucraina în câteva faze majore: Iniţiativa rusă (februarie - iulie 2022), Iniţiativa ucraineană (iulie - noiembrie, decembrie 2022), Poziţionarea tactică - război de uzură (decembrie 2022 - februarie 2023). Structura se baza, într-o mare măsură, pe ajutorul primit în gestionarea războiului. Iniţiativa rusă a inclus atacurile asupra oraşelor strategice Kiev, Mariupol, încercarea de a încercui estul. Declanşarea Iniţiativei ucrainene a venit după primirea sistemelor Himars şi a cuprins contraofensivele din Herson şi Harkov. Iniţiativa ucraineană şi Poziţionarea tactică au ca punct comun atacul şi apărarea oraşului Bahmut, conform diagramei publicate de ISW pe https://www.understandingwar.org/.

Cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022 - peste 3.200, conform www.statista.com. De altfel, în această perioadă forţele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului. Au bombardat oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei, au cucerit Herson-ul, au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au menţinut sub încercuire oraşe precum Harkov, Sumî, Cernikov şi capitala Kiev, au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. La 20 mai 2022, Rusia a anunţat capitularea completă a apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol şi evacuarea completă a civililor, inclusiv femei şi copii.

Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, a ieşit la lumină masacrul de la Bucha, care a generat o nouă undă de şoc în întreaga lume. Primarul localităţii de le periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara, la 6 aprilie, că numărul civililor morţi se ridica la 320, majoritatea fiind ucişi prin împuşcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate şi erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor AP. Urmările din Bucha vor necesita ani de investigaţii şi urmărire penală, de vindecare şi reconstrucţie, raporta, la 5 aprilie 2022, Institutul de Raportare a Războiului şi Păcii (IWPR).

Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acţiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în iulie 2022, iar la 1 august 2022, forţele ucrainene au anunţat că au recucerit 46 de localităţi în regiunea strategică Herson, în partea de nord a regiunii, la frontiera cu Dniepropetrovsk, şi în partea de sud la frontiera cu regiunea Nikolaev. La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi.

Ca urmare a înfrângerilor suferite de trupele ruse, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localităţi, la 21 septembrie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat o mobilizare militară parţială. După organizarea referendumurilor, pe care ONU le-a calificat ''nelegitime'', privind aderarea la Rusia a regiunilor controlate de Rusia şi de forţele pro-Moscova (aproximativ 15% din teritoriul ucrainean), la 30 septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru regiuni, iar Putin a afirmat că vor fi parte a Rusiei ''pentru totdeauna''.

În prima deplasare internaţională de la invadarea ţării sale de către Rusia, după 300 de zile de război, Volodimir Zelenski a sosit la Washington, la 21 decembrie 2022, unde şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul primit. Preşedintele american Joe Biden a efectuat, la 20 februarie 2023, o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, Kiev, într-o demonstraţie majoră de sprijin, cu câteva zile înaintea marcării unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, şi a anunţat un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari.

În prima jumătate a anului 2023, luptele s-au concentrat în jurul oraşului Bahmut

Ca răspuns la demersurile de pace ale unor state din Sudul Global, preşedintele Zelenski a participat la reuniunea la nivel înalt a Ligii Arabe din Arabia Saudită la 19 mai 2023. S-a deplasat apoi în Japonia, unde s-a întâlnit cu liderii Indiei şi Indoneziei - voci importante în Sudul Global - în marja summitului G7 de la Hiroshima.

La finalul summitului G7 (19-21 mai 2023), preşedintele ucrainean a afirmat că trupele ruseşti se află în Bahmut şi a comparat distrugerile provocate cu cele cauzate de bomba atomică de la Hiroshima, în 1945. Luptele de la Bahmut se desfăşurau deja de un an, astfel că oraşul care înainte de război avea 70.000 de locuitori a ajuns în mare măsură distrus.

Polonia a început în luna mai antrenarea piloţilor ucraineni pe avioane de luptă americane F-16 şi mai multe ţări din Uniunea Europeană au anunţat furnizarea de avioane Ucrainei, a anunţat, la 23 mai 2023, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Cu toate acestea, furnizarea de avioane Kievului se anunţa un proces complicat.

La începutul lunii iunie 2023, forţele ucrainene au lansat o nouă contraofensivă împotriva forţelor ruse, având ca obiectiv pe termen lung spargerea liniei frontului. La acel moment, Rusia controla aproape în întregime regiunile Doneţk şi Luhansk (est), precum şi părţi din regiunile Zaporojie şi Herson (sud). Totuşi, operaţiunea nu a avut decât un succes modest, la aproape două luni de la lansare din cauza puternicei defensive ruseşti constând în tranşee şi câmpuri de mine.

La 6 iunie, Barajul Kahovka, de pe fluviul Nipru, situat în zonele ocupate de Rusia din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a fost parţial distrus, Moscova şi Kievul acuzându-se reciproc. Şeful operatorului ucrainean Ukrhidroenergo a anunţat că centrala hidroelectrică de la barajul Kahovka a fost 'complet distrusă'.

Noua contraofensivă a forţelor ucrainene

Potrivit The New York Times, în primele două săptămâni ale contraofensivei, armata ucraineană a pierdut circa 20% din armamentul greu, rata pierderilor scăzând ulterior, după ce comandanţii ucraineni au făcut schimbări tactice, recurgând mai mult la atacuri susţinute de artilerie pentru a epuiza trupele ruse, acestea din urmă beneficiind însă de o superioritate cantitativă a artileriei. SUA au promis furnizarea de materiale, vehicule blindate şi muniţii în valoare de 325 de milioane de dolari Ucrainei. Germania, Regatul Unit, Polonia, Canada, Danemarca, Olanda, Norvegia şi Italia au anunţat, de asemenea, contribuţii.

La 19 iunie, preşedintele american Joe Biden a apreciat că ameninţarea omologului său rus, Vladimir Putin, cu armele nucleare tactice este "reală", după ce Vladimir Putin a anunţat că Rusia a desfăşurat astfel de arme în Belarus. Statele Unite au anunţat la începutul lunii iulie un nou ajutor militar, inclusiv muniţii cu dispersie, depăşind un nou prag în tipul de armament furnizat Kievului. Aceste arme, extrem de controversate, sunt interzise în multe ţări, în special europene, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite, nici Ucraina, nici Rusia nu sunt părţi.

La 3 iulie s-a deschis, la Haga, Centrul internaţional pentru urmărirea în justiţie a infracţiunii de agresiune contra Ucrainei (ICPA), ce reuneşte procurori de la Kiev, din Uniunea Europeană şi SUA şi de la Curtea Penală Internaţională (CPI) , aceasta fiind prima etapă către eventuala creare a unui tribunal menit să îi judece pe liderii ruşi, a transmis AFP.

Liderii aliaţi au aprobat declaraţia summitului NATO de la Vilnius (11-12 iulie), în care au recunoscut că Ucraina va adera la Alianţă, dar numai atunci când va îndeplini "condiţiile" de aderare. ''Ne-am consolidat angajamentul faţă de investiţiile în domeniul apărării. Am convenit să aducem Ucraina mai aproape de Alianţă şi să intensificăm sprijinul pe termen lung. Şi am aprofundat şi mai mult parteneriatele noastre din întreaga lume'', a rezumat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În plus, ţările G7 s-au angajat să acorde un sprijin militar "pe termen lung" Ucrainei, detaliat într-un document redactat pe marginea summitului NATO.

La 13 iulie, Statul Major al Forţelor Armate din Ucraina a confirmat că mai mulţi militari ruşi şi-au pierdut viaţa într-un atac ucrainean asupra hotelului Duna din oraşul ucrainean Berdeansk, situat pe malul Mării Azov în sud-estul Ucrainei, ocupat de forţele ruse pe 27 februarie 2022. De la sosirea rachetelor britanice Storm Shadow cu rază lungă de acţiune, în luna mai, Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii, armamentelor, centrelor logistice şi concentrărilor de trupe ruseşti aflate departe de front.

La sfârşitul lunii iulie, trupele ruse se aflau în cea mai mare parte în defensivă în partea de sud a frontului din Ucraina, dar în celelalte sectoare ale frontului reuşeau să desfăşoare acţiuni ofensive, în special în regiunea Luhansk. În acest timp, armata ucraineană îşi prioritiza resursele şi eforturile în partea de sud. Kievul avea ca prim obiectiv străpungerea frontului în sud şi atingerea Mării Azov, pentru a separa trupele ruse şi a le tăia coridorul terestru spre Crimeea.

În timp ce armata rusă şi-a folosit avioanele şi elicopterele de atac, armata ucraineană recuperase la finalul lui iulie doar circa 200 de kilometri pătraţi de teritoriu, cu preţul unor pierderi semnificative, inclusiv de echipamente occidentale (tancuri, blindate, obuziere etc.). Trupele ruse au obţinut câştiguri teritoriale în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, de unde fuseseră expulzate de armata ucraineană în urma unei ofensive-fulger în toamna anului 2022.

La 19 august, forţele ruse au atacat oraşul Cernihiv, în nordul Ucrainei, la 100 de kilometri de graniţa cu Rusia, provocând decese şi rănirea a aproximativ 145 de persoane. "O rachetă rusă a lovit chiar în centrul oraşului. (...) O sâmbătă obişnuită, pe care Rusia a transformat-o într-o zi de durere şi pierdere", a scris Zelenski pe Telegram, adăugând că atacul a avut loc în ziua Schimbării la Faţă a Domnului, o importantă sărbătoare religioasă ortodoxă. Cu puţin timp înainte de acest atac, preşedintele rus Vladimir Putin îi reunise la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de graniţă, pe generalii săi responsabili cu operaţiunea militară rusă în Ucraina.

Acorduri de securitate

La 20-21 august, preşedintele ucrainean a vizitat Olanda şi Danemarca, pentru a încheia "cel mai important acord" din timpul războiului: furnizarea a 61 de avioane de luptă F-16 pentru a pregăti Ucraina pentru "iarnă" şi pentru contraofensivă. Pe lângă Statele Unite, Regatul Ţărilor de Jos este prima ţară care a acceptat să livreze F-16 Ucrainei, după pregătirea piloţilor şi inginerilor ucraineni, a spus Zelenski. Cele 19 avioane F-16 promise de Danemarca sunt livrate tot progresiv Kievului: şase spre sfârşitul anului, opt anul viitor şi cinci anul următor, potrivit şefei guvernului danez, Mette Frederiksen.

La 6 decembrie, preşedintele Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor ţărilor G7, într-o teleconferinţă, că "Rusia speră doar la un singur lucru: ca unitatea lumii libere să se prăbuşească anul viitor. Rusia consideră că America şi Europa vor da dovada de slăbiciune şi nu îşi vor menţine sprijinul pentru Ucraina la nivelul corespunzător". "Menţinem capete de pod importante în mai multe direcţii ale liniei frontului şi ne pregătim pentru următoarele etape", a mai spus el. În acest timp, trupele ruse au preluat controlul în Advidvka, un oraş industrial din est.

În cadrul unei noi vizite la Washington, la 12 decembrie 2023, Volodimir Zelenski a pledat pentru continuarea ajutorului militar al Statelor Unite, urmărind deblocarea unui pachet suplimentar de 60 de miliarde de dolari, amânat în Congres de disputele politice dintre democraţi şi republicani. Preşedintele Biden a mai discutat la 17 februarie 2024 cu omologul ucrainean despre situaţia frontului, unde "soldaţii ucraineni s-au văzut nevoiţi să raţionalizeze muniţia din cauza rezervelor scăzute". Pachetul promis Ucrainei a fost aprobat de Senat, dar Casa Albă are nevoie şi de acordul Camerei Reprezentanţilor, dominată de republicani. Biden l-a asigurat însă pe Zelenski că Congresul va aproba în cele din urmă pachetul de ajutor militar şi a promis că va depune toate eforturile în acest sens.

La 16 februarie 2024, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un acord bilateral de securitate pe termen lung cu cancelarul german Olaf Scholz, care prevede cooperarea bilaterală în sfera militară, politică, financiară şi umanitară până la 2034 şi furnizează ţării peste 7 miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei în 2024, inclusiv un pachet de ajutor de 1,1 miliarde de euro, ce va include 36 de obuze, 120 de mii de obuze de artilerie, două sisteme de apărare aeriană Skynex, rachete pentru sistemul de rachete aer-aer IRIS-T, 66 de transportoare blindate de personal (APC), mai multe vehicule de deminare şi diverse modele de drone de recunoaştere. Ulterior, Zelenski s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron pentru a semna un acord bilateral de securitate şi a raportat că Franţa va oferi Ucrainei 3 miliarde de euro în asistenţă militară pe parcursul anului 2024, anunţă sursa citată.

Un an dificil pentru Ucraina, marcat de revenirea în ofensivă a trupelor ruse

La 29 decembrie 2023, Rusia a lansat o vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe ucrainene (Liov, Odesa, Dnipro, Zaporojie şi Harkov), inclusiv asupra capitalei Kiev, cu un număr record de rachete. "Între 23 şi 29 decembrie Forţele Armate ale Rusiei au lansat peste 50 de atacuri grupate şi un atac masiv cu arme de precizie şi drone împotriva instalaţiilor complexului militar-industrial, infrastructurii de aerodromuri militare, arsenalelor, precum şi locurilor de stocare a muniţiei de artilerie" ucrainene, se arată în raportul zilnic public al Moscovei despre evoluţia frontului în Ucraina. Atacul aerian rusesc a încheiat un an dificil pentru Ucraina, marcat de revenirea în ofensivă a trupelor ruse, care au revendicat în ultimele zile din 2023 şi cucerirea oraşului Mariinka, din estul Ucrainei.

La 30 decembrie, un atac a avut loc în oraşul rusesc Belgorod, la 80 de kilometri nord de oraşul ucrainean Harkov. Rusia a acuzat Ucraina la ONU, în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate solicitată de Moscova, că a comis un act de "terorism deliberat" şi că a folosit bombe cu dispersie în Belgorod. Rusia a promis că va răspunde acestei lovituri atribuite armatei ucrainene, soldată cu 21 de morţi şi peste 100 de răniţi la Belgorod, cu cele mai multe victime pentru civilii din Rusia de la începutul conflictului, în februarie 2022.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 1 ianuarie 2024, Volodimir Zelenski a recunoscut că "poate că nu am reuşit (în 2023) aşa cum şi-a dorit lumea. Poate că nu totul este atât de rapid pe cât şi-a imaginat cineva". Dar ideea că forţele ruse câştigă este doar un "sentiment", a mai afirmat şeful statului ucrainean, invocând pierderile grele ale Rusiei în oraşul asediat din est, Avdiivka."Mii, mii de soldaţi ruşi ucişi, pe care nici măcar nu i-a luat cineva", a spus el în interviul susţinut virtual. În schimb, a salutat "rezultatul uriaş" al forţelor ucrainene reprezentat de străpungerea blocadei ruseşti din Marea Neagră, ce a permis exporturile de cereale prin intermediul unei noi rute de-a lungul coastei de sud.

La 8 februarie 2024, Volodimir Zelenski a anunţat înlocuirea generalului Valeri Zalujnîi de la conducerea Forţelor Armate ale Ucrainei cu generalul-colonel Oleksandr Sîrski. Valeri Zalujnîi a devenit un erou naţional pentru respingerea forţelor invadatoare ale Moscovei în urmă cu doi ani, dar a suferit şi eşecuri pe câmpul de luptă. Într-un articol de opinie publicat de CNN pe 1 februarie, Zalujnîi şi-a repetat punctul de vedere că Ucraina ar putea concura cu armata mult mai mare a Rusiei doar prin inovaţii tehnologice, inclusiv drone şi alte arme avansate. El a criticat, de asemenea, instituţiile statului pentru că nu au reuşit să promoveze o legislaţie nepopulară care ar reforma modul în care ucrainenii sunt mobilizaţi pentru a lupta.

La 16 februarie 2024, forţele ucrainene au început să se retragă de la Avdiivka. Noul comandantul-şef al forţelor armate ucrainene a declarat, pe 17 februarie, că a ordonat forţelor ucrainene din Avdiivka să se retragă în poziţii defensive mai favorabile, pentru a evita încercuirea şi pentru a salva vieţile personalului ucrainean, potrivit informaţiilor publicate pe www.understandingwar.org.

În ultimele zile, trupele ruse au atacat regiunile Poltava, Cernihiv, Sumi, Zaporizhzhia, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Doneţk, Mykolaiv şi Herson, potrivit informaţiilor de la Administraţiile Militare Regionale, publicate pe https://war.ukraine.ua/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea Onogea)

Citeşte şi:

• UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

• UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, un important succes diplomatic al Kievului

• UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Militar luat prizonier de ruşi: Am sperat tot timpul că mă voi întoarce la familie

• VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Ofiţer ucrainean: Militarii - unicul motiv pentru care mai există Ucraina

• UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere