Ziua mondială a inimii, marcată anual pe 29 septembrie, este o campanie globală condusă de Federația Mondială a Inimii (WHF) pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare (BCV) - principala cauză de deces la nivel mondial. (sursa: https://world-heart-federation.org)

În 2026, va continua impulsul inițiativei 'Don't Miss a Beat', crescând gradul de conștientizare cu privire la principala cauză de deces la nivel mondial și subliniind importanța recunoașterii semnelor și simptomelor bolilor cardiovasculare, potrivit sursei menționate.

Decizia marcării acestei zile a aparținut președintelui WHF, dr. Antoni Bayés de Luna, în timpul mandatului său, și a fost lansată în 1999, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al UNESCO. Prima Zi mondială a inimii oficială a fost sărbătorită în anul 2000, odată cu Jocurile Olimpice de la Sydney, cu sloganul inaugural 'Lasă să bată', subliniind importanța activității fizice în prevenirea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.

În fiecare an, WHF conduce campania prin coordonarea eforturilor de informare, dezvoltarea de resurse educaționale și implicarea unei rețele largi de membri și parteneri globali.

***

Bolile cardiovasculare, un grup de afecțiuni precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Decesele cauzate de bolile cardiovasculare rămân alarmant de numeroase. Aproximativ 17 milioane de persoane își pierd viața în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare și se estimează că numărul deceselor va crește, ajungând până la 23 milioane anual în 2030. Alte 520 de milioane de persoane trăiesc având o boală cardiovasculară, arată sursa citată.

În România, conform datelor medicilor de familie, 1 din 4 persoane, deci peste 4 milioane de români se aflau în evidență cu o boală cardiovasculară în 2022, potrivit INSP.

Există două categorii de factori de risc pentru bolile cardiovasculare: factori nemodificabili - înaintarea în vârstă, genul feminin, existența antecedentelor familiale de boală cardiovasculară; factori modificabili - prediabetul și diabetul zaharat, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun și produse conexe, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă, stresul, tulburările de somn. Hipertensiunea arterială, la rândul său, este un factor de risc pentru alte afecțiuni cardiovasculare, precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic.

Printre măsurile care pot fi luate la nivel individual pentru a scădea riscul de boală cardiovasculară se numără: adoptarea unei alimentații sănătoase (încorporarea în alimentație și creșterea cantității de legume și fructe, cereale integrale, nuci, scăderea cantității de sare consumate, scăderea cantităților de alimente procesate, limitare a aportului de energie din grăsimi și zaharuri totale, adaptarea mărimii porțiilor alimentare); practicarea regulată de activități fizice (nivelul recomandat este de a se practica activități fizice moderat-intense timp de cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și cel puțin 30 de minute pe zi pentru adulți; chiar activități fizice relativ simple, precum mersul, mersul pe bicicletă, înotul, au impact asupra sănătății inimii); evitarea începerii fumatului (fumatul este unul dintre factorii de risc importanți pentru bolile cardiovasculare, de aceea ar trebui să se evite inițierea fumatului și utilizării noilor produse cu nicotină - țigareta electronică, tutunul încălzit -, să se stopeze fumatul activ, să se evite expunerea pasivă la fum de țigară și aerosoli); limitarea consumului de alcool (consumul excesiv de alcool este asociat cu apariția și decesele premature de cauză cardiovasculară, mai ales prin infarct miocardic); realizarea controalelor medicale preventive regulate (sunt importante atât cunoașterea valorilor optime ale analizelor care reflectă riscul metabolic - profil lipidic, glicemie -, cât și cunoașterea riscului individual de boală cardiovasculară; consultația preventivă la medic este necesară încă de la vârsta de 40 de ani); tratamentul condițiilor medicale care reprezintă factori de risc pentru boli cardiovasculare (diabet zaharat, dislipidemii, hiertensiune arterială; diabetul zaharat crește de două ori riscul de afectare vasculară, independent de alți factori de risc, acest risc fiind și mai mare la femei, iar controlul glicemiei și corectarea factorilor de risc metabolici au un impact pozitiv asupra complicațiilor microvasculare și macrovasculare produse de aceștia ducând la scăderea complicațiilor, inclusiv a mortalității de cauză cardiovasculară).

Prin creșterea nivelului de conștientizare și încurajarea unui stil de viață orientat spre sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanșarea unor boli cardiovasculare, cât și decesele prin aceste afecțiuni, conform Institutului Național de Sănătate Publică. (surse: https://world-heart-federation.org; https://insp.gov.ro/) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Crosul Inimii, ediţia a XIX-a, eveniment organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, Bucureşti, 30 septembrie 2018.