UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall
De la declanşarea de către Rusia a invaziei sale pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, ajutorul american pentru Ucraina s-a ridicat la 76 de miliarde de dolari, în timp ce contribuţia combinată a altor state membre şi partenere, precum şi cea a UE în ansamblul său a depăşit 100 de miliarde de euro, amintea recent secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Un sprijin "uriaş", consideră şi preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, care depăşeşte Planul Marshall. Un sprijin despre care Occidentul spune că nu va scădea şi că va continua să fie acordat Ucrainei "atât timp cât este nevoie", în pofida faptului că unele voci atrag atenţia cu privire la apariţia unei "oboseli" a Vestului faţă de războiul din Ucraina.
"(Asistenţa financiară a UE) este mult mai mare în termeni reali decât orice Plan Marshall după cel de-al Doilea Război Mondial în ceea ce priveşte procentul de sprijin din PIB", declara franţuzoaica Renaud-Basso pentru Politico, o referire la planul major de investiţii asociat cu fostul secretar de stat american George Marshall pentru a sprijini reconstrucţia a 16 ţări, în principal în Europa de Vest, la sfârşitul anilor 1940.
Asistenţa acordată Ucrainei de către SUA
Statele Unite au jucat un rol cheie prin ajutoarele oferite Ucrainei în doi ani de război de agresiune al Rusiei, care a provocat o gravă criză umanitară, politică şi de securitate în Europa. În această situaţie, SUA au fost unul dintre principalii aliaţi ai Ucrainei, oferindu-i ajutor în diverse domenii.
Alţi aliaţi, inclusiv cei mai mulţi membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ai Uniunii Europene (UE), au oferit, de asemenea, pachete importante de ajutor Ucrainei. Cu toate acestea, asistenţa americană a fost crucială pentru ca Ucraina să reziste agresiunii Rusiei, o ţară cu una dintre cele mai mari economii din lume, potrivit postului Vocea Americii.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a deblocat în total peste 76 de miliarde de dolari sub formă de asistenţă acordată Ucrainei între 24 februarie 2022 şi 7 decembrie 2023, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania. Această cifră este o estimare şi nu include toate cheltuielile SUA legate de război, cum ar fi ajutorul pentru aliaţi.
Angajamentele militare ale SUA
În domeniul ajutorului militar, Statele Unite se remarcă drept principalul furnizor al Ucrainei, contribuind cu peste 47 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2023. O cifră care depăşeşte suma cumulată a contribuţiilor făcute de Germania, Regatul Unit, Norvegia şi Danemarca, principalele ţări donatoare pentru Ucraina, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
Până în prezent, echipamente militare în valoare de aproximativ 23,6 miliarde de dolari au fost retrase din depozitele existente şi aproape 19 miliarde de dolari au luat forma contractelor militare pe termen lung, potrivit Associated Press. Acest ajutor include echipamente precum sisteme de artilerie, vehicule blindate, elicoptere, avioane fără pilot, radare, rachete antitanc şi sisteme de apărare aeriană.
Mulţi analişti au descris poziţia administraţiei Biden cu privire la livrarea de arme către Ucraina drept "prudentă", într-o anumită măsură. Totuşi, într-un bilanţ de doi ani de război, s-a observat o creştere a nivelului de sofisticare a armelor pe care Statele Unite le-au trimis în Ucraina, începând cu rachetele portabile Stinger şi Javelin, concepute pentru a doborî avioanele şi tancurile inamice, şi continuând cu sistemele HIMARS şi Patriot.

Primul sistem de apărare antiaeriană american Patriot a fost livrat Ucrainei în aprilie 2023. Furnizate de către Statele Unite şi Germania, aceste sisteme sofisticate de rachete sol-aer joacă în prezent un rol cheie în apărarea ucraineană, datorită razei lor mari de acţiune. În special, aceste sisteme au făcut posibilă doborârea mai multor rachete hipersonice ruseşti Kinjal, care fuseseră prezentate drept "invincibile" de către Kremlin.
În plus, Pentagonul a furnizat peste două milioane de obuze de artilerie de 155 de milimetri, tipul de muniţie cel mai folosit în acest conflict. În 2023, Statele Unite au autorizat trimiterea de rachete ATACMS, capabile să lovească ţinte aflate la mai mult de 300 de kilometri distanţă. De asemenea, SUA au dat undă verde livrării tancurilor Abrams şi a aeronavelor F-16 către Ucraina.
Angajamente umanitare şi economice ale SUA
În doi ani de război, Washingtonul a alocat Ucrainei circa 2,7 miliarde de dolari sub formă de ajutor umanitar, care include de la hrană şi medicamente şi până la asistenţă juridică pentru refugiaţi. Astfel, SUA au oferit fonduri pentru a satisface nevoile umanitare ale persoanelor strămutate intern, precum şi pentru a sprijini stabilitatea economică şi funcţionarea instituţiilor ucrainene.
În ceea ce priveşte asistenţa financiară, au fost alocaţi peste 26 de miliarde de dolari de la începutul lui 2022 şi până în prezent, inclusiv fonduri care ajung direct în bugetul guvernului ucrainean. Acest sprijin ajută Ucraina să menţină servicii esenţiale precum educaţia, sănătatea şi siguranţa publică, pe fondul unei economii slăbite de conflict.
Ajutoarele americane la începutul lui 2024
Administraţia Biden se confruntă cu presiunea unor aliaţi de a furniza mai multe arme şi muniţii Ucrainei, dar Congresul SUA nu a aprobat deocamdată cererea de sprijin militar de circa 60 de miliarde de dolari formulată de guvernul american. Motivul este acela că republicanii condiţionează deblocarea ajutorului pentru Ucraina de impunerea unor măsuri mai stricte pentru imigranţii şi solicitanţii de azil care se află la graniţa cu Statele Unite.
Criticii cererii de finanţare suplimentare a preşedintelui Joe Biden susţin că banii ar putea fi cheltuiţi mai bine acasă şi că prima prioritate a administraţiei ar trebui să fie securizarea graniţei cu Mexicul, unde un număr record de migranţi au traversat ilegal în SUA. Unii susţinători ai Ucrainei afirmă însă că riscurile de a permite Rusiei să câştige teren pe câmpul de luptă din cauza deficitului de aprovizionare al Kievului depăşesc riscurile de a permite reducerea temporară a stocurilor americane.
Răspunsul puternic şi exhaustiv al UE
Deşi Statele Unite sunt principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei la nivel mondial, asistenţa lor totală (care include asistenţa militară, financiară şi umanitară) ocupă locul al doilea, după UE, cu peste 85 de miliarde de euro. Această sumă nu include contribuţiile individuale ale statelor membre ale UE, care sunt contabilizate separat.
Cu toate acestea, spre deosebire de unii dintre aliaţii mai mici ai Ucrainei, contribuţiile Washingtonului reprezintă 0,3% din PIB-ul său. Norvegia şi statele baltice care se învecinează cu Rusia (Lituania, Estonia şi Letonia) alocă un procent mai mare din PIB cheltuielilor de război, respectiv peste 1%.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul UE, de la începutul războiului, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei şi poporului ucrainean un sprijin de peste 85 de miliarde de euro: peste 31 de miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, bugetar şi asistenţă umanitară; 17 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE; 28 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar; 9,45 miliarde de euro sub formă de granturi, împrumuturi şi garanţii furnizate de statele membre ale UE.
Măsuri de sprijin din partea UE pentru economia ucraineană
La 6 februarie 2024, Consiliul şi Parlamentul au convenit asupra unei propuneri de instituire a Mecanismului pentru Ucraina, în scopul de a oferi Ucrainei un sprijin financiar previzibil în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Fondurile vor contribui la refacerea, redresarea şi reconstrucţia Ucrainei. Acordul provizoriu trebuie să fie aprobat de către Consiliu şi Parlament înainte ca textul să poată trece prin procedura de adoptare formală. Liderii UE au dat undă verde mecanismului la 1 februarie 2024, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE.
Pentru a primi finanţare, guvernul de la Kiev va trebui să pregătească un "plan pentru Ucraina" care se va axa pe reforme structurale şi investiţii pentru stimularea creşterii economice; reforme ale administraţiei publice, buna guvernanţă şi statul de drept; buna gestiune financiară, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi combaterea fraudei; alte reforme şi investiţii pentru procesul de aderare la UE şi modernizarea economiei.
În plus, în ianuarie 2024, Comisia Europeană a propus reînnoirea suspendării taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE pentru încă un an, consolidând în acelaşi timp protecţia produselor agricole sensibile din Uniunea Europeană.
Ajutorul umanitar al UE şi protecţia civilă
Între 2022 şi 2023, UE a alocat 850 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară pentru a ajuta civilii afectaţi de războiul din Ucraina. Aceasta include 785 de milioane de euro pentru Ucraina şi 58 de milioane de euro pentru refugiaţii şi familiile gazdă din Republica Moldova. Statele membre au alocat, de asemenea, 2,1 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina.
Prin această finanţare, cetăţenii aflaţi în Ucraina şi cei care au fugit în ţările învecinate primesc ajutor sub formă de alimente şi apă; articole esenţiale de uz casnic; asistenţă medicală şi sprijin psihosocial; adăposturi de urgenţă şi pentru iarnă; protecţie, inclusiv educaţie în situaţii de urgenţă; asistenţă în numerar pentru a contribui la acoperirea nevoilor de bază.
În 2023, nouă milioane de cetăţeni ucraineni au primit asistenţă umanitară în Ucraina datorită UE şi altor donatori. ONU estimează că 17,6 milioane de ucraineni au în continuare nevoie de asistenţă umanitară.
În plus, 98.000 de tone de ajutoare, cu o valoare estimată de peste 796 milioane de euro, au fost livrate Ucrainei din partea statelor membre ale UE şi a partenerilor prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al UE. De asemenea, UE şi statele membre au furnizat peste 110 milioane de euro pentru deminare, inclusiv 21,5 milioane de euro din bugetul UE.
Având în vedere nevoia uriaşă de materiale medicale a Ucrainei, UE şi-a mobilizat rezerva strategică rescEU. De asemenea, UE coordonează evacuările medicale ale pacienţilor ucraineni care au nevoie urgentă de tratament şi a deschis un centru medical special în Rzeszow (Polonia).
Totodată, în aprilie 2023, Ucraina a aderat la mecanismul de protecţie civilă al UE în calitate de stat participant.
Sprijinul UE pentru forţele armate ucrainene
De la începerea invaziei, Cei 27 au acordat Ucrainei ajutor militar în valoare de 28 de miliarde de euro şi vor debloca alte 20 de miliarde de euro pentru anul 2024, a anunţat recent şeful diplomaţiei europene, Josep Borell.
Între 2022 şi 2023, UE a mobilizat 5,6 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forţelor armate ucrainene. Această sumă include şapte seturi de măsuri de asistenţă în valoare de aproximativ 500 de milioane euro fiecare, precum şi două măsuri de asistenţă suplimentare în valoare de 1 miliard de euro fiecare, care vizează în mod specific livrarea şi achiziţiile comune de muniţii şi rachete. În plus, Norvegia a sprijinit aceste măsuri de asistenţă cu o contribuţie de aproximativ 22 de milioane de euro.
Asistenţa militară a UE urmăreşte să consolideze capabilităţile şi rezilienţa forţelor armate ucrainene şi să protejeze populaţia civilă împotriva agresiunii militare ruse în curs. Măsurile de asistenţă convenite în cadrul IEP finanţează furnizarea de echipamente şi materiale militare letale şi neletale, cum ar fi echipamente individuale de protecţie, truse de prim ajutor, combustibil, muniţii şi rachete.
Totodată, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a lansat misiunea de asistenţă militară a UE (EUMAM) Ucraina pentru o durată iniţială de doi ani, care se doreşte a fi un răspuns direct la cererea de sprijin a Ucrainei şi care are ca scop să asigure: instruire individuală, colectivă şi specializată a forţelor armate ucrainene; coordonarea şi sincronizarea activităţilor statelor membre care oferă instruire. De la lansarea misiunii, au fost instruiţi 40.000 de soldaţi ucraineni. Până în prezent, sprijinul financiar total pentru EUMAM Ucraina - în cadrul Instrumentului european pentru pace - este de 362 de milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţia Norvegiei, de aproximativ 14 milioane de euro.
În plus, în martie 2023, Consiliul a convenit asupra unui plan pe trei direcţii pentru a accelera livrarea şi achiziţiile comune de muniţii şi rachete către Ucraina. Primele două direcţii, în valoare de 1 miliard de euro fiecare, sunt finanţate prin Instrumentul european pentru pace.
Prima direcţie, adoptată la 13 aprilie 2023, îi permite UE să le ramburseze statelor membre materialele donate Ucrainei din stocurile existente sau din reprioritizarea comenzilor existente. A doua direcţie, adoptată la 5 mai 2023, sprijină achiziţiile comune de muniţii şi rachete de la operatori economici stabiliţi în UE sau în Norvegia. La 20 iulie 2023, Consiliul şi Parlamentul au adoptat a treia direcţie a planului, Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii (ASAP). Acest regulament mobilizează 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru a sprijini intensificarea capacităţilor de producţie pentru producţia de muniţii sol-sol şi de artilerie, precum şi de rachete.
Sprijin UE pentru tragerea la răspundere a Rusiei
UE sprijină lupta împotriva impunităţii în Ucraina printr-un proiect în valoare de 7,25 milioane de euro pentru a susţine investigaţiile Curţii Penale Internaţionale privind presupuse crime de război comise de Rusia. În plus, Eurojust - agenţie a Uniunii Europene care se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre - sprijină o echipă comună de anchetă a UE, înfiinţată de Polonia, Letonia, Estonia, Slovacia, România, Lituania şi Ucraina, în eforturile sale de a investiga crime internaţionale comise în Ucraina.
Comisia Europeană a înfiinţat şi Centrul internaţional pentru urmărirea în justiţie a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), cu sediul la Haga, care sprijină coordonarea investigaţiilor şi colectarea de probe cu privire la crimele de război comise în Ucraina.
Totodată, aproximativ 200 de miliarde de euro în active ale Băncii Centrale Ruse sunt imobilizate în UE, iar peste 28 de miliarde de euro din activele private ale persoanelor şi entităţilor listate au fost îngheţate până acum.
Nevoile de finanţare a Ucrainei, în creştere
Însă, în condiţiile în care nevoile financiare ale Ucrainei cresc pe zi ce trece, Occidentul - şi în special Europa - se confruntă cu adevărul incomod că va trebui să continue să finanţeze serios Kievul şi pe viitor. Fondul Monetar Internaţional estimează că deficitul de finanţare al Ucrainei este de peste 40 de miliarde de dolari doar pentru 2024, scria recent Politico.eu, adăugând că, pentru Kiev, unul dintre cele mai mari riscuri este că un deficit de ajutor ar putea să-l oblige să ia calea inflaţionistă, de tipărire a unor sume semnificative de bani noi. Banca Mondială estimează nevoile pe termen lung ale Ucrainei pentru reconstrucţie la 384 de miliarde de euro.
Kievul se bazează pe împrumuturi şi granturi occidentale pentru a acoperi cheltuieli sociale esenţiale, cum ar fi salariile funcţionarilor publici şi lucrătorilor medicali şi din educaţie. Pentru 2024, finanţarea planificată pare suficientă. Dar suma pe care UE o va acorda Ucrainei de acum până în 2027 ar putea scădea de la an la an. În acest sens, organismele financiare internaţionale au tras un semnal de alarmă că oprirea sprijinului occidental pentru Ucraina ar însemna un dezastru pentru ţara devastată de război. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Grecia: Fostul premier Alexis Tsipras lansează un nou partid
Fostul prim-ministru grec Alexis Tsipras, fostă figură europeană a stângii radicale, a lansat marți un nou partid politic, Alianța Stângii Grecești, cu obiectivul de a-l învinge pe șeful guvernului de dreapta, Kyriakos Mitsotakis, anul viitor, notează AFP. 'Viziunea și proiectul nostru sunt o mare reconstrucție democratic
Israelul susține că l-a vizat pe noul șef al aripii armate a Hamas din Gaza
Israelul a anunțat marți că l-a vizat pe noul șef al aripii armate a Hamas din Fâșia Gaza, care fusese numit recent în această funcție în urma unui atac care l-a ucis pe predecesorul său, relatează AFP. Armata israeliană 'a efectuat astăzi (marți) un atac în Gaza, care l-a vizat pe Mohammed Odeh, noul lider al aripi
Parlamentul din Rusia a aprobat o lege privind confiscarea proprietăților rușilor din exil
Parlamentul rus a adoptat marți o lege care permite autorităților să confiște proprietățile rușilor care locuiesc în străinătate dacă aceștia sunt considerați că acționează împotriva intereselor țării, într-o mișcare despre care criticii spun că are ca scop reducerea la tăcere a criticilor bogați ai Kremlinului aflați în exil, relatează dpa.
Trump se declară perfect sănătos după examenul medical
Președintele american Donald Trump, care va împlini 80 de ani în iunie, a declarat că ''totul a ieșit perfect'' după ce a fost supus controlului medical marți la Centrul Medical Militar Național Walter Reed, după un an de atenție publică asupra unor probleme de sănătate aparent minore, relatează Reuters. Trump nu a
Ambasadorul rus susține că un viceministru rus de externe nu a primit viză de la SUA pentru a participa la o reuniune ONU
Ambasadorul Rusiei la ONU a declarat marți că SUA nu i-au acordat viză de intrare ministrului adjunct de externe rus Aleksandr Alimov pentru a participa la o reuniune a Consiliului de Securitate și a caracterizat acest lucru drept o încălcare a obligațiilor SUA în conformitate cu Acordul privind sediul ONU, relatează Reuters. Vasil
Trump își reunește miercuri guvernul la Camp David pentru o ședință despre Iran
Președintele american Donald Trump își va reuni miercuri guvernul la Camp David, o reședință militară izolată la vest de Washington, a declarat marți pentru AFP un responsabil al Casei Albe, în timp ce discuțiile cu Iranul par să nu conducă la rezultatele dorite. Trump declarase sâmbătă că un acord cu Teheranul pentru a pune
Președintele Trump majorează cu 10.000 numărul-limită de refugiați în SUA pentru a primi mai mulți albi sud-africani
Președintele american Donald Trump a majorat cu 10.000 numărul-limită de refugiați care pot fi primiți anul acesta în Statele Unite, pentru a permite intrarea mai multor albi sud-africani, arată o decizie semnată la care a obținut acces marți agenția Reuters. Documentul datat 21 mai arată că sud-africanii de etnie afrikander (cunoscuți ș
Rusia și Kazahstanul vor semna un acord în domeniul nuclear cu prilejul vizitei lui Putin
Președintele rus Vladimir Putin va superviza semnarea unui acord care va conține parametrii pentru construcția unei centrale nucleare în Kazahstan cu prilejul vizitei sale în această țară din cursul săptămânii, a anunțat marți Kremlinul, relatează Reuters. Kazahstanul, o țară bogată în petrol și gaz cu o populație de 20
Fraudă cu subvenții agricole ale UE în Grecia: 39 de persoane au fost arestate în două zile
Poliția greacă a anunțat marți că 39 de persoane au fost arestate în cadrul unei ample anchete desfășurate în Grecia și la nivel european cu privire la deturnarea a milioane de euro din subvenții agricole ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP. Un număr de 17 persoane au fost arestate marți dimineață în nordul țării, î
SUA: Donald Trump și-a efectuat controlul medical anual, cu câteva zile înainte de a împlini 80 de ani
Președintele american Donald Trump și-a efectuat marți controlul medical anual, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 80 de ani și într-un moment în care starea sa de sănătate face obiectul unor speculații, relatează AFP. Liderul de la Casa Albă a ajuns la spitalul militar Walter-Reed, din apropier
SUA intenționează să contribuie cu mai puține bombardiere strategice și nave pentru NATO în caz de criză (presă)
Statele Unite intenționează să își reducă semnificativ contribuțiile militare pentru asistența aliaților europeni din NATO în caz de criză, asigurând mai puține avioane de luptă, nave militare și aeronave de realimentare în zbor, afirmă marți portalul de știri german Spiegel, preluat de Reuters. Spiegel arată că secreta
SUA și Armenia se angajează să continue proiectul lor de coridor în timpul unei vizite a lui Rubio
Statele Unite s-au angajat marți, în timpul unei scurte întâlniri între secretarul de stat Marco Rubio și omologul său armean Ararat Mirzoian la Erevan, să continue un proiect de coridor cu Armenia care leagă anumite regiuni din Azerbaidjan, țară rivală, relatează AFP. Sosind din India, unde a participat la o reuniune a
Alerte cu drone în țările baltice: Moscova încearcă să destabilizeze democrațiile europene, afirmă Von der Leyen la Vilnius
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, aflată marți în vizită la Vilnius, a dat vina pe Rusia pentru recentele alerte cu drone din statele baltice, acuzând-o că încearcă 'să destabilizeze societățile democratice' ale UE, relatează AFP. 'Locuitorii țărilor baltice trec prin ceva despre care mulți credea
UPDATE/Germania îl convoacă pe ambasadorul rus, după avertismentul Moscovei ca străinii să părăsească Kievul;convocări similare și în alte capitale
Guvernul german l-a convocat marți pe ambasadorul rus la Berlin pentru a-i transmite un protest după ce Rusia a anunțat luni că va efectua atacuri sistematice asupra unor ținte militare la Kiev și le-a cerut străinilor, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul pentru a nu fi expuși acestor atacuri, convocări similare ale diplomaților ruși fiind ulterior
SUA: Administrația Trump propune acorduri de confidențialitate pentru angajații federali
Administrația președintelui american Donald Trump a transmis marți că a propus să li se solicite angajaților federali să semneze acorduri de confidențialitate, cu scopul de a-i împiedica să împărtășească informații confidențiale cu jurnaliștii, relatează Reuters. Oficiul pentru Managementul Personalului (OPM), biroul de resurse uma













