România şi NATO trebuie să îşi însuşească lecţiile războiului din Ucraina pentru a înţelege cât din doctrina Alianţei funcţionează, ce a mers, ce nu a mers, ce elemente de noutate au apărut, cum reacţionăm la ele, a declarat pentru AGERPRES comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, analist politico-militar.

Într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina, Sandu Valentin Mateiu spune că, la nivel strategic, România ştie destul de clar ce are de făcut în ceea ce priveşte o abordare cantitativă sau una calitativă a dotării Armatei.

"La nivel strategic ne este destul de clar ce avem de făcut. Problema este că acest război care a adus atâtea elemente noi ne dă anumite lecţii. Ucrainenii şi ruşii luptă şi se adaptează, iar noi trebuie să învăţăm, trebuie să înţelegem cât din doctrina NATO funcţionează. Atenţie: ucrainenii au luptat cu o mână legată la spate, fără aviaţie, niciun comandant occidental nu pleca într-o ofensivă sau contraofensivă, mă refer la ce au avut ucrainenii, fără să aibă supremaţie aeriană, sprijin, close air support, sprijin la sol, o aviaţie capabilă să aibă supremaţia aeriană asigurată şi să lovească interdicţii, să lovească în spatele frontului liniile de aprovizionare ale inamicului. Cred că, pe lângă ceea ce s-a făcut până acum, trebuie să ne adaptăm, în sensul că din mers să ne însuşim lecţiile acestui război. Asta va fi şi la nivel NATO şi la nivel naţional - ce a mers, ce nu a mers, ce elemente de noutate au apărut, cum reacţionăm la ele", a explicat comandorul în rezervă.

El spune că "elementul cantitate versus calitate trebuie nuanţat".

"Trebuie acum să reechilibrăm şi să vedem faptul că numai într-o anumită măsură calitatea compensează cantitatea; de la un anumit grad de raport cantitativ, calitatea este cea care înclină balanţa. Şi cred că aici o să apară elemente legate de efective, de pregătirea societăţii, rezerva, pentru că, da, în acest război nenorocit în care dronele au început să ucidă oamenii - am ajuns să contrazicem regula lui Asimov, vedem oameni cum imploră un robot să nu îi ucidă - omul rămâne un element esenţial. Vom vedea în ce direcţie va evolua. Bănuiesc că, dacă a început cu nişte coloane de tancuri spre Kiev, se va încheia cu lupte între roboţi, dar elementul decisiv rămâne omul şi asta ţine de cantitate în final. În sensul în care, pe lângă echipamentele pe care le cumperi, şi acelea trebuie cumpărate într-o anumită strategie, trebuie să pregăteşti oamenii pentru a lupta", a punctat analistul politico-militar.

Potrivit acestuia, în privinţa înzestrării Armatei este important ce face fiecare stat membru NATO pentru a-şi pregăti apărarea, conform articolului 3 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice.

"România şi-a asigurat securitatea în cadrul NATO, securitatea colectivă, lăsăm şi ceilalţi doi piloni - Uniunea Europeană în ansamblu, dar, mai ales, Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Oricum, în această ecuaţie important este ceea ce faci tu. Articolul 3 din Tratatul NATO spune că îţi pregăteşti apărarea. Ceea ce am realizat noi a fost faptul că ne-am luat angajamentul să cheltuim 2% (din PIB pentru Apărare - n.r.), dar, atenţie, acest angajament de 2% este în fond angajamentul naţiune, de bază. Politicienii trebuiau până acum - Congresul american, de exemplu, este cel care închide şi deschide programe de înzestrare - deja trebuiau să ne dea socoteală ce au făcut cu aceste programe de înzestrare. Am avut întârzieri, s-a ajuns să fie trecut în Strategia de securitate naţională faptul că avem întârzieri, de parcă era ceva care venea ca un fenomen pe care nu îl putem controla. Nu. Întârzierile au fost efectul, iar cauza a fost instituţiile, oamenii care au răspuns de aceste programe. Nu putem invoca motive obiective în toate aceste lucruri, dar aceasta ţine de trecut, în sensul în care mai ales prin programe G2G am reuşit să le ducem la bun sfârşit. Patriot este un exemplu, de asemenea F16. În clipa de faţă avem apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune, mergem şi la (sistemele - n.r.) SHORAD/VSHORAD şi aviaţia a făcut paşi deosebiţi. La Forţele Terestre, anul acesta avem programele care vor porni. De aceea, da, se observă accelerarea acestor programe şi încep să se vadă rezultatele", a explicat Sandu Valentin Mateiu.

În context, acesta a subliniat că "o flotă militară echilibrată, balanced fleet, nu poate fi compensată de nimic altceva", pornind de la ipoteza că alte categorii de forţe ar putea suplini lipsa unei flote militare adecvate, în condiţiile în care bazinul Mării Negre este cel mai apropiat punct de contact al României cu Rusia.

"În ansamblu, nu poţi înlocui o categorie de forţe cu alta, pentru că fiecare are un rol bine definit. Forţele Terestre sunt cele care au rolul principal de a duce lupta la sol, Forţele Navale sunt cele care duc lupta pe mare, iar cele Aeriene au misiunea să asigure superioritatea, dacă nu supremaţia, aeriană în sprijinul acestor categorii de forţe, iar Marina, la litoral, sprijină şi Forţele Terestre, are şi misiuni distincte în mare. Deci nu există o posibilitate de suplinire, dar, mai ales aici, în partea de nord-vest a Mării Negre, avem interacţiunea uscatului cu marea, în fond avem un teatru aero-naval. De ce? Pentru că senzorii şi sistemele de armament de la sol şi aviaţia pot interacţiona cu mediul aero-naval, cu marea în sine şi cu navele. Dar în niciun caz o baterie de rachete de coastă nu suplineşte o flotă echilibrată. În sensul în care acea flotă este construită să răspundă la misiunile pe care le-ai definit, pentru că misiunile se definesc într-o Strategie de apărare maritimă, iar această Strategie navală pleacă de la Strategia naţională", a arătat Mateiu.

El a detaliat, în analiza sa, îmbinarea tuturor elementelor care duc la o flotă militară echilibrată.

"Aici, în Marea Neagră, avem această situaţie: bateriile de rachete de la sol pot lovi navele, (...) senzorii, radarele şi aşa mai departe supraveghează spaţiul aero-naval. Acum, noutatea este legată nu numai de aviaţia bazată la sol - vă amintiţi, ucrainenii, deşi erau în inferioritate la capitolul aviaţie, au fost cei care au trimis SU-27 şi au tot lovit Insula Şerpilor până când ruşii au trebuit să plece. Au încercat să improvizeze o apărare antiaeriană, dar nu au reuşit. Dar, la asta se adaugă acum războiul modern, dronele. Vom avea roboţi care luptă împotriva roboţilor, până una alta avem roboţi care atacă platformele legacy, navele în sine. Nu poţi să renunţi la ele. Nu poţi renunţa la o flotă şi flota trebuie să fie echilibrată, în sensul că să aibă de la nave specializate pentru lupta contra minelor, de exemplu, până la nave mici, acel Distributed Lethality, să ai mai multe nave mici, dar cu putere de lovire, cum ruşii au Buyan-M, cum avem noi navele purtătoare de rachete, care vor fi modernizate. De asemenea, îţi trebuie platforme mari, numai pe o anumită platformă poţi să amplasezi senzori, sisteme de armament cu rază lungă de acţiune, cu anumite capabilităţi şi cu anumite posibilităţi de a lovi inamicul, şi atunci vin corvetele. Iarăşi, toate trebuie îmbinate şi la capitolul antisubmarin, în sensul în care îţi trebuie submarin, cea mai bună armă în poziţionare antisubmarin este tot un submarin. Iar submarinele aduc anumite avantaje pentru o flotă. În final, o flotă echilibrată, balanced fleet, nu poate fi compensată de nimic altceva", a punctat analistul politico-militar.

Sandu Valentin Mateiu consideră că programul de înzestrare a Forţelor Navale Române "va fi, într-un fel sau altul, relansat".

"În general, de ani de zile, colegii mei marinari au prezentat situaţia, avem doar navele învechite, s-a tot amânat cumpărarea unor nave, s-au lansat programe care, după aceea, au fost închise fără avizare. În final, avem acum speranţa că vor fi anumite modernizări ale navelor şi cred că şi programul de înzestrare va fi, într-un fel sau altul, relansat. Ştiu că ultima oară generalul Vlad (şeful Statului Major al Apărării - n.r.) a afirmat că situaţia Forţelor Navale nu este atât de proastă pe cât se spune în presă. Asta înseamnă că ştie dânsul ce ştie, poate se gândeşte la acel scut defensiv reprezentat de rachetele antinavă, se gândeşte şi la înzestrarea aviaţiei cu rachete antinavă, poate sunt anumite elemente de nişă care compensează, doar în parte, lipsa unei flote moderne. În final, pe mare, vom avea situaţia în care, dacă Rusia se impune în Ucraina, vom fi confruntaţi cu un adversar, pentru că suntem, deja, vecini pe mare. O recunoaştem sau nu, noi nu ne recunoaştem zonele economice exclusive, noi nu putem recunoaşte zona economică exclusivă pentru că nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia. La fel Rusia oricând poate să spună - şi ruşii sunt meşteri în a crea situaţii, asta este Rusia lui Putin - că nu am fost noi la Haga, au fost ucrainenii. Şi noi, acolo, avem ceva de protejat. În sensul în care Israel, de exemplu, care are un război permanent cu Hamas, şi-a dezvoltat ultima clasă de corvete SA'AR şi cu misiunea specifică de a proteja platformele de extracţie din Marea Mediterană. Deci avem în Marea Neagră obiective pe care numai flota le poate proteja", a declarat Mateiu.

Referindu-se la efectivele militare, el a arătat că două elemente sunt importante, în actualul context, şi anume completarea rapidă a forţelor armate active şi crearea unei rezerve a Armatei.

Întrebat dacă legea privind stagiul militar voluntar reprezintă o soluţie la problema resursei umane din armată sau sunt necesare şi alte măsuri complementare, Sandu Valentin Mateiu a precizat: "Cred că, privind la ceea ce au făcut ceilalţi, europenii, două elemente sunt importante. Mai întâi, Armata să strângă rândurile, în sensul în care să fie la efectivul complet de militari profesionişti, şi generalul Vlad a ridicat această problemă privind pierderile, cei care au trecut în rezervă din cadrul Armatei. A doua, da, crearea unei rezerve, asta au făcut toţi. Paradoxul face ca, după ce am început să beneficiem de pacea asta post-Războiul Rece, numai statele neutre, Finlanda, atunci, Austria, acum au revenit suedezii, deşi sunt pe punctul de a intra în NATO, au avut pregătită această rezervă, în sensul în care dintr-un contingent, vârsta depăşea 18 - 20 de ani, erau luaţi numai cei care puteau, doreau şi în măsura în care ţara are resurse. (...) Deci, iei numai o proporţie din societate care poate, vrea şi ai resursa să o pregăteşti şi să o întreţii, pentru că trebuie chemaţi ulterior sub arme. Nu reprezintă obligativitate. Pe de altă parte, ai asigurată această rezervă. Şi mai sunt şi multe alte avantaje pentru cei care vin voluntari - este un drum în viaţă, pot învăţa o meserie, pot, ulterior, să intre în rândul militarilor profesionişti, se deschid anumite căi. Dar trebuie prezentată problema în acest sens, nu în sensul în care a venit o obligativitate care limitează din libertatea posibilităţilor tineretului. Este pur şi simplu o şansă în plus pentru anumiţi tineri să avanseze în viaţă şi, în acelaşi timp, este exact rezerva, pentru că, aşa cum spune şeful Apărării britanic, nu trebuie să uitaţi că războaiele le începeţi cu armata profesionistă, dar, în final, le termină societatea în ansamblu trimiţându-şi tinerii civili pregătiţi să lupte".

Conform analistului politico-militar, "în momentul de faţă, dincolo de ceea ce se cere - acea completare rapidă a forţelor armate active, a militarilor profesionişti (...) şi această rezervă - alte măsuri nu este cazul" a fi implementate deocamdată.

"Mă refer la ideea în care, da, scenariul cel mai periculos prin care Rusia controlează Ucraina şi ajunge la frontiera dintre NATO şi Rusia, pot începe anumite dezvoltări. Expresia unui lider occidental era că nu avem nicio garanţie, dacă ajunge la frontiera noastră, după ce controlează Ucraina, că nu va continua. În acest scenariu, cred că trebuie plecat de la realităţi. Şi realităţile spun haideţi să rezolvăm ceea ce avem: această armată profesionistă, haideţi să dezvoltăm doar o rezervă pe bază de voluntariat. Într-o anumită măsură, pentru că eu cred că principala restricţie va ţine de câte resurse avem ca să pregătim această rezervă, pentru că trebuie înzestrată cu echipament, trebuie specializată. Resursele pe care le alocăm dezvoltării acestei rezerve cred că asta va fi principala limită, nu ce tot se spune că nu vor vrea tinerii", a arătat Sandu Valentin Mateiu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: Sandu-Valentin Mateiu / Facebook

Citeşte şi:

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Barbu Mateescu: Încrederea în NATO şi în forţele armate naţionale trebuie cimentată

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, un important succes diplomatic al Kievului

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Militar luat prizonier de ruşi: Am sperat tot timpul că mă voi întoarce la familie

VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Ofiţer ucrainean: Militarii - unicul motiv pentru care mai există Ucraina

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere