UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
Încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), principalele organisme internaţionale (UE, ONU, Consiliul Europei, NATO) au condamnat agresiunea Rusiei şi au impus sancţiuni la adresa acestui stat, considerând-o "o violare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei". NATO a decis, încă din 25 februarie 2022, desfăşurarea de elemente ale forţei sale de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective. Consiliul Europei a decis, la 16 martie 2022, excluderea Federaţiei Ruse din organizaţie. La 2 martie 2022, Curtea Penală Internaţională a anunţat deschiderea unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând "crime de război" şi "crime împotriva umanităţii". Adunarea Generală a Naţiunile Unite a suspendat, la 7 aprilie 2022, Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. La 26 ianuarie 2023, Consiliul Europei a adoptat o declaraţie prin care a cerut înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina.
La începutul celui de-al treilea an de război, UNCHR (United Nations High Commissioner for Refugees) arată că nevoia de ajutor umanitar în Ucraina rămâne enormă în 2024, cu circa 14,6 milioane de persoane care necesită ajutor umanitar multisectorial în regiune. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi în privinţa aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în decembrie 2023, prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina.
ONU şi războiul din Ucraina
ONU a condamnat ofensiva militară din Ucraina, calificând-o, încă din prima zi, "o violare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, care este contrară principiilor Cartei Naţiunilor Unite", conform https://unric.org/. În acest sens, au existat numeroase luări de poziţie, rezoluţii sau ajutoare umanitare.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, 2 martie 2022, o rezoluţie prin care deplânge "agresiunea" comisă de Rusia împotriva Ucrainei. O nouă rezoluţie a Adunării Generale a ONU, din 7 aprilie, solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, iar alta, din 26 aprilie 2022, cerea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU să justifice utilizarea dreptului de veto.
La 16 martie 2022, Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organism judiciar al ONU, a ordonat Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, scrie https://www.icj-cij.org/.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a suspendat, la 7 aprilie 2022, Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ca răspuns la abuzurile comise în Ucraina (AFP).
La 12 octombrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie, prin care a cerut ţărilor să nu recunoască cele patru regiuni ale Ucrainei pe care Rusia le-a revendicat, în urma aşa-ziselor referendumuri, desfăşurate în septembrie 2022. ONU a mai considerat că planul Rusiei de a anexa cele patru regiuni din Ucraina este o mişcare ilegală, o încălcare a dreptului internaţional şi ar trebui condamnat, scrie site-ul https://news.un.org/.
Adunarea Generală a ONU, convocată într-o sesiune specială, la un an de la invazia rusă, a adoptat, la 23 februarie 2023, cu o majoritate foarte largă, o rezoluţie prin care a cerut retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina, precum şi o pace "justă şi durabilă". De asemenea, Rezoluţia a solicitat o "încetare a ostilităţilor" şi a subliniat "necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", informează site-ul https://news.un.org/.
În paralel cu rezoluţiile şi poziţionările sale, ONU a furnizat Ucrainei şi ajutoare şi asistenţă umanitară. Astfel, la 1 martie 2022, Naţiunile Unite au lansat apeluri de urgenţă coordonate în valoare totală de 1,7 miliarde de dolari sub formă de asistenţă umanitară de urgenţă, iar pe 26 aprilie 2022, această sumă a ajuns a 2,4 mld. dolari. De asemenea, la 4 ianuarie 2023, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunţat o iniţiativă de 15,5 milioane de dolari, pentru a ajuta fermierii şi micii agricultori din Ucraina şi a se evita o criză alimentară, scrie https://unric.org/.
Pe site-ul UNCHR, se arată că nevoia de ajutor umanitar în Ucraina rămâne enormă în 2024, cu circa 14,6 milioane de persoane care cer ajutor umanitar multisectorial în regiune, scrie https://reporting.unhcr.org/.
NATO şi războiul din Ucraina
NATO condamnă în cei mai fermi termeni posibil "războiul brutal şi neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei - care este o ţară independentă, paşnică şi democratică şi un partener apropiat al NATO", se arată pe site-ul NATO, https://www.nato.int/.
La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia, membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), au cerut, pe fondul incursiunii forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei, invocarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord (AFP, EFE şi Reuters). Articolul 4 prevede că ''părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre Părţi''.
La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, s-a stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective (AFP, dpa şi Reuters). Considerând invazia rusă din Ucraina drept cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice din ultimele decenii, liderii NATO au spus, în context, că măsurile pe care le-a luat şi le va lua alianţa sunt şi rămân preventive, proporţionale şi fără escaladare.
La 16 martie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că alianţa nu va desfăşura trupe sau mijloace aeriene în Ucraina, dar că se pregăteşte o consolidare substanţială a prezenţei sale militare în ţările de pe flancul estic, unde va desfăşura mai multe trupe şi echipamente militare.
Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat, la 24 martie 2022, patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria (AFP, Reuters şi dpa). ''Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră'', a spus Jens Stoltenberg după încheierea reuniunii.
În cadrul Summit-ului de la Madrid al NATO, din 28-29 iunie 2022, s-a adoptat o declaraţie prin care s-a decis crearea unui pachet consolidat de sprijin, care va accelera livrarea echipamentului militar non-letal, va îmbunătăţi apărarea cibernetică a Ucrainei şi rezilienţa sa şi va sprijini modernizarea sectorului apărării, scrie https://www.mae.ro/.
Referendumurile "fictive" de integrare în Rusia, convocate în teritoriile ucrainene, aflate sub controlul forţelor ruse, în estul şi sudul Ucrainei, nu au nicio legitimitate şi constituie o "încălcare flagrantă a dreptului internaţional", a denunţat, la 27 septembrie 2022, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Uniunea Europeană şi NATO au semnat, la 10 ianuarie 2023, o nouă declaraţie comună - a treia, după cele din 2016 şi 2018 - pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, conform https://www.consilium.europa.eu/.
La 18 februarie 2023, secretarul general al NATO a respins cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament. ''NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie'', a declarat Stoltenberg la Conferinţa de securitate de la Munchen (dpa).
Liderii Formatului Bucureşti 9 (B9) au adoptat, la 22 februarie 2023, la Varşovia, o declaraţie comună în care afirmă că Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea NATO şi că, pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe flancul estic, conform mae.ro.
La Summit-ul NATO de la Vilnius, din 11 iulie 2023, şefii de stat şi de guvern ai NATO au reafirmat angajamentul luat la Summitul de la Bucureşti, din 2008, potrivit căruia Ucraina va deveni membră NATO. "Ucraina a devenit din ce în ce mai interoperabilă şi integrată politic cu Alianţa şi a făcut progrese substanţiale în domeniul reformelor. (...) Alianţa va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe calea spre viitoarea aderare. Vom fi în măsură să adresăm Ucrainei o invitaţie de aderare la Alianţă când aliaţii vor fi de acord şi când vor fi întrunite condiţiile.", au arătat liderii NATO la Summit-ul de la Vilnius, conform https://www.mae.ro/.
La 12 iulie 2023, a avut loc primul Consiliu NATO-Ucraina, creat cu scopul de a lua decizii politice comune şi de a organiza consultări de urgenţă. Preşedintele Ucrainei a precizat, în context, că, din semnalele primite până acum, Ucraina se va putea alătura NATO, atunci "când teritoriul nostru va fi sigur, pentru că aliaţii se tem de un al treilea război mondial, se arată pe site-ul NATO.
La ministeriala NATO din 29 noiembrie 2023, Stoltenberg a declarat că "Ucraina este mai aproape de NATO ca oricând".
Secretarul general al NATO a subliniat, la Forumul de la Davos, la 16 ianuarie 2024, că "sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate; este o investiţie în propria noastră securitate.", scrie https://www.nato.int/.
La 14 februarie 2024, Jens Stoltenberg a avertizat Europa, într-un interviu, "să nu încerce să se bazeze doar pe însăşi pentru apărare, după ce comentarii ale lui Donald Trump au declanşat o nouă dezbatere cu privire la faptul dacă aceasta poate continua să conteze pe protecţie din partea Statelor Unite. "Uniunea Europeană nu poate apăra Europa. Optzeci la sută din cheltuielile de apărare ale NATO vin de la aliaţi NATO din afara UE", a afirmat acesta. El a mai spus că este clar că securitatea Europei depinde nu doar de ea însăşi, ci şi de membri NATO precum Statele Unite, Canada, Turcia, Norvegia şi Islanda.
Pe site-ul NATO se arată că organizaţia ajută la coordonarea cererilor de asistenţă ale Ucrainei şi îi sprijină pe aliaţi în furnizarea de ajutor umanitar şi neletal. Ţările membre NATO trimit individual arme, muniţii şi multe tipuri de echipamente militare uşoare şi grele, inclusiv sisteme antitanc şi de apărare aeriană, obuziere şi drone. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, Aliaţii au angajat aproximativ 100 de miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, scrie site-ul https://www.nato.int/.
Uniunea Europeană şi războiul din Ucraina
Uniunea Europeană, la rândul său, a condamnat cu fermitate agresiunea militară "neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei", precum şi anexarea ilegală a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson ale Ucrainei. De la începutul invaziei, UE a acordat Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar, notează https://www.consilium.europa.eu/.
În cadrul Consiliului European din martie 2022, s-a decis constituirea unei forţe militare de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025.
În ceea ce priveşte sancţiunile, Uniunea a adoptat 12 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Cele 12 pachete de sancţiuni au inclus, între altele: interdicţii la exporturile de motoare de drone; interdicţii privind exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; interdicţii în investiţiile din sectorul minier; interdicţii privind tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice, restricţionări ale accesului Rusiei pe pieţele de capital, interdicţia privind accesul la SWIFT pentru anumite bănci ruseşti, interzicerea de noi investiţii în sectorul energetic rusesc, interzicerea exporturilor către Rusia de produse de lux, interzicerea importurilor de cărbune şi de alţi combustibili fosili solizi din Rusia, interzicerea importurilor de produse siderurgice din Rusia, etc. Ultimul pachet de sancţiuni a fost adoptat de UE la 18 decembrie 2023. Acesta a impus măsuri restrictive pentru încă 61 de persoane şi 86 de entităţi răspunzătoare de acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
La 19 octombrie 2023, UE a decis prelungirea aplicării Directivei privind protecţia temporară până la 4 martie 2025. Directiva a fost activată în martie 2022, la scurt timp după izbucnirea războiului, cu scopul de a acorda protecţie colectivă persoanelor strămutate şi de a reduce presiunea asupra sistemelor naţionale de azil ale ţărilor UE, informează https://www.consilium.europa.eu/.
De asemenea, în decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina.
De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei un sprijin de peste 82 de miliarde euro: peste 31 de miliarde euro sub formă de sprijin financiar, bugetar şi asistenţă umanitară; 17 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE; 27 de miliarde euro sub formă de sprijin militar; 9,45 miliarde euro sub formă de granturi, împrumuturi şi garanţii furnizate de statele membre ale UE, mai indică sursa citată.
La Consiliul European extraordinar din 1 februarie 2024, UE a decis alocarea unui nou ajutor financiar Ucrainei, în valoare de 50 de miliarde de euro (17 mld. sub formă de grant şi 33 de mld. sub formă de împrumut), indică site-ul Consiliului UE.
Consiliul Europei şi războiul din Ucraina
Consiliul Europei a decis, la 16 martie 2022, excluderea Federaţiei Ruse din organizaţie, considerând invazia Rusiei o "agresiune neprovocată şi nejustificată". Excluderea s-a decis în cadrul procedurii lansate în temeiul articolului 8 din Statutul Consiliului Europei. Excluderea a venit după ce, la 25 februarie, i se suspendase dreptul de reprezentare din Comitetul de Miniştri şi din Adunarea Parlamentară a Consiliului, scrie site-ul https://www.coe.int/.
La 26 ianuarie 2023, Consiliul Europei a cerut, în unanimitate, înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. Cu 100 de voturi pentru şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei (AFP).
De asemenea, din 16 septembrie 2022, Rusia a încetat să mai fie stat parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, conform https://www.coe.int/
În cadrul Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din perioada 16-17 mai 2023, a fost creat Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, creat în baza Acordului parţial extins al Consiliului Europei, fiind un prim pas către un mecanism internaţional de compensare. 42 de ţări şi Uniunea Europeană s-au alăturat Registrului în calitate de membri sau membri asociaţi, informează site-ul https://www.coe.int/.
Curtea Penală Internaţională şi războiul din Ucraina
La 2 martie 2022, procurorul Curţii Penale Internaţionale (cu sediul la Haga), Karim A.A. Khan QC, a deschis o anchetă pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.
La 17 martie 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis două mandate de arestare: unul împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi unul pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, pentru responsabilitatea lor în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină, scrie https://www.icc-cpi.int/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Citeşte şi:
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)
Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On
DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)
Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici
CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)
În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir
10 mai - Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus
Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus este marcată la 10 mai pentru atrage atenția asupra impactului pe care această boală o are asupra oamenilor din întreaga lume. Proclamată în 2004, la Eaton (Anglia), de un Comitet director internațional, reprezentând 13 țări, această zi este susținută de Federația Mondială Lupus. Ace
10 mai - Ziua mondială a comerțului echitabil
În fiecare a doua sâmbătă a lunii mai, Organizația Mondială a Comerțului Echitabil (World Fair Trade Organization - WFTO) marchează Ziua mondială a comerțului echitabil. ''Fii vocea #BusinessRevolution!'' este tema campaniei pentru anul 2025. În 2024, WFTO a declanșat o mișcare globală puternică, #BusinessRevolution!, o invita
10 mai - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită într-un an de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În 2025, marcarea acestei zile are loc la 10 mai și la 12 octombrie. (sursa: https://www.worldmigra
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec
CITATUL ZILEI
'Poetul ... nu-i și nu poate fi decât contemporan.' - C.A.Rosseti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova; Sf. Ap. Simon Zilotul Greco-catolice Sf. ap. Simon Zelotul Romano-catolice Sf. Ioan de Avila, pr. înv.; Fer. Ivan Merz, laic Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900-197
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 mai
Este a 130-a zi a anului 2025. Au mai rămas 235 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 31 m. Luna răsare la 18 h 34 m și apune la 04 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 5-11 mai 2025
Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, rezoluția privind viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, instituirea Ordinului European de Merit, sprijinul suplimentar acordat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, noi inve
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 mai 2025
Publicarea de către AEP a rezultatelor finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, validarea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională și calificarea lui Nicușor Dan (independent) și a lui George Simion (AUR) în al doilea tur, demisia premierului Marcel Ciolacu din fruntea guvernului și ieșirea PSD din coaliția de guvernare, desemnarea
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la prezentarea Declarației Schuman de către ministrul francez Robert Schuman (9 mai 1950)
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman a susținut declarația prin care a propus crearea la nivel european a unei instituții pentru gestionarea în comun a producției de cărbune și oțel, considerată principalul furnizor pentru industria producătoare de război și, deci, pentru alimentarea războiului. Declarația a fost un pas f