Comisia Europeană a actualizat lista Uniunii Europene (UE) a companiilor aeriene sigure, precum și lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicții de exploatare sau al unor restricții de exploatare pe teritoriul UE. Executivul comunitar a propus prelungirea cu un an, până în martie 2027, a protecției acordate refugiaților ucraineni în UE. Un grup de state membre ale UE, inclusiv România, au solicitat Comisiei Europene o Politică Agricolă Comună 'bine finanțată și cu personalitate juridică și instituțională proprie'. Comisia Europeană a anunțat crearea unei nou instrument de supraveghere, pentru a contribui la protejarea UE împotriva creșterilor bruște și potențial perturbatoare ale importurilor. Filipine și Uniunea Europeană au convenit să lanseze un dialog asupra securității și apărării, cu scopul de a combate amenințări emergente. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în perioada 2-6 iunie 2025.


Comisia Europeană
Ministrul filipinez de externe Enrique Manalo a anunțat, la 2 iunie, că Filipine și Uniunea Europeană au convenit să lanseze un dialog asupra securității și apărării, cu scopul de a combate amenințări emergente cum sunt atacurile cibernetice și interferența străină, potrivit Reuters. Anunțul asupra acestui format de dialog a avut loc în contextul vizitei, la Manila, a șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, care a declarat: 'Sperăm ca prin dialogul în materie de securitate și apărare să rămânem proactivi și uniți în abordarea amenințărilor de securitate emergente care transcend granițele, atacuri cibernetice, interferența străină și manipularea informațiilor'.

Reprezentanții celor 27 de state membre au convenit, la 2 iunie, să restrângă accesul companiilor chineze la piața europeană a produselor medicale ca represalii la măsurile care limitează accesul companiilor europene pe piețele chineze, conform AFP. Restricțiile propuse de Comisia Europeană, care nu au fost precizate, sunt proporționale cu restricțiile cu care se confruntă producătorii europeni de dispozitive medicale și dispozitivele medicale fabricate în UE pe piața chineză, a asigurat o sursă europeană. Camera de Comerț chineză 'și-a exprimat profunda dezamăgire în fața acestei decizii', conform comunicatului instituției. Comisia Europeană a decis în aprilie 2024 să deschidă o anchetă privind achizițiile publice chineze de dispozitive medicale, suspectând practici 'discriminatorii' împotriva companiilor europene. Această anchetă este prima procedură în cadrul unui nou mecanism adoptat de UE în 2022 pentru a obține acces la piețele străine de achiziții publice.

Comisia Europeană a actualizat, la 3 iunie, lista UE a companiilor aeriene sigure, precum și lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicții de exploatare sau al unor restricții de exploatare pe teritoriul Uniunii Europene, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, iar în urma actualizării toți transportatorii aerieni certificați în Surinam și Tanzania au fost incluși pe listă și nu mai pot opera în UE, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.
Actualizarea listei UE pentru siguranța aeriană se bazează pe avizul unanim al experților în siguranța aviației din statele membre, care s-au reunit la Bruxelles în perioada 13-15 mai 2025 sub auspiciile Comitetului pentru siguranța aeriană al UE. Comitetul este prezidat de Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA). Deciziile din cadrul Listei UE pentru siguranța aeriană se bazează pe standardele internaționale de siguranță, în special pe standardele decretate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).

Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat, la 3 iunie, la Haga, în cadrul unei conferințe despre apărarea europeană, că Uniunea Europeană va trebui să preia treptat capacitățile de apărare pe care le acopereau Statele Unite pe teritoriul său și să evite o ruptură 'haotică' de administrația americană, conform EFE. 'Ceea ce avem cu adevărat nevoie este să revenim la un acord rațional cu privire la aplicarea împărțirii treptate a responsabilităților cu Statele Unite, nu un divorț furios, un divorț haotic mâine', a declarat Kubilius la Haga. 'Singura formă de a menține relații bune și raționale cu Statele Unite în materie de apărare este să le prezentăm planurile noastre, foarte clare, despre cum vom înlocui capacitățile lor (...) și nu să le acuzăm de trădare sau să ne plângem că ne uită, lucru care se întâmplă uneori', a subliniat comisarul european. Kubilius a explicat că, atunci când vorbește despre pregătirea materială, UE trebuie să țină cont de factori precum cererea și oferta, dar și de resursele financiare și mobilitatea militară.

Comisia Europeană a propus, la 4 iunie, prelungirea cu un an, până în martie 2027, a protecției acordate refugiaților ucraineni în UE și s-a angajat pentru prima dată într-o reflecție asupra viitorului lor, conform AFP. Acest statut trebuie reînnoit anual, ceea ce executivul european își propune să o facă pentru a patra oară, până în martie 2027, având în vedere că războiul este încă în desfășurare. Propunerea Comisiei va fi examinată la mijlocul lunii iunie de miniștrii de interne ai celor 27 de state membre, care ar trebui să o adopte, în cazul în care nu apare vreo surpriză.

Comisia Europeană a anunțat, la 4 iunie, că mai mult de 335 miliarde de euro încă nu au fost accesate din resursele Uniunii Europene create pentru a ajuta la redresarea după pandemia de coronavirus, termenul limită pentru plățile finale fiind stabilit pentru sfârșitul anului 2026, conform DPA. Mai puțin de jumătate din cele 650 miliarde de euro alocate Facilității de Redresare și Reziliență au fost plătite până acum, potrivit executivului comunitar. Statele membre au termen până în august 2026 pentru a îndeplini jaloanele și țintele pentru solicitarea de fonduri. Unele state membre au încercat să prelungească termenele pentru a facilita plățile din acest instrument, însă solicitările ar fi fost respinse de oficiali UE, potrivit DPA.

Comisia Europeană a cerut, la 4 iunie, statelor europene să diminueze utilizarea resurselor de apă până în 2030 din cauza stresului hidric cauzat de încălzirea globală, conform AFP. 'Astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (...). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi', potrivit comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall. Uniunea Europeană a prezentat o strategie de consolidare a securității apei. În ceea ce privește cifrele, Comisia citează obiectivul Franței de a reduce prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât și din apele de suprafață. Procentajul de 10% reprezintă 'minimum posibil', a asigurat comisarul Roswall. Potrivit statelor membre, aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau ameliorarea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a indicat ea. Bruxelles-ul insistă asupra problemei canalizărilor defecte în UE. Situația variază foarte mult potrivit statelor membre, care pot pierde între 8% și 57% din resursă, potrivit Comisiei Europene.

La 5 iunie, Comisia Europeană a anunțat că a creat un nou instrument de supraveghere, pentru a contribui la protejarea UE împotriva creșterilor bruște și potențial perturbatoare ale importurilor, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Acest sistem urmărește să prevină deturnarea dăunătoare a schimburilor comerciale, care are loc atunci când o cantitate semnificativă de bunuri care nu pot intra pe alte piețe din cauza tarifelor ridicate și a altor restricții sunt redirecționate către UE. Prin furnizarea de informații bazate pe fapte pe baza datelor vamale, instrumentul de supraveghere va permite Comisiei să identifice rapid orice astfel de creșteri ale importurilor și să ia măsuri timpurii și eficace pentru a proteja piața UE de efectele negative. Pentru a consolida și mai mult această inițiativă, Comisia invită producătorii, asociațiile industriale și statele membre din UE să revizuiască tendințele importurilor disponibile pe site-ul web al instrumentului și să furnizeze informații suplimentare privind piața și date privind situația economică a industriei.

Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, a anunțat, la 5 iunie, un pachet de ajutor de 175 de milioane de euro pentru Siria, calificându-l drept 'un mesaj clar' de sprijin din partea UE, într-un interviu pentru AFP la Damasc. Acest ajutor vizează în special sectoarele energiei, educației, sănătății și agriculturii. Dubravka Suica, a cărei vizită este prima a unui comisar european de la formarea unui guvern de tranziție la sfârșitul lunii martie, s-a întâlnit cu președintele interimar Ahmed al-Sharaa. 'Este un moment de cotitură, un nou capitol în relațiile UE-Siria', a transmis comisarul european pe X, calificând întâlnirea sa cu președintele interimar drept 'constructivă'.

Un grup de state membre ale UE, inclusiv România, au solicitat Comisiei Europene o Politică Agricolă Comună (PAC) 'bine finanțată și cu personalitate juridică și instituțională proprie'. Într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, aceste țări cer de asemenea ca PAC să fie 'separată de restul politicilor comunitare', anunță, la 5 iunie, EFE, citând Ministerul spaniol al Agriculturii, Pescuitului și Alimentației. Scrisoarea a fost semnată de miniștrii agriculturii din Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria. Scrisoarea, trimisă și comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Christophe Hansen, are anexată o declarație comună care subliniază importanța menținerii unei Politici Agricole europene 'autonome, independente și strategice', în perspectiva negocierilor asupra viitorului cadru financiar multianual care se vor desfășura în luna iulie.


Consiliul UE
Cele 27 de țări ale UE au convenit, la 5 iunie, asupra unei serii de constrângeri impuse companiilor aeriene pentru a proteja drepturile pasagerilor, compensațiilor pentru întârzieri și termenului de răspuns la reclamații, potrivit AFP. Noul cadru stabilit prin acest acord își propune să stabilească reguli 'mai simple și mai clare' pentru pasageri, păstrând în același timp concurența între companiile aeriene în cadrul pieței interne, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. Textul, aprobat de miniștrii transporturilor din statele membre, urmează să fie prezentat Parlamentului European. Acesta a fost apărat de președinția poloneză a UE, care a salutat depășirea 'unei etape istorice' în această chestiune, după 12 ani de negocieri.


Banca Centrală Europeană
La 4 iunie, la Frankfurt, Banca Centrală Europeană a anunțat faptul că Bulgaria îndeplinește toate criteriile pentru a adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026, după ce a evaluat progresele făcute de țara vecină pentru îndeplinirea unor diferiți indicatori, de la inflație și până la legislația cu privire la Banca Națională, transmite Reuters. 'Evaluarea pozitivă a procesului de convergență deschide calea pentru ca Bulgaria să introducă euro de la 1 ianuarie 2026 și să devină cea de a 21-a țară membră a UE care se alătură zonei euro', a declarat economistul șef al BCE, Philip Lane. Decizia finală va fi luată de miniștrii europeni ai Finanțelor, care sunt așteptați să adopte o decizie favorabilă la începutul lunii iulie.


Agenția Uniunii Europene pentru Droguri
Transporturile masive de droguri recreaționale de sinteză necunoscute până acum și de noi opioide puternice amenință Europa, în timp ce traficul de cocaină și canabis se agravează, potrivit raportului anual dat publicității, la 5 iunie, de Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), conform Reuters. Capturile de catinone sintetice - stimulente chimic asemănătoare cu substanța activă din planta khat, consumată pe scară largă în Africa de Est și Peninsula Arabă - au ajuns la 37 de tone metrice în 2023, fiind importate în principal din India. Șapte noi catinone au fost identificate anul trecut, semnalând o prezență în creștere a acestora. Raportul a avertizat și în privința noilor opioide sintetice, în special a nitazenelor, care prezintă un risc ridicat de intoxicații grave. Raportul - care compilează date din cele 27 de state membre UE, precum și din Norvegia și Turcia - subliniază nevoia de sisteme îmbunătățite de monitorizare și avertizare, dar și de o mai bună pregătire și colaborare interinstituțională pentru combaterea infracționalității asociate drogurilor și a riscurilor pentru sănătatea publică. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)