VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Viaţa oamenilor din Harkov - sub semnul nesiguranţei şi al insecurităţii
Harkov - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Insecuritate peste tot. În case, în apartamente, pe stradă sau în parc. La cumpărături sau la cafenea. La şcoală sau la serviciu. Pe jos sau în maşină. În centru sau la periferie. Asta resimt zilnic, de doi ani încoace, locuitorii Harkovului, cel de-al doilea mare oraş al Ucrainei, aflat la doar 40 de kilometri de graniţa cu Federaţia Rusă. Războiul declanşat de armata lui Vladimir Putin le-a dat toată viaţa peste cap.
Oamenii din Harkov se culcă şi se trezesc în zgomot de sirenă. Alertele de atac aerian se aud de nenumărate ori pe zi. Luni, sirenele au fost activate de nu mai puţin de şase ori. Marţi de nouă, iar miercuri de zece ori. Nu au de unde să ştie când ar putea să cadă o rachetă, dar mai ales unde. Ţinte au fost obiectivele "strategice", dar şi extrem de multe obiective civile, de la case şi blocuri până la şcoli şi hoteluri. Mărturie stau sutele de imobile distruse, clădiri cu valoare arhitecturală ridicată, ale căror acoperişuri sau faţade au fost afectate de bombe şi rachete.
Victoria are 36 de ani şi trăieşte şi ea, ca şi restul populaţiei din Harkov, teroarea războiului. Recunoaşte că îi este frică, dar se simte neputincioasă.
"Priviţi clădirile! Multe nu au sticlă la geam! Nu avem siguranţă. Ne este frică. Aproape jumătate din locuitorii Harkovului au plecat. Se vede şi la numărul de maşini. Te obişnuieşti cu situaţia, însă mie, ca fată, îmi este frică", a declarat tânăra ucraineancă.
Lilia are 74 de ani şi, în cei doi ani de război, a observat cum viaţa sa şi a concetăţenilor ei s-a degradat. Speranţa sa este acum în divinitate.
"Harkov nu s-a schimbat în bine. Oamenilor le este foarte greu. Tuturor. Şi celor care luptă, şi celor care locuiesc, şi celor care vin. Sincer să vă spun nu simt frica. Probabil că uneori există o anumită obişnuinţă. Uneori mă simt foarte inconfortabil. Eu, din considerente religioase, cred că oamenii nu vor putea pune punct războiului, acestor nenorociri până nu se va implica Dumnezeu", consideră femeia.
La cei 27 de ani ai săi, Vadim recunoaşte că "simţul fricii s-a atrofiat". El admite că Ucrainei îi este foarte greu să lupte, mai ales ţinând cont de dimensiunea armatei ruse. Acum, acesta consideră că negocierile şi compromisurile reprezintă soluţia pentru a pune capăt acestui război.
"Lansări (n.r.- de rachete) au loc în continuare. Sunt multe victime. Nu, să zic aşa, nu îmi este frică. Eu indirect particip la război. Sunt voluntar. Simţul fricii s-a atrofiat. Complicat. E foarte complicat. În situaţia actuală, după doi ani, pot spune că este nevoie de a trece la negocieri, pentru că nu te poţi pune cu ei, la număr. Trebuie făcute anumite compromisuri. Este de la sine înţeles că e vendetă. E doar începutul. Trebuie să ne refacem puterile. Toţi înţelegem că e un conflict mare şi de lungă durată", a mărturisit Vadim.
Nesiguranţa în rândul populaţiei civile este confirmată şi de autorităţile din regiune.
"Asupra Harkovului se lansează în permanenţă rachete, iar oamenii nu se simt în niciun moment în siguranţă. Civilii nu pot trăi în siguranţă şi foarte mulţi au plecat", a precizat şeful Departamentului de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei regionale Harkov, Serhii Bolvinov.
Pe fondul războiului, la Harkov, multe afaceri mici au fost închise. Consumul de produse şi servicii a înregistrat o scădere semnificativă, cu consecinţe grave asupra economiei locale.
Harkov este capitala regiunii cu acelaşi nume, care este situată în imediata apropiere a frontierei cu Rusia. De altfel, o parte importantă a teritoriului regiunii Harkov s-a aflat, în primele luni de război, sub ocupaţia armatei ruse.
Oraşul se întinde pe 350 kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale şi de învăţământ din Ucraina. Producţia industrială şi cercetarea sunt orientate spre construcţia de maşini unelte şi de armament, aici funcţionând o fabrică de tancuri şi una de tractoare.
În Harkov funcţionează una dintre cele mai vechi linii de metrou din fosta Uniune Sovietică, inaugurată în 1976. În prezent, metroul este format din trei linii, 28 de staţii şi 37,5 kilometri de cale ferată.
Oraşul a fost, între 1917 şi 1934, după căderea Imperiului Ţarist, prima capitală a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. AGERPRES/(A - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.