UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia-NATO pe termen scurt - inexistent
România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră, iar Constanţa - un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi, a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Dan Dungaciu, fost director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei - acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă", a punctat Dan Dungaciu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării, în zilele următoare, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul nu crede că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. "Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a arătat el.
"Am sentimentul, tot mai acut, că în Occident avem o problemă majoră la nivelul comunicării publice. La început a fost şocul invaziei şi convingerea că Ucraina va rezista doar trei - patru zile, contrazisă de istorica declaraţie a preşedintelui Zelenski: "vreau arme, nu o excursie". După care lucrurile s-au schimbat, Ucraina a avut iniţiativa în 2022, iar succesele de pe teren, retragerea anunţată a ruşilor din Herson şi forţarea retragerii din Harkov au avut darul să modifice radical starea de spirit şi discursul. Omeneşte este de înţeles, dar a fost riscant. Lipsa de încredere faţă de armata ucraineană imediat după invazie a fost transferată în contul armatei ruse - o adunătură incoerentă, incapabilă şi condamnată la înfrângere. Repet, omeneşte e de înţeles, dar tot riscant a fost. Astăzi, după anul 2023, eşuat în mare parte pentru Ucraina, cu o contraofensivă costisitoare şi care nu a reuşit, intrăm iar într-un discurs exaltat de acelaşi tip, dar cu semn schimbat: vin ruşii! Evident că populaţia simte contradicţia: cum se face că o armată care mai ieri pierdea pe linie în faţa Ucrainei, respectiv armata rusă, poate astăzi să pună în pericol ditamai NATO. Căci atunci când vorbim despre Polonia sau statele baltice, nu vorbim despre Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, ci vorbim despre NATO şi Articolul 5, despre celebra declaraţie a preşedintelui Biden, după care "nu vom permite ca vreun inch din teritoriul NATO să fie afectat". Deci este vorba despre un potenţial război al Rusiei cu NATO. Asta, dincolo de toate, ne arată cât de riscantă este exagerarea şi exaltarea, chiar şi în numele unei cauze bune", a arătat prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
*** Ipoteza unui război imediat NATO - Rusia nu trebuie cauţionată pe termen scurt
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" spune că, în primul rând, nu e sigur că Rusia a vrut să cucerească militar toată Ucraina.
"Cu 190.000 de soldaţi la frontieră nu avea cum. În 1941, Germania nazistă avea masate la frontiera cu Polonia un milion şi jumătate de trupe plus blindate şi avioane pentru ocuparea a jumătate de Polonie. Cel mai probabil, deşi e cam devreme să ne pronunţăm, scopul a fost, cum spun rapoartele britanicilor, să se cucerească Ucraina pe modelul unei Crimei mai extinse, adică o "operaţiune specială" prin care să fie eliminaţi sau înlăturaţi liderii politici de la Kiev, factorii de decizie, cucerite instituţiile de putere şi, mizând pe ataşamentul populaţiei, să cadă tot mărul ucrainean în poala Rusiei, fără invazie militară propriu-zisă. Sigur că lucrurile au evoluat altfel. Ucraina, sprijinită de Occident, a luptat, negocierile din Turcia au eşuat şi am ajuns de la "operaţiunea specială" a FSB la războiul propriu-zis dus de armata rusă", a menţionat el.
De asemenea, analistul politic este de părere că "această discuţie despre eventualitatea unui conflict NATO - Rusia ne face să ignorăm chestiunile dureroase care se pot petrece sub ochii noştri".
"Scopul Rusiei, mă tem, nu este un război cu NATO, nici măcar cucerirea întregii Ucraine, ci ocuparea a cât mai mult teritoriu din Est, populat cu rusofoni, cum crede Moscova, minimal oblasturile deja încorporate în Rusia, maximal poate şi alte regiuni, iar ulterior să facă din restul Ucrainei un stat nefuncţional şi, militar, neviabil. În ultima iarnă, surprinzător, ruşii nu au atacat atât de mult reţelele energetice ale Ucrainei, cât infrastructură militară critică, fabrici de armament, obiective de securitate strategice. Asta arată că vor să distrugă Ucraina pe termen lung. (...) Ca să revin: nu cred că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a opinat Dan Dungaciu.
*** Ne facem iluzii să credem că Putin îl aşteaptă pe Donald Trump la Casa Albă să negocieze nu se ştie ce pace favorabilă Moscovei
Analistul susţine că "Vladimir Putin nu are încredere în niciun preşedinte american, pentru că nu mai are încredere în SUA. Şi reciproc".
"Scopul lui acum nu este să aştepte favoruri din partea Occidentului sau Americii, ci să rezolve singur problema de securitate, apropo de Ucraina, aşa cum o percepe Kremlinul. Asta înseamnă, mă tem, că va forţa să ia cât mai mult din partea de Est a Ucrainei şi să lase restul teritoriului nefuncţional, deci o Ucraină care nu se poate nici întreţine, nici stabiliza singură, doar cu perfuzii permanente de la occidentali, neutră, evident, şi, practic, imposibil de utilizat strategic. Acesta este riscul cel mai mare, din punctul meu de vedere, ruşii spre asta pare că merg", a opinat fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
Potrivit acestuia, "obsesia pe Donald Trump este o fentă din multe puncte de vedere".
"Încă nu este preşedinte şi deja am găsit vinovatul. Ceea ce ne facem că nu vedem este că deja administraţia Biden a dat semnale că se trece de la "as long as it takes" pentru sprijinul Ucrainei la "as long as we can". Deci se merge pe o diminuare a implicării, pe o pregătire a terenului pentru dezangajare. Se face mult tapaj pe chestiunea sprijinului financiar de 60 de miliarde care a trecut de Senatul american şi merge la Cameră. Sigur, este foarte important, dar trebuie să înţelegem că a intrat în siajul jocului politic intern, iar cele două partide din SUA au în prim-plan problema alegerilor de la final de an şi probabil că instrumentează totul în acest sens. Nici democraţii, nici republicanii nu fac concesiile cerute de cealaltă parte pe problema frontierei de sud şi nici nu sacrifică problema internă pentru Ucraina. E o realitate. (...) Nu cred că va mai fi un pachet de ajutor la fel de consistent, în eventualitatea că banii se vor trimite într-un fel sau altul. Noi sperăm, evident, că da şi mi-e greu să cred că SUA va opri ajutorul. Dar cred că va fi ultimul de această dimensiune. Este acest pachet suficient să facă Ucraina victorioasă? (...) Sigur, e mult, dar dacă asta e totul? Aici e problema. E suficient pentru reformarea, resetarea armatei ucrainene în 2024 şi o nouă ofensivă în 2025? Am ridicat această chestiune la un nivel aşa de înalt, e atât de încinsă discuţia, încât nu ne mai gândim ce va fi după", a subliniat Dan Dungaciu.
Analistul politic a punctat însă că în Europa şi mai ales în România trebuie "să înţelegem că problema securităţii rămâne una acută şi să încercăm să o rezolvăm".
"Ce văd eu astăzi este o incoerenţă totală. Pe de o parte, statele europene care plătesc 2% la NATO sunt încă puţine şi nu cele mai mari. Este vorba, conform surselor NATO, despre SUA, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie. Dar statele UE mari nu fac asta: Franţa, Germania, Italia, Turcia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Republica Cehă, Portugalia etc. Deci pare că nu luăm în serios provocarea cu "Rusia atacă NATO". De aceea cred că, dacă Germania ar crede serios într-un asemenea scenariu, ar trebui să atingă pragul de 2% pentru apărare, nu doar să trimită mesaje panicarde. Ne plângem că ne atacă ruşii, dar nu plătim toţi 2% la NATO pentru apărare. (...) Ce vrem să facem cu problematica de securitate a Europei? Avem vreun plan? Eu cred că, dincolo de toate frustrările şi umorile europene, discuţia despre securitate ar trebui să fie mai serioasă, mai ales pentru noi, cei din Estul Europei. Personal nu văd în continuare nicio soluţie dincolo de America, respectiv Parteneriatul strategic cu SUA şi NATO", a punctat analistul politic.
*** Nu toate alegerile vor fi la fel de importante pentru ordinea sau dezordinea globală, dar efectele războiului din Ucraina vor fi resimţite, chiar dacă nu direct, ci intermediat prin alte canale
Dan Dungaciu a menţionat că, în SUA, războiul din Ucraina nu mai este pe agenda principală, iar dacă este acesta se află sub cota de atenţie acordată politicii interne.
"Potrivit sondajelor globale efectuate de European Council for Foreign Affaires, lumea neoccidentală crede, în majoritate, adică peste 50%, că NATO, de pildă, este implicat în război de partea Ucrainei. În China, de exemplu, aşa cred mai mulţi decât cei care au aceeaşi convingere în Rusia. Practic, lumea neoccidentală percepe acest război ca un război civilizaţional, în sensul unei bătălii între Vest, cu instituţiile sale - UE, NATO, SUA, G7 etc. - şi Rusia, văzută de "restul lumii" ca un fel de lider al luptei anticoloniale împotriva aceluiaşi Vest "hrăpăreţ" şi care vrea să domine totul. Sigur, pentru noi, cei care am fost ocupaţi şi spoliaţi de Rusia, în toate formele ei istorice, asta ni se pare un lucru de neînţeles. (...) De aici şi reacţiile, inclusiv electorale. Mă aştept ca aceste populaţii să valideze nu neapărat lideri pro-occidentali, pe formula clasică, a "mainstreamului", ci pe o formulă mai degrabă suveranistă, localistă, patriotică şi, în cele mai multe cazuri, nu aliniată cu tabăra occidentală decât cu multe nuanţe", a explicat Dan Dungaciu.
*** E prea devreme să analizăm cum va evolua în continuare situaţia din regiunea noastră
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei a afirmat că România a avut un proiect legat de Ucraina, iar atitudinea ţării noastre faţă de Ucraina a fost complet diferită de cea a Ungariei.
"În ciuda unor declaraţii vizând situaţia românilor din Ucraina, făcute din când în când de către politicienii români, în realitate proiectul asumat al liderilor de la Bucureşti a fost "geopolitic", respectiv de a nu interfera cu nicio iniţiativă euroatlantică a Kievului sau de a pune condiţionalităţi din registrul situaţiei minorităţii române, din punct de vedere etnic sau religios, atunci când Ucraina se află în coliziune cu Rusia. Gândirea Bucureştiului a fost şi este că un rău mai mare nu trebuie să se producă. (...) România a adoptat o poziţie net diferită de cea a Budapestei, care a condiţionat şi condiţionează orice apropiere instituţională a Ucrainei de NATO şi UE prin respectarea drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina. România a sperat că Ucraina, ca "buffer", va ajuta România să scape de obsesia rusă, o idee recurentă a modernităţii noastre. Sigur, cu inima nu puteai să nu susţii un asemenea proiect, chiar dacă era prea frumos să fie adevărat", a explicat analistul.
*** Trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenariu
Profesorul Dungaciu a subliniat, în analiza sa, că "noi, românii, trebuie să dăm mesajul Americii că avem valoare de întrebuinţare, iar România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră".
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei. Acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă. Americanii nu vor pleca din regiune, pentru că nu pot abandona o regiune tensionată pentru a merge liniştiţi în Pacific pentru o confruntare cu China, care rămâne, de departe, cea mai mare miză pentru SUA", a evidenţiat Dungaciu.
*** Războiul din Ucraina se va încheia printr-o negociere SUA - Rusia, nu printr-o negociere la NATO, nu printr-o negociere la ONU
Conform analistului politic, răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare.
"Şi înainte de invazie, la finalul anului 2021 şi începutul anului 2022, Putin era în discuţii cu SUA, nu cu NATO. Aşa va fi şi acum. În acea discuţie, România nu va fi "la masă". E bine că nu va fi nici "în meniu". Cine riscă să fie "în meniu", în această discuţie, este Republica Moldova. Iar dacă Republica Moldova va fi "în meniu", România trebuie să se străduiască să aducă în discuţie această problemă a Parteneriatului strategic şi să explice partenerului strategic că, dacă acest război se va încheia fără multe şanse reale ca Ucraina să îşi redobândească teritoriile şi fără multe şanse reale ca Ucraina să intre integral în UE sau NATO, atunci ar trebui operată decuplarea Republicii Moldova de Ucraina. România a luptat mult ca Ucraina să fie cuplată de Republica Moldova. Acum, s-ar putea să luptăm pentru decuplare. Dacă Ucraina îşi pierde şansele, ca urmare a consecinţelor, de integrare în UE şi NATO, Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina. Mesajul României trebuie să fie ca, dacă decuplarea nu se poate face şi integrarea nu se poate face în mod firesc în UE, Moldova să poată să facă asta printr-o unificare cu România. Cred că şi această idee trebuie pusă pe masă. Trebuie încercată, tatonată, pentru că răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare. Un rău mai mic ar fi posibilitatea de reîntregire şi Moldova să intre în NATO şi UE", a explicat Dan Dungaciu.
*** Sancţiunile economice succesive impuse Federaţiei Ruse de Uniunea Europeană şi SUA au eşuat
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române afirmă că "sancţiunile nu şi-au făcut efectul, iar umilinţa militară şi slăbiciunile evidente de la un moment dat au fost depăşite".
""Contractul social" dintre populaţia rusă şi regimul Putin nu se bazează pe democraţie sau libertate, ci pe două elemente structurale. Primul pilon al regimului este prosperitatea mai mare decât în ceea ce ruşii numesc "anii răi", adică primii zece ani de guvernare Elţîn, deci copiii născuţi în epoca Putin trăiesc mai bine decât părinţii lor. Al doilea pilon al regimului este naţionalismul - "noi, ruşii, suntem puternici şi contăm". Prosperitate şi respect - asta ar putea fi formula simplificată. Războiul din Ucraina ar fi putut să fie o lovitură decisivă pentru ambele elemente. Sancţiunile ar fi trebuit să năruie primul pilon, al prosperităţii, iar înfrângerile şi umilinţele de pe front, mai ales în 2022, pe al doilea. O Rusie flămândă şi umilită ar fi putut aduce sfâşitul regimului Putin. Şi poate că unii s-au bazat pe asta sau cel puţin au sperat aşa ceva. Iată că, din nefericire pentru noi, nu s-a petrecut aşa", a spus Dan Dungaciu.
El a arătat că "Rusia a fost salvată de umilinţa înfrângerii nu doar de refacerea militară şi strategică, ci mai ales de schimbarea naraţiunii oficiale, făcute inclusiv cu ajutorul mesajelor occidentale".
"Europenii şi americanii, pentru a mobiliza populaţia şi pentru a o face părtaşă inclusiv la efortul de război, au transformat războiul din Ucraina în războiul Occidentului, al civilizaţiei, al lumii libere versus autoritarism, democraţie versus totalitarism, civilizaţie versus barbarie etc. Kremlinul a răspuns preluând naraţiunea şi modificând-o în interesul propriu: "Rusia nu se mai luptă cu Ucraina şi "regimul nazist", ci cu Vestul, care se mobilizează pe toate fronturile - UE, SUA, G7, NATO". Asta a permis Rusiei să rămână victorioasă chiar dacă nu câştiga pe teren. Când te lupţi cu Ucraina, a nu câştiga înseamnă înfrângere. Când te lupţi cu tot Vestul, a nu pierde înseamnă victorie. Acesta a fost mesajul, direct sau indirect al Kremlinului, pe care populaţia l-a perceput ca atare, de aici şi capacitatea regimului de a nu fi subminat radical pe acest al doilea palier", a declarat analistul politic.
*** Scăderea solidarităţii cetăţenilor europeni faţă de Ucraina şi situaţia ucrainenilor - un fenomen general în spaţiul occidental
Profesorul Dungaciu este de părere că "sprijinul pentru Ucraina, în Europa, s-a ritualizat".
"Întrebaţi fiind despre asta, europenii tind să dea răspunsuri pozitive, dar, întrebaţi despre principalele probleme, cu puţine excepţii, nu pun Ucraina pe primele locuri. Deci răspund pozitiv la stimulul "Ucraina", dar nu îi preocupă în mod real. E exagerat, sociologic vorbind, să mai spui astăzi că Ucraina este principala problemă europeană. Există, în plus, un fenomen de "spirală a tăcerii", probabil, respectiv tendinţa de a da un răspuns "dezirabil social" la întrebările legate de Ucraina, ca urmare a atâtor declaraţii oficiale la cel mai înalt nivel de sprijinire a Ucrainei. Peisajul este însă mult mai complex. Europenii, conform cercetărilor recente ale European Council for Foreign Relations, au preocupări diverse şi, chiar dacă aproape unanim avem sentimentul unei crize europene acute, populaţiile europene percep crizele în termeni diferiţi: de la imigraţie la problema schimbărilor climatice, de la economia globală în declin la problema COVID şi a consecinţelor sale. Invazia rusă este doar una dintre crize, nu cea mai importantă, şi cu o geografie precisă: statele baltice şi Polonia, mai degrabă. Invazia rusă este, dintre provocările majore percepute de europeni, pe ultimul loc, după pandemie, schimbarea climatică, criza economică sau imigraţia", a precizat analistul.
*** Trebuie să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea
Bucureştiul trebuie să înceapă să se gândească că lumea care vine este diferită de lumea care a fost, consideră profesorul universitar.
"Problema României este să înţeleagă că ne îndreptăm spre alte vremuri, în care trebuie să învăţăm să gândim altfel, vremuri în care să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea. În viitoarea lume multipolară nu va mai exista niciun jandarm mondial care să se ocupe de toate. Trebuie să convingi că ai valoare de întrebuinţare, că America se poate baza pe tine, că eşti o ancoră solidă într-un loc anume. Asta este singura şansă a României de a evita capcana irelevanţei strategice. Iar locul unde România trebuie să performeze este Marea Neagră, cu Constanţa în prim-plan", a subliniat profesorul Dan Dungaciu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/Ponta: Recâștigarea încrederii printr-un acord politic privind înghețarea taxelor
Recâștigarea încrederii în guvern prin instituirea unui acord politic privind înghețarea TVA și a celorlalte taxe, oprirea importului de produse agroalimentare din Ucraina, în scopul relansării agriculturii din România și acordarea din nou de facilități în IT, agricultură și construcții sunt principalele măsuri economice din Programu
Radu Miruță: În fața unui atac hibrid asupra democrației, autoritățile statului asistă nepăsătoare
Deputatul USR Radu Miruță este de părere că autoritățile statului asistă 'nepăsătoare' în fața unui atac hibrid asupra democrației, România fiind 'vulnerabilizată intenționat'. Potrivit unui comunicat transmis, duminică, AGERPRES, la patru luni de la anularea alegerilor din decembrie 2024, România rămâne fără măsuri conc
Prezidențiale2025/Ponta: E necesar un restart inclusiv pe zona guvernamentală; trebuie să ieșim din criza economică
Noul președinte ales trebuie să lucreze, până la 1 iunie, cu un nou guvern care să își asume măsuri concrete pentru a ieși din criza economică în care se află țara, guvern care va fi condus de un premier, 'un om competent și care are curaj să facă reforme', pe care partidele aflate la guvernare îl vor accepta, 'chiar dacă le va pica greu l
AUR propune modificarea Legii Curții Constituționale pentru a preveni pe viitor abuzurile electorale
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus în Parlament un proiect legislativ care vizează modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu scopul de a preveni pe viitor 'abuzurile electorale' și de a restabili încrederea publicului în procesul democratic, informează un comunicat transmis, duminic
Prezidențiale2025/ BEC va prezenta pe 3 și 4 mai datele privind prezența la urne; pe site-ul AEP - urmărite în timp real
Biroul Electoral Central va prezenta, sâmbătă, 3 mai, și duminică, 4 mai, datele privind prezența cetățenilor români la urne la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit BEC, datele privind prezența la alegerile prezidențiale vor fi prezentate public după cum urmează: * sâmbătă, la ora 12:30
Prezidențiale2025/Președintele interimar, despre susținerea lui Antonescu în campanie: Omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune
Președintele interimar Ilie Bolojan nu consideră că a încălcat Constituția când s-a afișat în campania electorală alături de candidatul Alianței ''România Înainte'', Crin Antonescu, acesta afirmând că ''omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune''. ''Nu am încălc
Funeralii Papa Francisc/Ciolacu, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif: Ne-am luat rămas bun de la un pastor și un lider
Papa Francisc a avut întotdeauna grijă de semenii săi și a găsit mereu alinare pentru cei suferinzi, a declarat sâmbătă premierul Marcel Ciolacu, care a participat, alături de președintele interimar, Ilie Bolojan, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif. ''Cu emoție și recunoștință, am participat astăz
Expoziție cu fotografii AGERPRES şi Moldpres, la Festivalul 'Podul de flori' de la Ungheni; Neacșu: M-au impresionat imaginile din mai 1990
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu s-a arătat impresionat de o expoziție vernisată, sâmbătă, la Ungheni, cu fotografii din perioada podurilor de flori din anul 1990 realizate de Agenția Națională de Presă AGERPRES şi Moldpres. Expoziția a fost deschisă publicului într-un cort din
Vălean, la Ungheni: Podul nu e doar o punte peste apă, e o oportunitate de dezvoltare economică și expresia libertății de mișcare
Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Eurodeputatul Adina Vălean a declarat, sâmbătă, în Piața Independenței din Ungheni, că 'Podul de flori' are o simbolistică sufletească aparte pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar reprezintă totodată și o oportunitate de dezvoltare economică.
Prezidențiale2025/ Antonescu: Vreau să fiu președintele României sub mandatul căruia vom serba intrarea Republicii Moldova în UE
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, la Ungheni, unde a participat la evenimentele prilejuite de lansarea în execuție a noului pod peste râul Prut, că își dorește să fie președintele României sub manda
VIDEO Prezidențiale2025/ Crin Antonescu: Noul pod între România și Republica Moldova - un început de drum
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, că noul pod construit peste râul Prut între România și Republica Moldova reprezintă 'un început de drum'.
Marian Neacșu, la Ungheni: După podurile de flori din anii '90, e vremea podurilor construite trainic
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, sâmbătă, la Ungheni, că a venit vremea podurilor construite trainic, după ce în anii '90 au fost podurile de flori. 'În anii '90 a fost vremea podurilor de flori. În anii 2000 și până acum a fost vremea podurilor
Ministrul Sorin Grindeanu: Noul pod de la Ungheni - primul construit după 60 de ani între România și Republica Moldova
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Podul peste Prut între Iași și Ungheni, care face parte integrantă din viitoarea autostradă A8, este primul dintre România și Republica Moldova construit în ultimii 60 de ani, a declarat, sâmbătă, la Zagarancea (Republica Moldova), ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Igor Grosu: Înaintașii noștri au construit Podul de flori; generația noastră trebuie să construiască poduri de piatră
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, sâmbătă, cu prilejul demarării lucrărilor de construcție la noul pod peste r&acir
Prezidențiale2025/ INTERVIU Victor Ponta: Proiectul meu de țară - România să își stabilească propriile priorități
Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că România este deja o țară matură, nu mai este o ''adolescentă'' în rândul statelor democratice, de aceea, ca și un om la 35 de ani, trebuie să-și decidă propriile priorități, ''să nu și le mai stabilească &ici