UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia-NATO pe termen scurt - inexistent
România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră, iar Constanţa - un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi, a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Dan Dungaciu, fost director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei - acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă", a punctat Dan Dungaciu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării, în zilele următoare, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul nu crede că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. "Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a arătat el.
"Am sentimentul, tot mai acut, că în Occident avem o problemă majoră la nivelul comunicării publice. La început a fost şocul invaziei şi convingerea că Ucraina va rezista doar trei - patru zile, contrazisă de istorica declaraţie a preşedintelui Zelenski: "vreau arme, nu o excursie". După care lucrurile s-au schimbat, Ucraina a avut iniţiativa în 2022, iar succesele de pe teren, retragerea anunţată a ruşilor din Herson şi forţarea retragerii din Harkov au avut darul să modifice radical starea de spirit şi discursul. Omeneşte este de înţeles, dar a fost riscant. Lipsa de încredere faţă de armata ucraineană imediat după invazie a fost transferată în contul armatei ruse - o adunătură incoerentă, incapabilă şi condamnată la înfrângere. Repet, omeneşte e de înţeles, dar tot riscant a fost. Astăzi, după anul 2023, eşuat în mare parte pentru Ucraina, cu o contraofensivă costisitoare şi care nu a reuşit, intrăm iar într-un discurs exaltat de acelaşi tip, dar cu semn schimbat: vin ruşii! Evident că populaţia simte contradicţia: cum se face că o armată care mai ieri pierdea pe linie în faţa Ucrainei, respectiv armata rusă, poate astăzi să pună în pericol ditamai NATO. Căci atunci când vorbim despre Polonia sau statele baltice, nu vorbim despre Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, ci vorbim despre NATO şi Articolul 5, despre celebra declaraţie a preşedintelui Biden, după care "nu vom permite ca vreun inch din teritoriul NATO să fie afectat". Deci este vorba despre un potenţial război al Rusiei cu NATO. Asta, dincolo de toate, ne arată cât de riscantă este exagerarea şi exaltarea, chiar şi în numele unei cauze bune", a arătat prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
*** Ipoteza unui război imediat NATO - Rusia nu trebuie cauţionată pe termen scurt
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" spune că, în primul rând, nu e sigur că Rusia a vrut să cucerească militar toată Ucraina.
"Cu 190.000 de soldaţi la frontieră nu avea cum. În 1941, Germania nazistă avea masate la frontiera cu Polonia un milion şi jumătate de trupe plus blindate şi avioane pentru ocuparea a jumătate de Polonie. Cel mai probabil, deşi e cam devreme să ne pronunţăm, scopul a fost, cum spun rapoartele britanicilor, să se cucerească Ucraina pe modelul unei Crimei mai extinse, adică o "operaţiune specială" prin care să fie eliminaţi sau înlăturaţi liderii politici de la Kiev, factorii de decizie, cucerite instituţiile de putere şi, mizând pe ataşamentul populaţiei, să cadă tot mărul ucrainean în poala Rusiei, fără invazie militară propriu-zisă. Sigur că lucrurile au evoluat altfel. Ucraina, sprijinită de Occident, a luptat, negocierile din Turcia au eşuat şi am ajuns de la "operaţiunea specială" a FSB la războiul propriu-zis dus de armata rusă", a menţionat el.
De asemenea, analistul politic este de părere că "această discuţie despre eventualitatea unui conflict NATO - Rusia ne face să ignorăm chestiunile dureroase care se pot petrece sub ochii noştri".
"Scopul Rusiei, mă tem, nu este un război cu NATO, nici măcar cucerirea întregii Ucraine, ci ocuparea a cât mai mult teritoriu din Est, populat cu rusofoni, cum crede Moscova, minimal oblasturile deja încorporate în Rusia, maximal poate şi alte regiuni, iar ulterior să facă din restul Ucrainei un stat nefuncţional şi, militar, neviabil. În ultima iarnă, surprinzător, ruşii nu au atacat atât de mult reţelele energetice ale Ucrainei, cât infrastructură militară critică, fabrici de armament, obiective de securitate strategice. Asta arată că vor să distrugă Ucraina pe termen lung. (...) Ca să revin: nu cred că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a opinat Dan Dungaciu.
*** Ne facem iluzii să credem că Putin îl aşteaptă pe Donald Trump la Casa Albă să negocieze nu se ştie ce pace favorabilă Moscovei
Analistul susţine că "Vladimir Putin nu are încredere în niciun preşedinte american, pentru că nu mai are încredere în SUA. Şi reciproc".
"Scopul lui acum nu este să aştepte favoruri din partea Occidentului sau Americii, ci să rezolve singur problema de securitate, apropo de Ucraina, aşa cum o percepe Kremlinul. Asta înseamnă, mă tem, că va forţa să ia cât mai mult din partea de Est a Ucrainei şi să lase restul teritoriului nefuncţional, deci o Ucraină care nu se poate nici întreţine, nici stabiliza singură, doar cu perfuzii permanente de la occidentali, neutră, evident, şi, practic, imposibil de utilizat strategic. Acesta este riscul cel mai mare, din punctul meu de vedere, ruşii spre asta pare că merg", a opinat fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
Potrivit acestuia, "obsesia pe Donald Trump este o fentă din multe puncte de vedere".
"Încă nu este preşedinte şi deja am găsit vinovatul. Ceea ce ne facem că nu vedem este că deja administraţia Biden a dat semnale că se trece de la "as long as it takes" pentru sprijinul Ucrainei la "as long as we can". Deci se merge pe o diminuare a implicării, pe o pregătire a terenului pentru dezangajare. Se face mult tapaj pe chestiunea sprijinului financiar de 60 de miliarde care a trecut de Senatul american şi merge la Cameră. Sigur, este foarte important, dar trebuie să înţelegem că a intrat în siajul jocului politic intern, iar cele două partide din SUA au în prim-plan problema alegerilor de la final de an şi probabil că instrumentează totul în acest sens. Nici democraţii, nici republicanii nu fac concesiile cerute de cealaltă parte pe problema frontierei de sud şi nici nu sacrifică problema internă pentru Ucraina. E o realitate. (...) Nu cred că va mai fi un pachet de ajutor la fel de consistent, în eventualitatea că banii se vor trimite într-un fel sau altul. Noi sperăm, evident, că da şi mi-e greu să cred că SUA va opri ajutorul. Dar cred că va fi ultimul de această dimensiune. Este acest pachet suficient să facă Ucraina victorioasă? (...) Sigur, e mult, dar dacă asta e totul? Aici e problema. E suficient pentru reformarea, resetarea armatei ucrainene în 2024 şi o nouă ofensivă în 2025? Am ridicat această chestiune la un nivel aşa de înalt, e atât de încinsă discuţia, încât nu ne mai gândim ce va fi după", a subliniat Dan Dungaciu.
Analistul politic a punctat însă că în Europa şi mai ales în România trebuie "să înţelegem că problema securităţii rămâne una acută şi să încercăm să o rezolvăm".
"Ce văd eu astăzi este o incoerenţă totală. Pe de o parte, statele europene care plătesc 2% la NATO sunt încă puţine şi nu cele mai mari. Este vorba, conform surselor NATO, despre SUA, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie. Dar statele UE mari nu fac asta: Franţa, Germania, Italia, Turcia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Republica Cehă, Portugalia etc. Deci pare că nu luăm în serios provocarea cu "Rusia atacă NATO". De aceea cred că, dacă Germania ar crede serios într-un asemenea scenariu, ar trebui să atingă pragul de 2% pentru apărare, nu doar să trimită mesaje panicarde. Ne plângem că ne atacă ruşii, dar nu plătim toţi 2% la NATO pentru apărare. (...) Ce vrem să facem cu problematica de securitate a Europei? Avem vreun plan? Eu cred că, dincolo de toate frustrările şi umorile europene, discuţia despre securitate ar trebui să fie mai serioasă, mai ales pentru noi, cei din Estul Europei. Personal nu văd în continuare nicio soluţie dincolo de America, respectiv Parteneriatul strategic cu SUA şi NATO", a punctat analistul politic.
*** Nu toate alegerile vor fi la fel de importante pentru ordinea sau dezordinea globală, dar efectele războiului din Ucraina vor fi resimţite, chiar dacă nu direct, ci intermediat prin alte canale
Dan Dungaciu a menţionat că, în SUA, războiul din Ucraina nu mai este pe agenda principală, iar dacă este acesta se află sub cota de atenţie acordată politicii interne.
"Potrivit sondajelor globale efectuate de European Council for Foreign Affaires, lumea neoccidentală crede, în majoritate, adică peste 50%, că NATO, de pildă, este implicat în război de partea Ucrainei. În China, de exemplu, aşa cred mai mulţi decât cei care au aceeaşi convingere în Rusia. Practic, lumea neoccidentală percepe acest război ca un război civilizaţional, în sensul unei bătălii între Vest, cu instituţiile sale - UE, NATO, SUA, G7 etc. - şi Rusia, văzută de "restul lumii" ca un fel de lider al luptei anticoloniale împotriva aceluiaşi Vest "hrăpăreţ" şi care vrea să domine totul. Sigur, pentru noi, cei care am fost ocupaţi şi spoliaţi de Rusia, în toate formele ei istorice, asta ni se pare un lucru de neînţeles. (...) De aici şi reacţiile, inclusiv electorale. Mă aştept ca aceste populaţii să valideze nu neapărat lideri pro-occidentali, pe formula clasică, a "mainstreamului", ci pe o formulă mai degrabă suveranistă, localistă, patriotică şi, în cele mai multe cazuri, nu aliniată cu tabăra occidentală decât cu multe nuanţe", a explicat Dan Dungaciu.
*** E prea devreme să analizăm cum va evolua în continuare situaţia din regiunea noastră
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei a afirmat că România a avut un proiect legat de Ucraina, iar atitudinea ţării noastre faţă de Ucraina a fost complet diferită de cea a Ungariei.
"În ciuda unor declaraţii vizând situaţia românilor din Ucraina, făcute din când în când de către politicienii români, în realitate proiectul asumat al liderilor de la Bucureşti a fost "geopolitic", respectiv de a nu interfera cu nicio iniţiativă euroatlantică a Kievului sau de a pune condiţionalităţi din registrul situaţiei minorităţii române, din punct de vedere etnic sau religios, atunci când Ucraina se află în coliziune cu Rusia. Gândirea Bucureştiului a fost şi este că un rău mai mare nu trebuie să se producă. (...) România a adoptat o poziţie net diferită de cea a Budapestei, care a condiţionat şi condiţionează orice apropiere instituţională a Ucrainei de NATO şi UE prin respectarea drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina. România a sperat că Ucraina, ca "buffer", va ajuta România să scape de obsesia rusă, o idee recurentă a modernităţii noastre. Sigur, cu inima nu puteai să nu susţii un asemenea proiect, chiar dacă era prea frumos să fie adevărat", a explicat analistul.
*** Trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenariu
Profesorul Dungaciu a subliniat, în analiza sa, că "noi, românii, trebuie să dăm mesajul Americii că avem valoare de întrebuinţare, iar România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră".
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei. Acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă. Americanii nu vor pleca din regiune, pentru că nu pot abandona o regiune tensionată pentru a merge liniştiţi în Pacific pentru o confruntare cu China, care rămâne, de departe, cea mai mare miză pentru SUA", a evidenţiat Dungaciu.
*** Războiul din Ucraina se va încheia printr-o negociere SUA - Rusia, nu printr-o negociere la NATO, nu printr-o negociere la ONU
Conform analistului politic, răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare.
"Şi înainte de invazie, la finalul anului 2021 şi începutul anului 2022, Putin era în discuţii cu SUA, nu cu NATO. Aşa va fi şi acum. În acea discuţie, România nu va fi "la masă". E bine că nu va fi nici "în meniu". Cine riscă să fie "în meniu", în această discuţie, este Republica Moldova. Iar dacă Republica Moldova va fi "în meniu", România trebuie să se străduiască să aducă în discuţie această problemă a Parteneriatului strategic şi să explice partenerului strategic că, dacă acest război se va încheia fără multe şanse reale ca Ucraina să îşi redobândească teritoriile şi fără multe şanse reale ca Ucraina să intre integral în UE sau NATO, atunci ar trebui operată decuplarea Republicii Moldova de Ucraina. România a luptat mult ca Ucraina să fie cuplată de Republica Moldova. Acum, s-ar putea să luptăm pentru decuplare. Dacă Ucraina îşi pierde şansele, ca urmare a consecinţelor, de integrare în UE şi NATO, Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina. Mesajul României trebuie să fie ca, dacă decuplarea nu se poate face şi integrarea nu se poate face în mod firesc în UE, Moldova să poată să facă asta printr-o unificare cu România. Cred că şi această idee trebuie pusă pe masă. Trebuie încercată, tatonată, pentru că răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare. Un rău mai mic ar fi posibilitatea de reîntregire şi Moldova să intre în NATO şi UE", a explicat Dan Dungaciu.
*** Sancţiunile economice succesive impuse Federaţiei Ruse de Uniunea Europeană şi SUA au eşuat
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române afirmă că "sancţiunile nu şi-au făcut efectul, iar umilinţa militară şi slăbiciunile evidente de la un moment dat au fost depăşite".
""Contractul social" dintre populaţia rusă şi regimul Putin nu se bazează pe democraţie sau libertate, ci pe două elemente structurale. Primul pilon al regimului este prosperitatea mai mare decât în ceea ce ruşii numesc "anii răi", adică primii zece ani de guvernare Elţîn, deci copiii născuţi în epoca Putin trăiesc mai bine decât părinţii lor. Al doilea pilon al regimului este naţionalismul - "noi, ruşii, suntem puternici şi contăm". Prosperitate şi respect - asta ar putea fi formula simplificată. Războiul din Ucraina ar fi putut să fie o lovitură decisivă pentru ambele elemente. Sancţiunile ar fi trebuit să năruie primul pilon, al prosperităţii, iar înfrângerile şi umilinţele de pe front, mai ales în 2022, pe al doilea. O Rusie flămândă şi umilită ar fi putut aduce sfâşitul regimului Putin. Şi poate că unii s-au bazat pe asta sau cel puţin au sperat aşa ceva. Iată că, din nefericire pentru noi, nu s-a petrecut aşa", a spus Dan Dungaciu.
El a arătat că "Rusia a fost salvată de umilinţa înfrângerii nu doar de refacerea militară şi strategică, ci mai ales de schimbarea naraţiunii oficiale, făcute inclusiv cu ajutorul mesajelor occidentale".
"Europenii şi americanii, pentru a mobiliza populaţia şi pentru a o face părtaşă inclusiv la efortul de război, au transformat războiul din Ucraina în războiul Occidentului, al civilizaţiei, al lumii libere versus autoritarism, democraţie versus totalitarism, civilizaţie versus barbarie etc. Kremlinul a răspuns preluând naraţiunea şi modificând-o în interesul propriu: "Rusia nu se mai luptă cu Ucraina şi "regimul nazist", ci cu Vestul, care se mobilizează pe toate fronturile - UE, SUA, G7, NATO". Asta a permis Rusiei să rămână victorioasă chiar dacă nu câştiga pe teren. Când te lupţi cu Ucraina, a nu câştiga înseamnă înfrângere. Când te lupţi cu tot Vestul, a nu pierde înseamnă victorie. Acesta a fost mesajul, direct sau indirect al Kremlinului, pe care populaţia l-a perceput ca atare, de aici şi capacitatea regimului de a nu fi subminat radical pe acest al doilea palier", a declarat analistul politic.
*** Scăderea solidarităţii cetăţenilor europeni faţă de Ucraina şi situaţia ucrainenilor - un fenomen general în spaţiul occidental
Profesorul Dungaciu este de părere că "sprijinul pentru Ucraina, în Europa, s-a ritualizat".
"Întrebaţi fiind despre asta, europenii tind să dea răspunsuri pozitive, dar, întrebaţi despre principalele probleme, cu puţine excepţii, nu pun Ucraina pe primele locuri. Deci răspund pozitiv la stimulul "Ucraina", dar nu îi preocupă în mod real. E exagerat, sociologic vorbind, să mai spui astăzi că Ucraina este principala problemă europeană. Există, în plus, un fenomen de "spirală a tăcerii", probabil, respectiv tendinţa de a da un răspuns "dezirabil social" la întrebările legate de Ucraina, ca urmare a atâtor declaraţii oficiale la cel mai înalt nivel de sprijinire a Ucrainei. Peisajul este însă mult mai complex. Europenii, conform cercetărilor recente ale European Council for Foreign Relations, au preocupări diverse şi, chiar dacă aproape unanim avem sentimentul unei crize europene acute, populaţiile europene percep crizele în termeni diferiţi: de la imigraţie la problema schimbărilor climatice, de la economia globală în declin la problema COVID şi a consecinţelor sale. Invazia rusă este doar una dintre crize, nu cea mai importantă, şi cu o geografie precisă: statele baltice şi Polonia, mai degrabă. Invazia rusă este, dintre provocările majore percepute de europeni, pe ultimul loc, după pandemie, schimbarea climatică, criza economică sau imigraţia", a precizat analistul.
*** Trebuie să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea
Bucureştiul trebuie să înceapă să se gândească că lumea care vine este diferită de lumea care a fost, consideră profesorul universitar.
"Problema României este să înţeleagă că ne îndreptăm spre alte vremuri, în care trebuie să învăţăm să gândim altfel, vremuri în care să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea. În viitoarea lume multipolară nu va mai exista niciun jandarm mondial care să se ocupe de toate. Trebuie să convingi că ai valoare de întrebuinţare, că America se poate baza pe tine, că eşti o ancoră solidă într-un loc anume. Asta este singura şansă a României de a evita capcana irelevanţei strategice. Iar locul unde România trebuie să performeze este Marea Neagră, cu Constanţa în prim-plan", a subliniat profesorul Dan Dungaciu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PNL: Începem o nouă sesiune parlamentară cu o agendă clară de reformă a statului
Partidul Național Liberal (PNL) anunță că, luni, începe o nouă sesiune parlamentară, eficientizarea instituțiilor statului fiind printre prioritățile în plan legislativ. 'Începem o nouă sesiune parlamentară cu o agendă clară de reformă a statului. Avem o serie de priorități în plan legislativ, printre care se numără
Ciolacu: Există mobilizare a coaliției pentru votul din Parlament pe buget, nu-mi fac nicio problemă
Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că există o mobilizare în rândul coaliției de guvernare astfel încât dezbaterile și votul în Parlament pentru bugetul pentru 2025 să decurgă conform calendarului anunțat pentru săptămâna viitoare. El a răspuns astfel, întrebat dacă are emoții cu pr
Ciolacu: Înțeleg că e de bonton să cerem demisia președintelui; nu o cer pentru că nici nu mă interesează
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că 'este de bonton' să se ceară demisia președintelui Klaus Iohannis, dar că nu va face acest lucru, pentru că nu îl interesează. Ciolacu a fost întrebat într-o conferință de presă, la Palatul Parlamentului, dacă ar fi oportună acum demisia președintelui Klaus Iohannis, av&
Antonescu: România, țară în care drepturile normale ale modernității pot fi exercitate, dar cu respect pentru ce e majoritar
România trebuie să fie o țară liberă, în care 'oricare dintre drepturile normale ale modernității poate fi exercitat', dar în care trebuie să existe 'un respect pentru ceea ce este tradițional și majoritar', a declarat Crin Antonescu. Crin Antonescu a fost validat, duminică, la Palatul Parlamentului, la congre
Marcel Ciolacu: În acest moment eu nu cred în șansele candidatului Victor Ponta la prezidențiale
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că în acest moment nu crede în șansele lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale, iar dacă acesta va candida, nu îl va vota. 'Marea majoritate (a PSD - n.r.) a decis ceva și vom respecta decizia majorității pentru că așa funcționează democrația. (...) Anunță domnul Ponta că i
Ponta: Sunt foarte hotărât să intru în luptă; românii să aibă mai mulți lideri care să propună o schimbare radicală
Deputatul PSD Victor Ponta a afirmat, duminică, că va intra în lupta pentru alegerile prezidențiale și va propune un proiect de schimbare totală, astfel încât românii să aibă mai mulți lideri curajoși care 'să propună o schimbare radicală, așa cum așteaptă ei, nu să lase să se perpetueze sistemul lui Iohannis încă 5 ani'.
Congres PSD/Crin Antonescu: Voi fi un președinte puternic nu prin încălcarea Constituției, ci prin angajament și prin parteneriat
Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat că va fi un președinte puternic nu prin încălcarea Constituției, 'nu prin interpretarea ei abuzivă', ci va fi un președinte prin angajament, prin atitudine, prin dedicație și prin parteneriat. Crin Antonescu a fost validat, duminică, la Palatul Parlamentului, la cong
Adrian Câciu: Singurul partid matur din actuala coaliție este PSD, nu UDMR, care are 5%
Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat, duminică, la Craiova, la Conferința extraordinară a organizației PSD Dolj în cadrul căreia au avut loc dezbateri privind pregătirea pentru alegerile prezidențiale din 2025, că singurul partid matur din actuala coaliție este PSD, și nu UDMR, care are 5%. A
Congres PSD/Crin Antonescu - validat candidat la alegerile prezidențiale
Delegații congresului extraordinar al PSD au validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Crin Antonescu a fost validat, duminică, cu 5.484 de voturi pentru, 18 împotrivă și 14 abțineri candidatul la alegerile prezidențiale din partea PSD. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online:
Congres PSD/Ciolacu: 40% dintre cei care au pus ștampila pe un anumit candidat au spus că n-au știut cine e
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat duminică, la congresul extraordinar al partidului, că în luna noiembrie a anului trecut 40% dintre cei care au pus ștampila pe un anumit candidat la alegerile prezidențiale au spus că n-au știut cine este, iar acest lucru 'ar trebui să ne sperie'. 'În noiembrie anul trecut, 4
Congres PSD/Antonescu: Partidele nu sunt minunate, dar dispariția lor înseamnă dispariția democrației
Crin Antonescu a declarat că intră în cursa prezidențială pornind de la convingerea 'nu că partidele sunt minunate', ci de la părerea că dispariția partidelor, promovată în discursul și îndemnul 'falsei icoane purtătoare de false minuni', înseamnă direct dispariția democrației, a pluralismului, dispariția libertății. Cri
Congres PSD/Ciolacu: Agresivitatea progresistă a alimentat revolta în Europa; familia - între un bărbat și o femeie
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă, că românii 'sunt un popor tolerant și deschis către diversitate', dar atunci când se vorbește despre familie, aceasta nu poate fi formată decât între un bărbat și o femeie. 'Faptul că cineva vrea să dea foc la tot ce am construit vreme de 20 de ani nu înseamnă
Congres PSD/Marcel Ciolacu: România a suferit o adevărată traumă socială odată cu anularea alegerilor prezidențiale
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat duminică, la congresul extraordinar al partidului, că România a suferit o adevărată traumă socială odată cu anularea alegerilor prezidențiale, iar frustrarea acumulată în timp în toate straturile societății s-a transformat în ură și a izbucnit acum sub forma 'unei furii dezlănțuite anti-sistem&#
Congres PSD/Ciolacu: Producem de 8 ori mai mult ca pe vremea lui Ceaușescu; să te îndrepți către înțelepciunea rusească - erezie mizerabilă
Președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat, duminică, la Congresul partidului, că România produce, astăzi, de opt ori mai mult decât în timpul lui Ceaușescu și este 'o erezie mizerabilă' să contești aparteneța României la lumea occidentală și să te îndrepți către 'înțelepciunea rusească'.
Cosmin Vasile (PSD Dolj): Alegerile prezidențiale nu sunt doar despre candidat, ci despre viitorul României
Prim-vicepreședintele PSD Dolj, Cosmin Vasile, a declarat, duminică, la Conferința extraordinară a organizației în cadrul căreia au avut loc dezbateri privind pregătirea pentru alegerile prezidențiale din 2025, că alegerile prezidențiale din acest an nu sunt doar despre candidat, ci despre viitorul României. 'În actualul