UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia-NATO pe termen scurt - inexistent
România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră, iar Constanţa - un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi, a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Dan Dungaciu, fost director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei - acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă", a punctat Dan Dungaciu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării, în zilele următoare, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul nu crede că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. "Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a arătat el.
"Am sentimentul, tot mai acut, că în Occident avem o problemă majoră la nivelul comunicării publice. La început a fost şocul invaziei şi convingerea că Ucraina va rezista doar trei - patru zile, contrazisă de istorica declaraţie a preşedintelui Zelenski: "vreau arme, nu o excursie". După care lucrurile s-au schimbat, Ucraina a avut iniţiativa în 2022, iar succesele de pe teren, retragerea anunţată a ruşilor din Herson şi forţarea retragerii din Harkov au avut darul să modifice radical starea de spirit şi discursul. Omeneşte este de înţeles, dar a fost riscant. Lipsa de încredere faţă de armata ucraineană imediat după invazie a fost transferată în contul armatei ruse - o adunătură incoerentă, incapabilă şi condamnată la înfrângere. Repet, omeneşte e de înţeles, dar tot riscant a fost. Astăzi, după anul 2023, eşuat în mare parte pentru Ucraina, cu o contraofensivă costisitoare şi care nu a reuşit, intrăm iar într-un discurs exaltat de acelaşi tip, dar cu semn schimbat: vin ruşii! Evident că populaţia simte contradicţia: cum se face că o armată care mai ieri pierdea pe linie în faţa Ucrainei, respectiv armata rusă, poate astăzi să pună în pericol ditamai NATO. Căci atunci când vorbim despre Polonia sau statele baltice, nu vorbim despre Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, ci vorbim despre NATO şi Articolul 5, despre celebra declaraţie a preşedintelui Biden, după care "nu vom permite ca vreun inch din teritoriul NATO să fie afectat". Deci este vorba despre un potenţial război al Rusiei cu NATO. Asta, dincolo de toate, ne arată cât de riscantă este exagerarea şi exaltarea, chiar şi în numele unei cauze bune", a arătat prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
*** Ipoteza unui război imediat NATO - Rusia nu trebuie cauţionată pe termen scurt
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" spune că, în primul rând, nu e sigur că Rusia a vrut să cucerească militar toată Ucraina.
"Cu 190.000 de soldaţi la frontieră nu avea cum. În 1941, Germania nazistă avea masate la frontiera cu Polonia un milion şi jumătate de trupe plus blindate şi avioane pentru ocuparea a jumătate de Polonie. Cel mai probabil, deşi e cam devreme să ne pronunţăm, scopul a fost, cum spun rapoartele britanicilor, să se cucerească Ucraina pe modelul unei Crimei mai extinse, adică o "operaţiune specială" prin care să fie eliminaţi sau înlăturaţi liderii politici de la Kiev, factorii de decizie, cucerite instituţiile de putere şi, mizând pe ataşamentul populaţiei, să cadă tot mărul ucrainean în poala Rusiei, fără invazie militară propriu-zisă. Sigur că lucrurile au evoluat altfel. Ucraina, sprijinită de Occident, a luptat, negocierile din Turcia au eşuat şi am ajuns de la "operaţiunea specială" a FSB la războiul propriu-zis dus de armata rusă", a menţionat el.
De asemenea, analistul politic este de părere că "această discuţie despre eventualitatea unui conflict NATO - Rusia ne face să ignorăm chestiunile dureroase care se pot petrece sub ochii noştri".
"Scopul Rusiei, mă tem, nu este un război cu NATO, nici măcar cucerirea întregii Ucraine, ci ocuparea a cât mai mult teritoriu din Est, populat cu rusofoni, cum crede Moscova, minimal oblasturile deja încorporate în Rusia, maximal poate şi alte regiuni, iar ulterior să facă din restul Ucrainei un stat nefuncţional şi, militar, neviabil. În ultima iarnă, surprinzător, ruşii nu au atacat atât de mult reţelele energetice ale Ucrainei, cât infrastructură militară critică, fabrici de armament, obiective de securitate strategice. Asta arată că vor să distrugă Ucraina pe termen lung. (...) Ca să revin: nu cred că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a opinat Dan Dungaciu.
*** Ne facem iluzii să credem că Putin îl aşteaptă pe Donald Trump la Casa Albă să negocieze nu se ştie ce pace favorabilă Moscovei
Analistul susţine că "Vladimir Putin nu are încredere în niciun preşedinte american, pentru că nu mai are încredere în SUA. Şi reciproc".
"Scopul lui acum nu este să aştepte favoruri din partea Occidentului sau Americii, ci să rezolve singur problema de securitate, apropo de Ucraina, aşa cum o percepe Kremlinul. Asta înseamnă, mă tem, că va forţa să ia cât mai mult din partea de Est a Ucrainei şi să lase restul teritoriului nefuncţional, deci o Ucraină care nu se poate nici întreţine, nici stabiliza singură, doar cu perfuzii permanente de la occidentali, neutră, evident, şi, practic, imposibil de utilizat strategic. Acesta este riscul cel mai mare, din punctul meu de vedere, ruşii spre asta pare că merg", a opinat fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.
Potrivit acestuia, "obsesia pe Donald Trump este o fentă din multe puncte de vedere".
"Încă nu este preşedinte şi deja am găsit vinovatul. Ceea ce ne facem că nu vedem este că deja administraţia Biden a dat semnale că se trece de la "as long as it takes" pentru sprijinul Ucrainei la "as long as we can". Deci se merge pe o diminuare a implicării, pe o pregătire a terenului pentru dezangajare. Se face mult tapaj pe chestiunea sprijinului financiar de 60 de miliarde care a trecut de Senatul american şi merge la Cameră. Sigur, este foarte important, dar trebuie să înţelegem că a intrat în siajul jocului politic intern, iar cele două partide din SUA au în prim-plan problema alegerilor de la final de an şi probabil că instrumentează totul în acest sens. Nici democraţii, nici republicanii nu fac concesiile cerute de cealaltă parte pe problema frontierei de sud şi nici nu sacrifică problema internă pentru Ucraina. E o realitate. (...) Nu cred că va mai fi un pachet de ajutor la fel de consistent, în eventualitatea că banii se vor trimite într-un fel sau altul. Noi sperăm, evident, că da şi mi-e greu să cred că SUA va opri ajutorul. Dar cred că va fi ultimul de această dimensiune. Este acest pachet suficient să facă Ucraina victorioasă? (...) Sigur, e mult, dar dacă asta e totul? Aici e problema. E suficient pentru reformarea, resetarea armatei ucrainene în 2024 şi o nouă ofensivă în 2025? Am ridicat această chestiune la un nivel aşa de înalt, e atât de încinsă discuţia, încât nu ne mai gândim ce va fi după", a subliniat Dan Dungaciu.
Analistul politic a punctat însă că în Europa şi mai ales în România trebuie "să înţelegem că problema securităţii rămâne una acută şi să încercăm să o rezolvăm".
"Ce văd eu astăzi este o incoerenţă totală. Pe de o parte, statele europene care plătesc 2% la NATO sunt încă puţine şi nu cele mai mari. Este vorba, conform surselor NATO, despre SUA, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie. Dar statele UE mari nu fac asta: Franţa, Germania, Italia, Turcia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Republica Cehă, Portugalia etc. Deci pare că nu luăm în serios provocarea cu "Rusia atacă NATO". De aceea cred că, dacă Germania ar crede serios într-un asemenea scenariu, ar trebui să atingă pragul de 2% pentru apărare, nu doar să trimită mesaje panicarde. Ne plângem că ne atacă ruşii, dar nu plătim toţi 2% la NATO pentru apărare. (...) Ce vrem să facem cu problematica de securitate a Europei? Avem vreun plan? Eu cred că, dincolo de toate frustrările şi umorile europene, discuţia despre securitate ar trebui să fie mai serioasă, mai ales pentru noi, cei din Estul Europei. Personal nu văd în continuare nicio soluţie dincolo de America, respectiv Parteneriatul strategic cu SUA şi NATO", a punctat analistul politic.
*** Nu toate alegerile vor fi la fel de importante pentru ordinea sau dezordinea globală, dar efectele războiului din Ucraina vor fi resimţite, chiar dacă nu direct, ci intermediat prin alte canale
Dan Dungaciu a menţionat că, în SUA, războiul din Ucraina nu mai este pe agenda principală, iar dacă este acesta se află sub cota de atenţie acordată politicii interne.
"Potrivit sondajelor globale efectuate de European Council for Foreign Affaires, lumea neoccidentală crede, în majoritate, adică peste 50%, că NATO, de pildă, este implicat în război de partea Ucrainei. În China, de exemplu, aşa cred mai mulţi decât cei care au aceeaşi convingere în Rusia. Practic, lumea neoccidentală percepe acest război ca un război civilizaţional, în sensul unei bătălii între Vest, cu instituţiile sale - UE, NATO, SUA, G7 etc. - şi Rusia, văzută de "restul lumii" ca un fel de lider al luptei anticoloniale împotriva aceluiaşi Vest "hrăpăreţ" şi care vrea să domine totul. Sigur, pentru noi, cei care am fost ocupaţi şi spoliaţi de Rusia, în toate formele ei istorice, asta ni se pare un lucru de neînţeles. (...) De aici şi reacţiile, inclusiv electorale. Mă aştept ca aceste populaţii să valideze nu neapărat lideri pro-occidentali, pe formula clasică, a "mainstreamului", ci pe o formulă mai degrabă suveranistă, localistă, patriotică şi, în cele mai multe cazuri, nu aliniată cu tabăra occidentală decât cu multe nuanţe", a explicat Dan Dungaciu.
*** E prea devreme să analizăm cum va evolua în continuare situaţia din regiunea noastră
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei a afirmat că România a avut un proiect legat de Ucraina, iar atitudinea ţării noastre faţă de Ucraina a fost complet diferită de cea a Ungariei.
"În ciuda unor declaraţii vizând situaţia românilor din Ucraina, făcute din când în când de către politicienii români, în realitate proiectul asumat al liderilor de la Bucureşti a fost "geopolitic", respectiv de a nu interfera cu nicio iniţiativă euroatlantică a Kievului sau de a pune condiţionalităţi din registrul situaţiei minorităţii române, din punct de vedere etnic sau religios, atunci când Ucraina se află în coliziune cu Rusia. Gândirea Bucureştiului a fost şi este că un rău mai mare nu trebuie să se producă. (...) România a adoptat o poziţie net diferită de cea a Budapestei, care a condiţionat şi condiţionează orice apropiere instituţională a Ucrainei de NATO şi UE prin respectarea drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina. România a sperat că Ucraina, ca "buffer", va ajuta România să scape de obsesia rusă, o idee recurentă a modernităţii noastre. Sigur, cu inima nu puteai să nu susţii un asemenea proiect, chiar dacă era prea frumos să fie adevărat", a explicat analistul.
*** Trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenariu
Profesorul Dungaciu a subliniat, în analiza sa, că "noi, românii, trebuie să dăm mesajul Americii că avem valoare de întrebuinţare, iar România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră".
"Constanţa să devină un port logistic de reconstrucţie a Ucrainei. Acesta este un avantaj strategic pe care România trebuie să îl fructifice şi sunt bucuros că există paşi în această direcţie. Şi Constanţa să capete o importanţă logistico-strategică, adică flota Mării Negre trebuie revalorificată şi modernizată. Constanţa trebuie să devină un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi. Dacă se va încheia războiul printr-o "pace rece" sau "conflict îngheţat", zona va fi importantă. Americanii nu vor pleca din regiune, pentru că nu pot abandona o regiune tensionată pentru a merge liniştiţi în Pacific pentru o confruntare cu China, care rămâne, de departe, cea mai mare miză pentru SUA", a evidenţiat Dungaciu.
*** Războiul din Ucraina se va încheia printr-o negociere SUA - Rusia, nu printr-o negociere la NATO, nu printr-o negociere la ONU
Conform analistului politic, răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare.
"Şi înainte de invazie, la finalul anului 2021 şi începutul anului 2022, Putin era în discuţii cu SUA, nu cu NATO. Aşa va fi şi acum. În acea discuţie, România nu va fi "la masă". E bine că nu va fi nici "în meniu". Cine riscă să fie "în meniu", în această discuţie, este Republica Moldova. Iar dacă Republica Moldova va fi "în meniu", România trebuie să se străduiască să aducă în discuţie această problemă a Parteneriatului strategic şi să explice partenerului strategic că, dacă acest război se va încheia fără multe şanse reale ca Ucraina să îşi redobândească teritoriile şi fără multe şanse reale ca Ucraina să intre integral în UE sau NATO, atunci ar trebui operată decuplarea Republicii Moldova de Ucraina. România a luptat mult ca Ucraina să fie cuplată de Republica Moldova. Acum, s-ar putea să luptăm pentru decuplare. Dacă Ucraina îşi pierde şansele, ca urmare a consecinţelor, de integrare în UE şi NATO, Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina. Mesajul României trebuie să fie ca, dacă decuplarea nu se poate face şi integrarea nu se poate face în mod firesc în UE, Moldova să poată să facă asta printr-o unificare cu România. Cred că şi această idee trebuie pusă pe masă. Trebuie încercată, tatonată, pentru că răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare. Un rău mai mic ar fi posibilitatea de reîntregire şi Moldova să intre în NATO şi UE", a explicat Dan Dungaciu.
*** Sancţiunile economice succesive impuse Federaţiei Ruse de Uniunea Europeană şi SUA au eşuat
Fostul director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române afirmă că "sancţiunile nu şi-au făcut efectul, iar umilinţa militară şi slăbiciunile evidente de la un moment dat au fost depăşite".
""Contractul social" dintre populaţia rusă şi regimul Putin nu se bazează pe democraţie sau libertate, ci pe două elemente structurale. Primul pilon al regimului este prosperitatea mai mare decât în ceea ce ruşii numesc "anii răi", adică primii zece ani de guvernare Elţîn, deci copiii născuţi în epoca Putin trăiesc mai bine decât părinţii lor. Al doilea pilon al regimului este naţionalismul - "noi, ruşii, suntem puternici şi contăm". Prosperitate şi respect - asta ar putea fi formula simplificată. Războiul din Ucraina ar fi putut să fie o lovitură decisivă pentru ambele elemente. Sancţiunile ar fi trebuit să năruie primul pilon, al prosperităţii, iar înfrângerile şi umilinţele de pe front, mai ales în 2022, pe al doilea. O Rusie flămândă şi umilită ar fi putut aduce sfâşitul regimului Putin. Şi poate că unii s-au bazat pe asta sau cel puţin au sperat aşa ceva. Iată că, din nefericire pentru noi, nu s-a petrecut aşa", a spus Dan Dungaciu.
El a arătat că "Rusia a fost salvată de umilinţa înfrângerii nu doar de refacerea militară şi strategică, ci mai ales de schimbarea naraţiunii oficiale, făcute inclusiv cu ajutorul mesajelor occidentale".
"Europenii şi americanii, pentru a mobiliza populaţia şi pentru a o face părtaşă inclusiv la efortul de război, au transformat războiul din Ucraina în războiul Occidentului, al civilizaţiei, al lumii libere versus autoritarism, democraţie versus totalitarism, civilizaţie versus barbarie etc. Kremlinul a răspuns preluând naraţiunea şi modificând-o în interesul propriu: "Rusia nu se mai luptă cu Ucraina şi "regimul nazist", ci cu Vestul, care se mobilizează pe toate fronturile - UE, SUA, G7, NATO". Asta a permis Rusiei să rămână victorioasă chiar dacă nu câştiga pe teren. Când te lupţi cu Ucraina, a nu câştiga înseamnă înfrângere. Când te lupţi cu tot Vestul, a nu pierde înseamnă victorie. Acesta a fost mesajul, direct sau indirect al Kremlinului, pe care populaţia l-a perceput ca atare, de aici şi capacitatea regimului de a nu fi subminat radical pe acest al doilea palier", a declarat analistul politic.
*** Scăderea solidarităţii cetăţenilor europeni faţă de Ucraina şi situaţia ucrainenilor - un fenomen general în spaţiul occidental
Profesorul Dungaciu este de părere că "sprijinul pentru Ucraina, în Europa, s-a ritualizat".
"Întrebaţi fiind despre asta, europenii tind să dea răspunsuri pozitive, dar, întrebaţi despre principalele probleme, cu puţine excepţii, nu pun Ucraina pe primele locuri. Deci răspund pozitiv la stimulul "Ucraina", dar nu îi preocupă în mod real. E exagerat, sociologic vorbind, să mai spui astăzi că Ucraina este principala problemă europeană. Există, în plus, un fenomen de "spirală a tăcerii", probabil, respectiv tendinţa de a da un răspuns "dezirabil social" la întrebările legate de Ucraina, ca urmare a atâtor declaraţii oficiale la cel mai înalt nivel de sprijinire a Ucrainei. Peisajul este însă mult mai complex. Europenii, conform cercetărilor recente ale European Council for Foreign Relations, au preocupări diverse şi, chiar dacă aproape unanim avem sentimentul unei crize europene acute, populaţiile europene percep crizele în termeni diferiţi: de la imigraţie la problema schimbărilor climatice, de la economia globală în declin la problema COVID şi a consecinţelor sale. Invazia rusă este doar una dintre crize, nu cea mai importantă, şi cu o geografie precisă: statele baltice şi Polonia, mai degrabă. Invazia rusă este, dintre provocările majore percepute de europeni, pe ultimul loc, după pandemie, schimbarea climatică, criza economică sau imigraţia", a precizat analistul.
*** Trebuie să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea
Bucureştiul trebuie să înceapă să se gândească că lumea care vine este diferită de lumea care a fost, consideră profesorul universitar.
"Problema României este să înţeleagă că ne îndreptăm spre alte vremuri, în care trebuie să învăţăm să gândim altfel, vremuri în care să fim mult mai pragmatici şi să oferim expertiză partenerilor noştri ca să ne creştem valoarea. În viitoarea lume multipolară nu va mai exista niciun jandarm mondial care să se ocupe de toate. Trebuie să convingi că ai valoare de întrebuinţare, că America se poate baza pe tine, că eşti o ancoră solidă într-un loc anume. Asta este singura şansă a României de a evita capcana irelevanţei strategice. Iar locul unde România trebuie să performeze este Marea Neagră, cu Constanţa în prim-plan", a subliniat profesorul Dan Dungaciu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Președintele Statului Israel - prezent în Parlament; a avut întrevederi cu Abrudean și Grindeanu și s-a adresat plenului reunit
Președintele Statului Israel, Isaac Herzog, aflat într-o vizită oficială în România, a fost prezent luni în Parlament, unde a avut întâlniri cu președinții celor două Camere - Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu - și a ținut un discurs în plenul reunit. *** La întâlnirea cu președintele Senatului, Mir
Senat: Aplicația Mobilă Unică - punct de acces la serviciile publice digitale ale autorităților publice
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede instituirea Aplicației Mobile Unice (AMU) ca punct unitar de acces la serviciile publice digitale furnizate de autoritățile și instituțiile publice. Actul normativ stabilește cadrul juridic pentru furnizarea serviciilor publice digitale complete, organizate după nevoile utilizatorilor, prin intermediul i
CSAT: Summitul NATO de la Ankara - o ocazie de a aminti aliaților situația din regiunea Mării Negre
Summitul NATO de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis luni, după ședința Con
CSAT: O eventuală suspendare a activității ROMATSA ar atrage o izolare geopolitică
O eventuală suspendare a activității ROMATSA ar atrage o izolare geopolitică, au apreciat membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ședința de luni și au solicitat autorităților publice competente să găsească soluții. 'O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității național
Kelemen Hunor spune că Alexandru Nazare este o variantă de premier, dar decizia nu aparține UDMR
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni că, din punctul de vedere al formațiunii pe care o conduce, Alexandru Nazare este una dintre variantele pentru funcția de premier, subliniind însă că decizia nu depinde de UDMR. 'Eu pot să vorbesc în numele UDMR. Da, Alex Nazare, din punctul meu de vedere, așa cum v-am spus și s
PSD a depus un proiect prin care ar urma să fie prelungită cu trei luni plafonarea prețului la motorină
Deputatul PSD Bogdan Ivan a anunțat luni că a depus în Parlament un amendament prin care ar urma să fie prelungită cu trei luni plafonarea prețului la motorină, amintind că ordonanța privind declararea situației de criză pe piața țițeiului este valabilă până pe 30 iunie. 'În urma unei analize foarte serioase pe care am făcut-o cu speciali
Kelemen Hunor: Trebuie să mai răcim temperatura declarațiilor; soluția în continuare ar fi un guvern majoritar
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că trebuie 'răcită' temperatura declarațiilor politice, pentru ca dialogul între partide să poată continua și pentru a evita prelungirea crizei guvernamentale. 'Trebuie să mai răcim temperatura declarațiilor dacă vrem să găsim o soluție și să nu aruncăm țara în haos. Ceea ce s-a &i
Ședința CSAT s-a încheiat
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Nicușor Dan luni s-a încheiat. Pe ordinea de zi a acestei ședințe au fost incluse subiecte referitoare la obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara și la forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și
Grindeanu spune că a fost de acord cu varianta de guvern format din PSD, PNL și UDMR
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că a fost de acord la întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu propunerea liderului UDMR, Kelemen Hunor, de a se face un guvern format din PSD, PNL și UDMR, dar liderul PNL, Ilie Bolojan, nu ar fi fost de acord. Grindeanu a fost întrebat dacă este de acord că singura soluție s
Fritz: AUR primește misiunea să salveze PSD; primele voci explică de ce trebuie votat Guvernul Grindeanu
Președintele USR, Dominic Fritz, atrage atenția că AUR nu s-a luptat niciodată cu PSD, fiind doar ''asigurarea de viață'' a social-democraților, și spune că apar primele voci care explică de ce trebuie votat Guvernul Grindeanu. El consideră că AUR este ''creația sistemului'', ''fabricat să capteze și să controleze furia
A început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a început luni, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a acestei ședințe, convocată vineri de președintele Nicușor Dan, sunt incluse subiecte referitoare la obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara și la forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru pa
Siegfried Mureșan: Realitatea este mereu pe dos față de ce ne spune PSD
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, a răspuns luni criticilor venite din partea PSD, afirmând că 'realitatea este mereu pe dos față de ce spune PSD' și că el a obținut rezultate importante pentru România în Parlamentul European, în special pentru fermieri, și a avut mai multe vizite oficia
Abrudean: E atributul președintelui să vină cu o soluție; Parlamentul poate să învestească un guvern în 24 de ore, dacă partidele se înțeleg
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni că, în actuala criză politică, președintele României trebuie să vină cu o soluție, subliniind că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline. El a precizat că, în cazul în care partidele ajung la un acord, Parlamentul poate învesti un guvern în 24 de ore.
Peiu: AUR poate dialoga cu oricine pentru o majoritate; Nicușor Dan ne-a trasat o linie roșie
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a subliniat luni că formațiunea sa poate dialoga oricând, cu oricine din spectrul politic, inclusiv cu social-democratul Marian Neacșu, despre care spune că s-a dovedit a fi 'un partener echilibrat'. 'Oricând vorbim cu oricine, cu atât mai mult cu domnul Neacșu, care s-a dovedit un partener
VIDEO Isaac Herzog: Israelul și România nu sunt doar partenere, sunt și prietene
Israelul și România nu sunt doar partenere, sunt și prietene, a afirmat, luni, președintele Israelului, Isaac Herzog, în cadrul unei conferințe comune cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. El a spus că vizita sa de stat este 'un simbol al legăturii speciale între popoarele noastre, care își au rădăcinil