UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Hari Bucur-Marcu: România are suficient armament pentru ceea ce ne trebuie în prezent

România dispune de muniţia şi armamentele necesare pentru a duce la îndeplinire misiunile pentru care sunt pregătite, în prezent, forţele gata de luptă ale Armatei, dar, în scenariul unui război de secol XX, cu consumuri mari, în care este necesară reconvertirea industriei de apărare la producţia de apărare, ţara noastră nu este pregătită, a declarat analistul militar Hari Bucur-Marcu.
"Cantitatea de muniţie folosită depinde de precizia armamentului. (...) De exemplu, am văzut cum făceau americanii comparaţie că producţia de obuze la ruşi este de câteva ori mai mare decât la americani şi, ca urmare, aoleu... Da, dar americanii au o producţie pentru un tip de armament foarte precis, pe când ruşii nu. Una peste alta, noi, ca români, avem în momentul de faţă, cu siguranţă, faţă de ce planuri avem şi ce misiuni ar putea să primească Forţele noastre - încă nu au primit, pentru că nu suntem în stare de război - dar avem suficiente, şi muniţie şi armament, pentru ceea ce ne trebuie. Dacă s-ar ajunge la un război de secol XX, cu consumuri mari, în care trebuie să reconverteşti întreaga industrie de apărare, să o reconverteşti la producţia de apărare, să creezi fabricile de un anumit fel să facă arme sau obuze sau alte tipuri de muniţii, sigur, pentru aşa ceva nu suntem pregătiţi sub nicio formă. Dar pentru ce misiuni ar fi în momentul de faţă previzibile şi pentru care am constituit deja forţele, eu zic că avem cam ce ne trebuie. Sigur, eu vă spun din public", a precizat dr. Hari Bucur-Marcu, într-o declaraţie acordată AGERPRES, în contextul marcării, în următoarele zile, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul militar a accentuat că pentru puterea militară a unei ţări contează şi alte elemente.
"Mai contează, bineînţeles, pentru puterea militară şi voinţa politică şi capacitatea de planificare, contează şi calitatea comandanţilor, contează şi o mulţime de alte lucruri, din acestea nu foarte precise, care nu se pot măsura foarte precis şi care s-ar putea să ai surpriza ca la pace să fii convins că ele sunt favorabile şi la război să descoperi că nu îţi sunt favorabile. Adică se transformă din oportunităţi în vulnerabilităţi", a explicat el.
Pe partea de înzestrare a Armatei, a precizat analistul militar, aceste elemente se planifică în funcţie de misiunile pentru care se pregătesc forţele armate, strategice sau operative, după caz.
"Orice înzestrare şi orice compoziţie a forţelor se face în vederea unei misiuni, misiune strategică sau operativă, după caz. Misiunile viitoare, pentru care nu sunt în prezent forţele gata de luptă, dar vor fi în viitor, pentru acestea se fac înzestrările şi achiziţiile de armamente ulterioare. Dar sunt misiuni în prezent unde forţele sunt gata de luptă pentru a îndeplini asemenea misiuni. Pentru acestea există armamentele necesare. Dacă ar fi vorba de o îngrijorare, dacă va apărea o misiune în viitor şi noi nu vom fi înzestraţi corespunzător pentru ea, acesta este tipul de îngrijorare. Şi, în general, când se face planificarea pentru înzestrare se iau în calcul inclusiv întârzierile, imposibilitatea de a plăti, la un moment dat, felul în care se schimbă condiţiile de plată şi aşa mai departe. Toate acestea fac parte din procesul de înzestrare. Nu este ca şi când am rămâne dintr-odată neapăraţi pentru că nu ştiu care furnizor nu este în stare să livreze nu ştiu ce armament", a afirmat Hari Bucur-Marcu.
Referitor la bazinul Mării Negre, cel mai apropiat punct de contact al României cu Rusia, analistul militar este de părere că, în prezent, nu suntem într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor şi, în plus, se ia în calcul şi faptul că suntem parteneri în NATO cu Turcia şi Bulgaria în această regiune.
"Dar ce misiuni sunt în Marea Neagră? Asta e întrebarea. În afară de cele de deminare, de patrulare şi de verificare a traficului pe Marea Neagră nu sunt alte misiuni propriu-zise. Nu există o flotă care să se pregătească pentru o confruntare, luptă navală, cu o altă flotă, rusească, din Marea Neagră. Nu există aşa ceva, dar bineînţeles că ar putea să apară şi asemenea lucruri, doar că noi suntem împreună cu Bulgaria şi, mai ales, cu Turcia, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, în Marea Neagră. Ca urmare, orice planificare din asta de eventualitate, contingency planning, este făcută având în vedere ce posibilităţi avem în momentul de faţă. De aceea s-a întârziat şi înarmarea corvetelor, pentru că nu era clar care sunt misiunile. Corvetele ar fi trebuit să participe la forţele acestea gata de luptă în Mediterană, de exemplu, unde trebuie să contribuim şi noi ca membri NATO pentru operaţiunile Alianţei din Mediterană. Dar în Marea Neagră propriu-zis nu cred că suntem, în momentul de faţă, într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor", a punctat dr. Hari Bucur-Marcu.
În opinia analistului militar, este nevoie, din partea guvernanţilor, de o comunicare pentru publicul larg, în aşa fel încât oamenii să înţeleagă care este rolul unei rezerve a Armatei, ce înseamnă acest lucru, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea.
Întrebat dacă legea privind stagiul militar voluntar reprezintă o soluţie la problema resursei umane din Armată sau sunt necesare şi alte măsuri complementare, Hari Bucur-Marcu a precizat: "E o improvizaţie. Dacă ar fi fost o treabă serioasă, în 2007, când s-a făcut trecerea de la armata de conscripţie la armata de profesie ar fi trebuit să treacă instantaneu şi rezerva armată de la rezerva de conscripţie la rezerva de profesie. Nu au făcut-o, sunt 17 ani de atunci. Şi de aceea au constatat, acum când au nevoie de forţe, pentru că în NATO sunt mai multe categorii de forţe, sunt forţele gata imediat, gata de luptă într-un timp foarte scurt, unele cu un timp mai lung şi rezerva care să fie gata de a intra în luptă, după un an, poate şi mai mult, de la alarmare, de la chemarea sub arme. Ei bine, partea asta pentru misiuni îndepărtate sau înlocuirea forţelor care, deja, s-au uzat pe câmpul de luptă, pentru aşa ceva noi nu avem forţele de luptă constituite. Şi nu le avem pentru că nu a funcţionat rezerva, nu au avut grijă nici să facă legislaţia care trebuie. Sigur că da, există şi acum legislaţie de rezervă profesionistă, doar că nu e aplicată, pentru că nu se face niciun fel de comunicare. Nu vorbesc de propagandă, de mobilizarea oamenilor să vină la Armată. Vorbesc de comunicare pentru publicul larg, să înţeleagă care este rolul rezervei Armatei, ce înseamnă asta, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea. Este nevoie mai mult de comunicare decât de lege. O comunicare oficială, să ne spună guvernanţii care sunt ameninţările reale, care sunt vulnerabilităţile noastre, care sunt riscurile ca ameninţările şi vulnerabilităţile, puse la un loc, să dea vreun conflict armat în care să fie implicată România".
Hari Bucur-Marcu a arătat în context că toate aceste lucruri "trebuiau spuse, oamenii să ştie din timp, şi apropo de Rusia, şi apropo de China, şi apropo de Orientul Mijlociu, pentru că sunt zone care ne afectează direct din punct de vedere al securităţii".
"În condiţiile acestea ar trebui să ştim ce facem noi, ce face NATO pentru noi, ce facem noi pentru NATO, dar nu spune nimeni nimic. (...) Unde suntem în momentul de faţă trebuie să ne spună guvernanţii. Asta e foarte important", a arătat analistul militar. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Sursa foto: Hari Bucur-Marcu/Facebook.com
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/Ponta: Recâștigarea încrederii printr-un acord politic privind înghețarea taxelor
Recâștigarea încrederii în guvern prin instituirea unui acord politic privind înghețarea TVA și a celorlalte taxe, oprirea importului de produse agroalimentare din Ucraina, în scopul relansării agriculturii din România și acordarea din nou de facilități în IT, agricultură și construcții sunt principalele măsuri economice din Programu
Radu Miruță: În fața unui atac hibrid asupra democrației, autoritățile statului asistă nepăsătoare
Deputatul USR Radu Miruță este de părere că autoritățile statului asistă 'nepăsătoare' în fața unui atac hibrid asupra democrației, România fiind 'vulnerabilizată intenționat'. Potrivit unui comunicat transmis, duminică, AGERPRES, la patru luni de la anularea alegerilor din decembrie 2024, România rămâne fără măsuri conc
Prezidențiale2025/Ponta: E necesar un restart inclusiv pe zona guvernamentală; trebuie să ieșim din criza economică
Noul președinte ales trebuie să lucreze, până la 1 iunie, cu un nou guvern care să își asume măsuri concrete pentru a ieși din criza economică în care se află țara, guvern care va fi condus de un premier, 'un om competent și care are curaj să facă reforme', pe care partidele aflate la guvernare îl vor accepta, 'chiar dacă le va pica greu l
AUR propune modificarea Legii Curții Constituționale pentru a preveni pe viitor abuzurile electorale
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus în Parlament un proiect legislativ care vizează modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu scopul de a preveni pe viitor 'abuzurile electorale' și de a restabili încrederea publicului în procesul democratic, informează un comunicat transmis, duminic
Prezidențiale2025/ BEC va prezenta pe 3 și 4 mai datele privind prezența la urne; pe site-ul AEP - urmărite în timp real
Biroul Electoral Central va prezenta, sâmbătă, 3 mai, și duminică, 4 mai, datele privind prezența cetățenilor români la urne la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit BEC, datele privind prezența la alegerile prezidențiale vor fi prezentate public după cum urmează: * sâmbătă, la ora 12:30
Prezidențiale2025/Președintele interimar, despre susținerea lui Antonescu în campanie: Omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune
Președintele interimar Ilie Bolojan nu consideră că a încălcat Constituția când s-a afișat în campania electorală alături de candidatul Alianței ''România Înainte'', Crin Antonescu, acesta afirmând că ''omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune''. ''Nu am încălc
Funeralii Papa Francisc/Ciolacu, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif: Ne-am luat rămas bun de la un pastor și un lider
Papa Francisc a avut întotdeauna grijă de semenii săi și a găsit mereu alinare pentru cei suferinzi, a declarat sâmbătă premierul Marcel Ciolacu, care a participat, alături de președintele interimar, Ilie Bolojan, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif. ''Cu emoție și recunoștință, am participat astăz
Expoziție cu fotografii AGERPRES şi Moldpres, la Festivalul 'Podul de flori' de la Ungheni; Neacșu: M-au impresionat imaginile din mai 1990
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu s-a arătat impresionat de o expoziție vernisată, sâmbătă, la Ungheni, cu fotografii din perioada podurilor de flori din anul 1990 realizate de Agenția Națională de Presă AGERPRES şi Moldpres. Expoziția a fost deschisă publicului într-un cort din
Vălean, la Ungheni: Podul nu e doar o punte peste apă, e o oportunitate de dezvoltare economică și expresia libertății de mișcare
Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Eurodeputatul Adina Vălean a declarat, sâmbătă, în Piața Independenței din Ungheni, că 'Podul de flori' are o simbolistică sufletească aparte pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar reprezintă totodată și o oportunitate de dezvoltare economică.
Prezidențiale2025/ Antonescu: Vreau să fiu președintele României sub mandatul căruia vom serba intrarea Republicii Moldova în UE
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, la Ungheni, unde a participat la evenimentele prilejuite de lansarea în execuție a noului pod peste râul Prut, că își dorește să fie președintele României sub manda
VIDEO Prezidențiale2025/ Crin Antonescu: Noul pod între România și Republica Moldova - un început de drum
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, că noul pod construit peste râul Prut între România și Republica Moldova reprezintă 'un început de drum'.
Marian Neacșu, la Ungheni: După podurile de flori din anii '90, e vremea podurilor construite trainic
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, sâmbătă, la Ungheni, că a venit vremea podurilor construite trainic, după ce în anii '90 au fost podurile de flori. 'În anii '90 a fost vremea podurilor de flori. În anii 2000 și până acum a fost vremea podurilor
Ministrul Sorin Grindeanu: Noul pod de la Ungheni - primul construit după 60 de ani între România și Republica Moldova
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Podul peste Prut între Iași și Ungheni, care face parte integrantă din viitoarea autostradă A8, este primul dintre România și Republica Moldova construit în ultimii 60 de ani, a declarat, sâmbătă, la Zagarancea (Republica Moldova), ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Igor Grosu: Înaintașii noștri au construit Podul de flori; generația noastră trebuie să construiască poduri de piatră
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, sâmbătă, cu prilejul demarării lucrărilor de construcție la noul pod peste r&acir
Prezidențiale2025/ INTERVIU Victor Ponta: Proiectul meu de țară - România să își stabilească propriile priorități
Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că România este deja o țară matură, nu mai este o ''adolescentă'' în rândul statelor democratice, de aceea, ca și un om la 35 de ani, trebuie să-și decidă propriile priorități, ''să nu și le mai stabilească &ici