UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Hari Bucur-Marcu: România are suficient armament pentru ceea ce ne trebuie în prezent
România dispune de muniţia şi armamentele necesare pentru a duce la îndeplinire misiunile pentru care sunt pregătite, în prezent, forţele gata de luptă ale Armatei, dar, în scenariul unui război de secol XX, cu consumuri mari, în care este necesară reconvertirea industriei de apărare la producţia de apărare, ţara noastră nu este pregătită, a declarat analistul militar Hari Bucur-Marcu.
"Cantitatea de muniţie folosită depinde de precizia armamentului. (...) De exemplu, am văzut cum făceau americanii comparaţie că producţia de obuze la ruşi este de câteva ori mai mare decât la americani şi, ca urmare, aoleu... Da, dar americanii au o producţie pentru un tip de armament foarte precis, pe când ruşii nu. Una peste alta, noi, ca români, avem în momentul de faţă, cu siguranţă, faţă de ce planuri avem şi ce misiuni ar putea să primească Forţele noastre - încă nu au primit, pentru că nu suntem în stare de război - dar avem suficiente, şi muniţie şi armament, pentru ceea ce ne trebuie. Dacă s-ar ajunge la un război de secol XX, cu consumuri mari, în care trebuie să reconverteşti întreaga industrie de apărare, să o reconverteşti la producţia de apărare, să creezi fabricile de un anumit fel să facă arme sau obuze sau alte tipuri de muniţii, sigur, pentru aşa ceva nu suntem pregătiţi sub nicio formă. Dar pentru ce misiuni ar fi în momentul de faţă previzibile şi pentru care am constituit deja forţele, eu zic că avem cam ce ne trebuie. Sigur, eu vă spun din public", a precizat dr. Hari Bucur-Marcu, într-o declaraţie acordată AGERPRES, în contextul marcării, în următoarele zile, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul militar a accentuat că pentru puterea militară a unei ţări contează şi alte elemente.
"Mai contează, bineînţeles, pentru puterea militară şi voinţa politică şi capacitatea de planificare, contează şi calitatea comandanţilor, contează şi o mulţime de alte lucruri, din acestea nu foarte precise, care nu se pot măsura foarte precis şi care s-ar putea să ai surpriza ca la pace să fii convins că ele sunt favorabile şi la război să descoperi că nu îţi sunt favorabile. Adică se transformă din oportunităţi în vulnerabilităţi", a explicat el.
Pe partea de înzestrare a Armatei, a precizat analistul militar, aceste elemente se planifică în funcţie de misiunile pentru care se pregătesc forţele armate, strategice sau operative, după caz.
"Orice înzestrare şi orice compoziţie a forţelor se face în vederea unei misiuni, misiune strategică sau operativă, după caz. Misiunile viitoare, pentru care nu sunt în prezent forţele gata de luptă, dar vor fi în viitor, pentru acestea se fac înzestrările şi achiziţiile de armamente ulterioare. Dar sunt misiuni în prezent unde forţele sunt gata de luptă pentru a îndeplini asemenea misiuni. Pentru acestea există armamentele necesare. Dacă ar fi vorba de o îngrijorare, dacă va apărea o misiune în viitor şi noi nu vom fi înzestraţi corespunzător pentru ea, acesta este tipul de îngrijorare. Şi, în general, când se face planificarea pentru înzestrare se iau în calcul inclusiv întârzierile, imposibilitatea de a plăti, la un moment dat, felul în care se schimbă condiţiile de plată şi aşa mai departe. Toate acestea fac parte din procesul de înzestrare. Nu este ca şi când am rămâne dintr-odată neapăraţi pentru că nu ştiu care furnizor nu este în stare să livreze nu ştiu ce armament", a afirmat Hari Bucur-Marcu.
Referitor la bazinul Mării Negre, cel mai apropiat punct de contact al României cu Rusia, analistul militar este de părere că, în prezent, nu suntem într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor şi, în plus, se ia în calcul şi faptul că suntem parteneri în NATO cu Turcia şi Bulgaria în această regiune.
"Dar ce misiuni sunt în Marea Neagră? Asta e întrebarea. În afară de cele de deminare, de patrulare şi de verificare a traficului pe Marea Neagră nu sunt alte misiuni propriu-zise. Nu există o flotă care să se pregătească pentru o confruntare, luptă navală, cu o altă flotă, rusească, din Marea Neagră. Nu există aşa ceva, dar bineînţeles că ar putea să apară şi asemenea lucruri, doar că noi suntem împreună cu Bulgaria şi, mai ales, cu Turcia, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, în Marea Neagră. Ca urmare, orice planificare din asta de eventualitate, contingency planning, este făcută având în vedere ce posibilităţi avem în momentul de faţă. De aceea s-a întârziat şi înarmarea corvetelor, pentru că nu era clar care sunt misiunile. Corvetele ar fi trebuit să participe la forţele acestea gata de luptă în Mediterană, de exemplu, unde trebuie să contribuim şi noi ca membri NATO pentru operaţiunile Alianţei din Mediterană. Dar în Marea Neagră propriu-zis nu cred că suntem, în momentul de faţă, într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor", a punctat dr. Hari Bucur-Marcu.
În opinia analistului militar, este nevoie, din partea guvernanţilor, de o comunicare pentru publicul larg, în aşa fel încât oamenii să înţeleagă care este rolul unei rezerve a Armatei, ce înseamnă acest lucru, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea.
Întrebat dacă legea privind stagiul militar voluntar reprezintă o soluţie la problema resursei umane din Armată sau sunt necesare şi alte măsuri complementare, Hari Bucur-Marcu a precizat: "E o improvizaţie. Dacă ar fi fost o treabă serioasă, în 2007, când s-a făcut trecerea de la armata de conscripţie la armata de profesie ar fi trebuit să treacă instantaneu şi rezerva armată de la rezerva de conscripţie la rezerva de profesie. Nu au făcut-o, sunt 17 ani de atunci. Şi de aceea au constatat, acum când au nevoie de forţe, pentru că în NATO sunt mai multe categorii de forţe, sunt forţele gata imediat, gata de luptă într-un timp foarte scurt, unele cu un timp mai lung şi rezerva care să fie gata de a intra în luptă, după un an, poate şi mai mult, de la alarmare, de la chemarea sub arme. Ei bine, partea asta pentru misiuni îndepărtate sau înlocuirea forţelor care, deja, s-au uzat pe câmpul de luptă, pentru aşa ceva noi nu avem forţele de luptă constituite. Şi nu le avem pentru că nu a funcţionat rezerva, nu au avut grijă nici să facă legislaţia care trebuie. Sigur că da, există şi acum legislaţie de rezervă profesionistă, doar că nu e aplicată, pentru că nu se face niciun fel de comunicare. Nu vorbesc de propagandă, de mobilizarea oamenilor să vină la Armată. Vorbesc de comunicare pentru publicul larg, să înţeleagă care este rolul rezervei Armatei, ce înseamnă asta, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea. Este nevoie mai mult de comunicare decât de lege. O comunicare oficială, să ne spună guvernanţii care sunt ameninţările reale, care sunt vulnerabilităţile noastre, care sunt riscurile ca ameninţările şi vulnerabilităţile, puse la un loc, să dea vreun conflict armat în care să fie implicată România".
Hari Bucur-Marcu a arătat în context că toate aceste lucruri "trebuiau spuse, oamenii să ştie din timp, şi apropo de Rusia, şi apropo de China, şi apropo de Orientul Mijlociu, pentru că sunt zone care ne afectează direct din punct de vedere al securităţii".
"În condiţiile acestea ar trebui să ştim ce facem noi, ce face NATO pentru noi, ce facem noi pentru NATO, dar nu spune nimeni nimic. (...) Unde suntem în momentul de faţă trebuie să ne spună guvernanţii. Asta e foarte important", a arătat analistul militar. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Sursa foto: Hari Bucur-Marcu/Facebook.com
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Mircea Abrudean: Educația profesională trebuie să devină o prioritate
Educația profesională trebuie să devină o prioritate, pentru că investind în formare sunt oferite șanse reale pentru viitorul tinerilor, a evidențiat, marți, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, la o întâlnire avută la Ambasada României din Franța cu echipa țării noastre care a participat la World Butchers Challenge.
Boloș: Sunt discuții cu Comisia Europeană pentru ca 13 spitale să fie păstrate la finanțare din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat marți că, în prezent, există discuții cu reprezentanții Comisiei Europene ca doar 13 spitale să fie realizate cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar alte șase dintre cele prevăzute să fie construite din împrumutul pe care țara noastră o să îl contrac
Prezidențiale2025/AEP a informat echipele de campanie în legătură cu regulile de etichetare a materialelor de publicitate politică
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a avut, marți, o întâlnire de lucru cu reprezentanții formațiunilor politice pe tema regulilor privind desfășurarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. La întâlnire au luat parte mandatarii financiari desemnați și înregistrați, precum și echipele de campanie ale candid
Oana Țoiu (USR): Simona Bucura Oprescu, chemată să dea explicații la Parlament pe tema siguranței copiilor
Grupul parlamentar al USR o cheamă pe Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, la 'Ora Guvernului', pe 7 aprilie, pentru a prezenta planul de măsuri pe care ministerul l-a luat pentru a asigura protecția și siguranța copiilor și adulților cu dizabilități din centrele rezidențiale, a anunțat deputata Oana Țoiu. 'A fost semnalat rece
Prezidențiale2025/ Crin Antonescu, la Constanța: România poate deveni un jucător energetic semnificativ în UE numai cu ce se află în județ
Candidatul Alianței 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a subliniat marți, la Constanța, importanța faptului că în această zonă sunt 'trei lucruri extrem de prețioase' - energie, portul maritim, modelul de conviețuire interetnică, la care se adaugă Baza de la Mihail Kogălniceanu - 'punct esențial în sistemul
Prezidențiale2025/Nicușor Dan: Sunt curios câți bani publici au fost cheltuiți pentru pre-campania domnului Antonescu
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține că PSD a cheltuit 'peste 50 de milioane de euro' din bani publici în ultimii cinci ani pentru propagandă electorală. El a precizat, marți, că ar vrea să știe câți bani publici au fost cheltuiți pentru pre-campania candidatului Alianței ''România Înainte
Prezidențiale 2025/ Victor Ponta: Nu voi răspunde niciunei jigniri din partea contracandidaților
Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat marți că românii s-au săturat de 'gâlceava politicienilor', de zâmbetele și râsetele lor 'arogante', de aceea nu va răspunde niciunei jigniri din partea contracandidaților săi și nu va ataca personal pe niciunul dintre ei. Reacția
Referendumuri locale pe 4 mai în două comune din Mureș și Mehedinți
Locuitorii din două comune - Bâlvănești (Mehedinți) și Corunca (Mureș) - vor fi chemați pe 4 mai să își spună părerea pe probleme de interes local, odată cu primul tur al prezidențialelor fiind organizate și referendumuri în aceste comune. Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, referendumul din localitatea mehedi
Prezidențiale2025/Antonescu: Pentru mine adversari au fost Iliescu, Năstase, Băsescu; Ponta - trădător
Candidatul alianței 'România Înainte' la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat luni că adversarii săi au fost Ion Iliescu, Adrian Năstase și Traian Băsescu și l-a catalogat pe Victor Ponta drept 'trădător'. El a fost întrebat la Antena 3 care este cel mai mare dușman politic, cel mai apropiat om
Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, la Paris: Aderarea României la OCDE rămâne un proiect strategic național
Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care efectuează o vizită oficială la Paris, luni și marți, a afirmat că aderarea României la OCDE rămâne un proiect strategic național. Potrivit unui comunicat de presă al Senatului, transmis luni AGERPRES, oficialul român a avut întrevederi cu președintele Senatului
Deputatul Marius Budăi, la spital, după ce i s-a făcut rău la volan; starea sa este bună
Fostul ministru al Muncii, deputatul Marius Budăi, a fost spitalizat, luni, după ce ar fi suferit un atac ischemic tranzitoriu. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce se afla la volan în drum spre București. A mers la spitalul din Hârlău, de unde a fost transferat la Clinica de Neurochirugie din Iași. 'Sunt ma
Senat/Moțiunea simplă/Pălărie: Dincolo de moțiune, domnul Burduja are niște probleme grave pe domeniul energiei
Liderul grupului senatorilor USR, Ștefan Pălărie, consideră că este atributul opoziției să semnalizeze și să depuncteze 'orice decizie greșită sau comportament greșit' al celor din Guvern și afirmă că ministrul Energiei, Sebastian Burduja, are 'niște probleme grave' în modul în care a condus lucrurile pe acest domeniu.
Burduja: Nu ne deranjează să înlocuim dependența unor vecini față de Federația Rusă cu dependența față de resursele României
România este într-o poziție proprie de securitate sub umbrela NATO, ca parte a Uniunii Europene și cu cât vom investi mai mult în sectorul energetic cu atât vom avea o viață mai bună și o economie mai puternică, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'România trebuie să fie pe picioarele
Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă de modificare a Legii AGERPRES
Plenul Senatului a adoptat, luni, în calitate de prim for legislativ sesizat, propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, prin care instituției i se dă dreptul să înființeze, administreze și finanțeze un muzeu al presei. S-au înregistrat 99 de votur
Burduja, despre facturile la energie după 1 iulie: Suntem pregătiți să îi protejăm pe românii care au cu adevărat nevoie
Ministerul Muncii și-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu un mecanism de protecție pentru românii care 'au cu adevărat o greutate' pentru plata facturilor la energie electrică, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după respingerea, în plenul Senatului, a moțiunii simple împotriva sa. '