Conferință INDUSTRIE în cadrul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision to Reality'

Conferința dedicată INDUSTRIEI organizată în cadrul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision to Reality' a avut loc la data de 12 iunie 2025, având ca principale subiecte de dezbatere prioritățile de industrializare a României și cum trebuie să se raporteze economia țării la Pactul verde european.

Moderatorul evenimentului a fost Filip Cârlea, cercetător științific Academia Română, iar speakerii participanți au fost: Iuliu Winkler, Membru al Parlamentului European, vicepreședintele Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA), Sandor Bende, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Lorant Antal, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senat, Florin Marian Spătaru, Consilier de Stat Guvernul României, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO.

Regândirea și reformularea pe baze mai realiste a Pactului verde european, industrializarea Uniunii Europene ca răspuns la provocările legate de lanțurile de producție și aprovizionare, dar și pentru creșterea competitivității, au fost câteva dintre ideile dezbătute.

Potrivit participanților la conferință, autoritățile române, inclusiv noul executiv, trebuie să promoveze mai bine interesele României la nivel european și să se concentreze pe educație și cercetare-dezvoltare, dacă se dorește o reindustrializare.

'În marile centre universitare ale României, avem nevoie de aceste colaborări triunghiulare, să spunem, între academia, universități, mă refer în primul rând la universitățile tehnice, mediul de afaceri, local și regional și administrația locală. Dacă ne uităm la București, ne uităm la Timișoara, ne uităm la Cluj, vedem aceste colaborări, dar ele trebuie să fie fortificate, pentru că astfel creăm aceste clustere industriale și de competitivitate, iată dimensiunea pe care putem obține bani europeni pentru asemenea proiecte, și inovare, chestiune care este extrem de importantă', a spus eurodeputatul Iuliu Winkler.

'Prioritățile la nivel european sunt securitatea și competitivitatea europeană. Politica industrială a României este pe o traiectorie în care suntem mai atenți la industriile cu înaltă tehnologie, dar trebuie să apăsăm acceleratorul în acest sens. Deci industriile cu înaltă tehnologie sunt extrem de importante și ele trebuie să fie ținta politicii industriale în România. Intră în ecuație această chestiune a industriei de apărare. Am tot vorbit despre industria de apărare românească în ultimii 20 de ani, iată că acum suntem într-un context în care chiar putem să obținem și resurse și parteneriate având în vedere tendințele din cadrul NATO. În curând va avea loc acel Summit în care mai mult ca sigur se va discuta despre acei 5% din PIB pentru apărare pentru membrii NATO. 5% având două componente: 3,5% pentru cheltuieli propriu-zise de apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe domeniilor de apărare, de exemplu securitate cibernetică, infrastructură cibernetică, infrastructură digitală, dar și infrastructură concretă, reală de transport, dacă ea este în domeniul strategic. Și atunci industria de apărare, cea auto, chimică, energia, farmaceutica, industria metalurgică ar trebui să fie toate ținta politicii industriale, o politică industrială pentru care trebuie să facem rost și de mai mulți bani și acest lucru este și posibil în perioada următoare. De asemenea, industria dronelor, roboți, tot ceea ce este în domeniul tehnologiilor verzi', a adăugat europarlamentarul român.

Legat de politica comercială, Iuliu Winkler a menționat: 'Suntem într-un război comercial, în plină reașezare, să vedem pe 9 iulie ce se întâmplă, atunci vom vedea dacă reușim noi, Uniunea Europeană, să încheiem un acord cu Statele Unite. Ce fel de acord va fi acela, dacă va fi unul foarte tranzacțional, de tipul 'Ia mai cumpărați voi niște gaze lichefiate sau cumpărați voi niște soia sau eu știu ce alte idei pe care președintele Trump le are, în orice caz suntem într-o nouă lume a comerțului global, pe care Statele Unite vor să o remodeleze. Și atunci aici sunt două chestiuni care trebuie amintite: relația transatlantică, comerțul UE-SUA este o relație gigantică, dar totuși ea este sub 1/5 din comerțul global, mai puțin de 20 %. Asta înseamnă că avem 4/5 care sunt alte direcții, din care aș dori să menționez două: în primul rând Asia- avem un acord comercial cu Vietnam, care în România a trecut destul de neobservat, dacă nu greșesc eu, însă discutăm și probabil anul 2025 va aduce un acord comercial cu Indonezia, o țară cu 280 de milioane de locuitori, o economie emergentă cu posibilități extraordinar de interesante. Se negociază cu Thailanda și Malayesia. Avem un acord comercial care practic a fost încheiat cu Australia acum 3 ani, 2 ani și jumătate pe care ei l-au stopat din motive politice, acum îl vom relua și poate că anul 2025 vede și acest acord Uniunea Europeană- Australia, resurse minerale extrem de importante. Și, în fine, gigantul economic care este India. India este pe ordinea de zi și oricât de complicat și de incredibil ar părea, se pare că este o fereastră de oportunitate, sub presiunea a ceea ce se întâmplă la Washington, să încheiem un acord comercial cu India. Aceasta înseamnă că India, care în scurtă vreme, cam într-un an de zile, va deveni probabil a patra economie globală, 1 miliard și jumătate de oameni, o industrie remarcabilă, o economie mare, și posibilități de asemenea foarte importante, inclusiv pentru noi. A doua direcție, în afara Asiei, este America de Sud. Și cunoașteți acordul Mercosur, care a fost încheiat politic, noi în septembrie în Parlamentul European vom trece la vot. Știți foarte bine, Germania sprijină foarte mult, Franța se opune foarte mult, din motive politice, mai ales legate de agricultură. Se prefigurează soluții pentru opoziția agricultorilor și a crescătorilor de animale, mă refer la agricultorii europeni, și dacă vom avea acordul Mercosur aici iarăși avem noi direcții. Și atunci sigur la nivelul politicii comerciale ar trebui poate găsită o soluție mai eficientă decât avem astăzi cu această Agenție de Investiții și Comerț Exterior a României, care este o instituție în destul de mare suferință și poate că după ce avem un nou guvern și sunt soluționate urgențele de poziția zero, printre urgențele de poziția 1 este trecută și această fortificare a activității de comerț exterior a României'.

Ideea principală a următoarelor intervenții a fost aceea că pentru a avea o industrie performantă, este nevoie de un preț al energiei competitiv, și asta nu se poate realiza decât pe baza unor capacități de producție în bandă, complementare celor din surse regenerabile.

Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților: 'Ca economia României să se relanseze, cel mai și cel mai important și ce avem la îndemână, energia. Noi trebuie să avem o energie sigură, o energie ieftină și, pe cât se poate, de verde. Cu o energie de patru ori mai scumpă ca în afara Europei, nu știu cum putem să fim competitivi pe piața mondială. În afara spațiului european fără o energie cu un preț bun, cu un preț competitiv, produsele noastre nu pot să concureze.'
'Oarecum, Europa, cu acel Green Deal forțat, mult prea îndrăzneț, a stricat câteva lucruri. Și asta a început să se vadă și să se resimtă. Industria mare din Europa a migrat în afara Europei, și practic, inclusiv în România, s-au închis capacități, am rămas fără industrie și cu timpul și fără o forță de muncă calificată. Astăzi este greu să reindustrializezi, când nu mai ai forța de muncă necesară pentru această industrie. Sistemul de învățământ nu converge, nu vine în sprijinul industriei. Zilnic citim articole în presă că în Coreea de Sud cercetătorii au reușit să creeze un nou tip de baterie cu care mașinile să aibă autonomie de până în 4.500 de km, cu o încărcare foarte rapidă sau alții și alții au găsit fel și fel de soluții inovatoare, inovative. Asta înseamnă că practic și cercetarea și învățământul au luat calea industriei. Unde a plecat industria, acolo s-a dus și învățământul și cercetarea. Ori și din punctul acesta de vedere întreaga Europă, și bineînțeles și România, pierde teren în fața celor din afara Uniunii Europene și acest lucru nu este chiar în regulă. Este nevoie ca universitățile din România să înceapă să facă cercetare în colaborare cu sectorul privat și poate reușim cu timpul, pentru că aceste lucruri nu se întâmplă de la o zi la alta, de pe un moment pe altul, de la un an la altul. Pentru aceste lucruri este nevoie de timp și așa cum întotdeauna am spus în energie ceea ce este urgent și foarte repede înseamnă cam 8-10 ani, și în cercetare, învățământ, dac- acum începem să investim, s-ar putea ca rezultatele să se vadă peste 20 de ani. Dar dacă un începem acum, nici peste 20 de ani nu vom avea. Și asta este o problemă extraordinar de mare. Este momentul să punem cu toții osul, să facem tot ce este posibil pentru reindustrializarea României. Acesta este viitorul. Altfel rămânem o Europă îmbătrânită, învechită, bazată doar pe turism.'

Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senat, Lorant Antal, consideră că țara noastră ar trebui să-și urmărească propriile interese la nivel european și să militeze pentru o energie la un preț competitiv.

Lorant Antal: 'Dacă noi vrem o economie funcțională și vrem să rămânem totuși competitivi și în joc în context global, este foarte important să punem un accent major pe domeniul energiei. Miliarde de euro noi trimitem în China pentru PV-uri pe care le cumpărăm să construim parcuri fotovoltaice în Europa. Iar ce face China? China cheltuie 20 de miliarde de dolari pe nuclear. Și, atenție, numai anul trecut în China s-au instalat generatoare de energie electrică bazate pe gaz natural cu o capacitate de 600 de mii de Megawatt. Adică chinezii se folosesc de banii noștri, noi punem parcuri fotovoltaice, închidem capacități de producere în bandă și viitorul s-ar putea să arate foarte sumbru.

O altă idee punctată în cadrul dezbaterilor este aceea a necesității unei entități de coordonare care să privească la toate sectoarele ce intervin sau sunt interconectate pentru a duce la bun sfârșit un proiect în zona industrială, de exemplu, dar care să aibă și posibilitatea de a interveni pentru a corecta aspectele negative constatate.

Florin Spătaru: 'Noi, cel puțin la nivel industrial, nu am făcut decât un fel de lohn industrial. Pentru că PIB-ul României, punctual, este undeva la 350 de miliarde de dolari, dar întrebarea este care e impactul PIB-ului României în PIB-ul european? Impactul PIB-ului României este de 3 ori mai mare. Pentru că fără componentele și fără activitățile pe care România le desfășoară, întregul lanț european sau o bună parte din lanțul de valoare european ar avea mari dificultăți. Din momentul în care am preluat mandatul de ministru eu am discutat despre reindustrializarea României. Și am venit cu un proiect de finanțare pentru industria prelucrătoare. Nu s-a întâmplat nimic. Succesorul meu, Radu Oprea, a venit cu proiectul de finanțare pentru industria materialelor de construcții. Foarte bun de altfel, pentru că aveam nevoie de așa ceva. Nu s-a întâmplat nimic. Deci problema este că România, cel puțin noi cei din sectorul public, avem o mare problemă de credibilitate, în primul rând. Pentru că toate aceste companii care au venit și au plătit consultanță, au făcut studii de fezabilitate, noi știam bine că aceste proiecte sunt valoroase pentru noi, vă dau ca exemplu acel proiect de prelucrare a lânii și transformarea acesteia în materiale de construcții, dar noi ne-am blocat în finanțare. Iar lucrul acesta ar trebui evitat, trebuie să facem un efort deosebit pentru a putea depăși acest moment. După ce noi am discutat despre reindustrializarea României, despre ce ar trebui să facem, au venit raportul Letta și raportul Draghi care spun că Europa nu poate rămâne independentă dacă nu va avea și componenta industrială. O schimbare totală a viziunii în ceea ce privește industrializarea, pentru că în general în Europa s-a promovat această idee: noi facem partea de cercetare și vindem licențele industriale către țări care au avantaje competiyive din punct de vedere al forței de muncă și al cheltuielilor cu utilitățile. Acest lucru va trebui stopat, iar România trebuie să revină, să înțeleagă că tot acest know-how, toate aceste cunoștințe trebuie puse în practică în industria europeană și în industria națională, pentru că altfel vom ajunge să avem din nou acel decalaj de zeci de ani comparativ cu celelalte țări. Vă dau un singur exemplu pe care îl știu: echipamentele care produc semiconductorii sunt făcute, în mare parte, în Olanda. Dar noi nu producem semiconductori. Și ne întrebăm de ce avem această dependență de semiconductori, de ce Taiwanul este în prima linie în producție și toată lumea este dependentă, când acest productor de echipamente de semiconductori este în Olanda, testarea se face în Belgia și noi nu facem decât să vindem aceste echipamente Acestea sunt întrebările majore pe care Europa trebuie să și le pună și noi cumva trebuie să ne poziționăm în acest context pentru a ne maximiza ceea ce avem. A fost foarte bine că am reușit până la urmă să introducem POLITEHNICA București în acest pilon 1 de cercetare pentru semiconductori mai ales că în România, în București, avem, prin Institutul de Nanotehnologii, avem această capacitate de a analiza noile materiale care se folosesc în semiconductori și practic din informațiile mele este singura entitate europeană care face astfel de cercetări. Și am reușit să intrăm într-un proiect de 700 de milioane de euro împreună cu cei de la Imec, acolo unde foarte puține țări au intrat și cu siguranță nici o țară central și est europeană. Cum trebuie să arate industria României? Din punctul meu de vedere, trebuie să se bazeze foarte mult pe toate avantajele competitive pe care le are. Și aici vorbim de energie.'

Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO: 'Salut inițiativa acestui Consiliu Național pentru Performanță Industrială, dar pe de altă parte faptul că se rezumă doar la două industrii, este prea puțin. De ce spun asta? Nu se poate fără energie și acest lucru a fost subliniat de toată lumea. Energia este în toate și până la urmă și dezvoltarea industrială urmează până la urmă dezvoltarea capacităților de energie, a întregului sistem energetic, cu rețele și așa mai departe. Ceea ce vreau să vă supun atenției, știu că nu se poate de pe o zi pe altaar trebui să fie o coordonare care să fie mai mult decât un comitet interministerial. De exemplu, dezvoltăm industria chimică într-o zonă în care poate în acest moment nu există dezvoltare energetică suficientă, nu este o capacítate de producție în apropiere, liniile de distribuție - transport poate nu sunt suficiente și reclamă sau necesită alte întăriri, costuri și așa mai departe. Trebuie forță de muncă de o anumită specializare de care poate industria respectivă are nevoie și nu o are în clipa de fațăceea ce vreau să spun este următorul lucru: pe lângă aceste multe, multe strategii care nu sunt corelate, fiecare știe pe bucățica lui, ar trebui să fie o entitate măcar pentru început care să facă această monitorizare la nivel național între industrie, energie, educație, finanțe, toate sectoarele care intervin sau sunt interconectate atât de strâns între ele încât pentru a duce la bun sfârșit un proiect în zona industrială sau în zona agrícolă necesită o colaborare interinstituțională. Este insuficient un comitet interministerial format din secretari de stat de regulă care nu are și pârghiile legale pentru a interveni atunci când constată. Vă mai dau un exemplu: în zona de dezvoltare a rețelelor de distribuție gaze naturale blocate pentru că primarii s-au apucat să cheltuiască banii mai ales că era în prag de alegeri anul trecut și nici nu s-au încheiat contracte de concesiune, cine le preia ulterior, pentru că nu a existat o coordonare. Cred că toate ministerele ar trebui să fie implicate sau să aibă reprezentanți sau să concure la formarea acestei entități care să gestioneze pe parcursul anilor, pentru că noi vorbim de proiecte care se derulează pe parcursul a 5, 10 sau 15 ani, nu se întâmplă de la o legislatură parlamentară la alta sau de la un guvern la altul, mai ales dacă vorbim de guvern și de cât rezistă în ultima perioadă e clar că aceste proiecte exced și depășesc perioada de administrare a unui guvern.'

Înregistrarea integrală a conferinței pe: https://youtu.be/brM7NQSe6rs

Proiectul 'Împreună Protejăm România', lansat de MediaUno în 2020 continuă astfel cu această a XXIX-a ediție: 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision to Reality', organizat de Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Asociația MediaUno și Institutul Național de Statistică, fiind cea mai amplă platformă de dezbatere multisectorială a problematicilor care țin deschisă agenda europeană.
Cu ocazia acestui eveniment, ne propunem să reiterăm succesul național și internațional al edițiilor precedente care au adunat la masa discuțiilor peste 3.000 de participanți, cu o medie la fiecare Summit de peste 400 de speakeri din țară și din străinătate.
Seria conferințelor din cadrul summiturilor 'Bucharest Leaders' Summit: Cooperation for Development', 'Building the Post-Pandemic World: The path to a more sustainable, safe and resilient society', 'Movers and Shakers', 'Protecting Europe in Turbulent Times: Bucharest Leaders' Summit: The Enduring Power of Solidarity', 'Bucharest Leaders' Summit: Emerging challenges of the future', 'Bucharest Leaders' Summit: The Future is Now', 'Bucharest Leaders' Summit: The Highway to Success', 'Bucharest Leaders' Summit: Licence for a Better World' sau 'Bucharest Leaders Summit. Reporting for Duty' au depășit cu mult zona de dezbatere de probleme, aducând în atenția participanților și a opiniei publice soluții și strategii de dezvoltare în toate domenii sociale și economice.
Summit-ul este organizat cu sprijinul următoarelor instituții: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea Româno-Americană, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Autoritatea pentru Reformă Feroviară, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Colegiul Medicilor din România, Institutul Clinic Fundeni, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), International Air Transport Association (IATA), Societatea Română de Sindrom Lynch, Spitalul 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' Buhuși, Centrului Medical Internațional București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și tropicale 'Dr. Victor Babeș'.

Parteneri academici: Academia de Poliție 'Alexandru Ioan Cuza', Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila', Universitatea POLITEHNICA din București

Partener Gold al Summit-ului: INCD Turbomotoare COMOTI

Sponsori: Aeroteh SA, Banca Transilvania

Partener de hidratare: Aqua Carpatica

Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Iubim Brașovul, Business Voice, InvesTenergy, Radio România, Agenția de presă RADOR, RoHealth Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.TV, Tele7ABC.

Partenerii conferinței de INDUSTRIE: Camera de Comerț și Industrie România-Israel, Clinica 32, FARMEC, OFA- Organizația Femeilor Antreprenor, Qzine Catering, STADA România.


Grupul de Presă MediaUno
Asociația MediaUno
Contact:
+4021.210.43.85
[email protected]
[email protected]