Agricultura a fost identificată printre cele zece domenii prioritare de acțiune pentru care trebuie să luăm măsuri foarte urgente, iar una dintre acestea este clarificarea modului în care deșeurile alimentare sau biodeșeurile pot să constituie resursă pentru compost, a declarat, vineri, Mihaela Frăsineanu, consilier, Guvernul României, la un eveniment de specialitate.

Potrivit acesteia, în urma discuțiilor cu asociațiile de profil și cu instituțiile publice implicate, s-a ajuns la o formă a Legii compostului, care se află în Parlament și probabil că va fi adoptată cât mai curând.

'Agricultura a fost identificată printre cele 10 domenii prioritare de acțiune pentru care trebuie să luăm măsuri foarte urgente și una din măsurile foarte urgente este aceea a clarificării modului în care deșeurile alimentare sau biodeșeurile pot să constituie resursă pentru un îngrășământ natural, respectiv compostul. Și cred că suntem în momentul în care, după vreo 2 ani de discuții, s-a ajuns la o formă finală a unei Legi a compostului, pentru că cea existentă este absolut nefuncțională, n-a putut fi aplicată și asta a fost problema pe care au ridicat-o foarte, foarte mulți din domeniu. Deci, s-a ajuns la o formă a Legii compostului, care este în Parlament, și cred că, fiind discutată cu multe dintre asociații și cu toate instituțiile publice, ar trebui să fie adoptată cât mai curând', a transmis Frăsineanu, la conferința Pria Agriculture România.

Totodată, potrivit acesteia, în perioada următoare, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului vor trebui să ia măsuri accelerate legate de modul de obținere și stocare a energiei care să ajute agricultura românească.

'Cred că o să ajute pe toată lumea și măsurile pe care ar trebui să le ia în perioada următoare Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, legate de energie și de modul în care obținem și stocăm energia, legate de resursele de apă care trebuie asigurate pentru agricultură - și de aceea am spus Ministerul Mediului, pentru că el este responsabil cu resursele de apă, și după aceea Ministerul Agriculturii, prin sistemele de irigații care trebuie să fie finanțate - ar trebui să ajute domeniul acesta și în mod cert trebuie să existe pași mult mai accelerați. Însă, din păcate, există și un context politic românesc în care fie ne contrazicem unii pe alții, fie nu suntem lăsați să ne facem treaba, fie ne opunem la ceea ce face bine celălalt. Și atunci este foarte mare păcat că ne găsim în situația asta în care suntem puțin bulversați, nu înțelegem ce ni se întâmplă și cred că asta are impact negativ nu doar asupra securității alimentare, ci și asupra sănătății', a susținut consilierul.

În opinia Mihelei Frăsineanu, fermierii ar trebui să beneficieze de scheme de sprijin, pentru a nu împinge generațiile actuale și viitoare spre produse care nu sunt conforme și care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății.

'Pentru faptul că nu avem o agricultură care să fie stimulată și ajutată prin diverse scheme de sprijin care au funcționat și care ar trebui să funcționeze în continuare, dacă nu extindem aceste scheme de sprijin pentru fermieri nu facem decât să ne împingem generațiile actuale și generațiile viitoare către produse care nu sunt conforme, către produse care nu sunt românești și care au un impact negativ asupra sănătății. Deci, din toate punctele de vedere pe care le-am spus, cred că trebuie să fim foarte activi', a precizat ea.

Consilierul consideră că încă nu se înțelege cât de mare este impactul problemelor de mediu asupra fermierilor în actualul context geopolitic și ar trebui să preocupe tot mai mult securitatea alimentară a României.

'Încă nu înțelegem cât de mare este impactul problemelor de mediu asupra fermierilor români și nu înțelegem în primul rând din perspectiva aceasta, a contextului geopolitic internațional și regional, pentru că eu cred că trebuie să începem să vorbim foarte mult și foarte răspicat despre securitatea alimentară și despre securitate alimentară a României. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim și la fenomenele hidrometeorologice extreme și la schimbările climatice care ne afectează. Deci, avem două situații foarte complicate, două războaie care ne impactează în mod direct - un război care este la granița României și care din punctul de vedere măcar al îngrășămintelor și al cantității de resurse care tranzitează România ne impactează în mod negativ. Vorbim de un al doilea război care nu este la granițele României, dar care, iarăși, pe fermierii românii îi impactează negativ în prețul carburanților, în prețul energiei electrice, iarăși în problema îngrășămintelor și putem continua. Există și o a treia amenințare - Mercosur - și asta este o altă problemă pentru care trebuie să ne pregătim foarte bine și să vedem care este impactul și care sunt măsurile pe care le putem lua la nivelul statului român, în așa fel încât acest impact negativ să nu se reflecte și mai mult în activitățile fermierilor români', a afirmat aceasta.

În ceea ce privește problemele de mediu, respectiv impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, Mihaela Frăsineanu este de părere că trebuie vorbit 'foarte răspicat' despre pregătirile care se fac pentru viitorul apropiat, dar și îndepărtat, cum se fac planurile și cum se adaptează activitățile agricole la aceste fenomene care au amploare din ce în ce mai mare și care afectează tot mai mult.

'Și de cum ne pregătim va conta în securitatea alimentară a României', a subliniat Frăsineanu. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)