Populația pare să fi internalizat și încearcă să se adapteze la incertitudinea și criza politică prelungită, iar datele agregate indică mai degrabă o formă de reziliență decât o îmbunătățire semnificativă sau o prăbușire a sentimentului economic, a declarat, miercuri, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua.

'Datele agregate nu ne arată o îmbunătățire semnificativă, nu ne arată nicio prăbușire, ci mai degrabă o formă de reziliență în care, cumva, incertitudinea e parcă normalizată. Ca să o spun în termeni foarte neaoși începem să ne obișnuim cu această stare și să fim, cumva, rezilienți. Cel puțin asta ne transmit datele pe o multitudine de indicatori și datele agregate. Adică pare că populația, cumva, dincolo de toate veștile nu grozave din mediul politic, dincolo de această stare prelungită de criză politică, internalizează și încearcă, cumva, să se adapteze la situația creată. De aceea nu vedem nicio prăbușire', a explicat Remus Ștefureac.

El a menționat că orice măsurătoare sociologică la nivelul populației generale culege diverse tipuri de influență.

'Când măsurăm sentimentul, în acest caz sentimentul economic al populației, nu al managerilor, nu al antreprenorilor, nu al specialiștilor, probabil în cei 1.100 de respondenți am avut poate și 2-3-5 oameni specializați, statistic reprezentați în acest eșantion. Această percepție este influențată de un cumul de factori, inclusiv criză politică, inclusiv, eu știu, alte informații cu care cetățenii interacționează și, evident, elementele foarte concrete care au legătură cu propriul lor comportament, cu interacțiunea, să spunem, cu prețurile, cu așteptările generice. Criza politică, evident, influențează acest tip de percepții', a precizat el.

La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat faptul că populația se adaptează chiar și în vremuri de război, pentru că trebuie să supraviețuiască.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a menționat, în context, că există un ecart între statistici și percepții, iar diferența nu trebuie ignorată, ci analizată.

Potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP (ISE), un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie.

Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor stagna, față de 8,5% în iunie, iar 4,3% estimează o scădere a acestora, comparativ cu 3,8% în iunie. Ponderea non-răspunsurilor a fost de 1,8%, față de 3,1% în iunie.

ISE urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației, inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei, evoluția prețurilor, percepția asupra propriei situații economice și disponibilitatea de a realiza anumite achiziții sau investiții.

Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Rezultatele integrale ale celei de-a doua ediții a ISE au fost prezentate miercuri, 23 septembrie, la Academia de Studii Economice din București. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)