Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România.
Potrivit cercetării, aproape șase din zece români (57,9%) reușesc să economisească într-o lună obișnuită, însă acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situații financiare majore.
'Echilibrul financiar începe cu un prim pas: înțelegerea propriilor resurse, asumarea deciziilor și capacitatea de a planifica pentru viitor. Educația financiară joacă un rol esențial în acest proces, pentru că le oferă oamenilor reperele necesare pentru a-și gestiona veniturile, cheltuielile și obligațiile financiare. La KRUK, considerăm că gestionarea responsabilă a datoriilor este o componentă importantă a echilibrului financiar. Atunci când oamenii înțeleg ce opțiuni au la dispoziție și pot identifica soluții adaptate situației lor, își recapătă controlul asupra propriilor finanțe și pot construi, pas cu pas, premisele independenței financiare. Ne asumăm rolul de a contribui la acest demers prin informare, educație financiară și dialog, pentru ca fiecare persoană să poată lua decizii mai bine fundamentate și să privească viitorul cu mai multă încredere', a declarat Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, citată într-un comunicat transmis marți AGERPRES.
Datele studiului arată că doar 26,9% dintre respondenți consideră că ar avea resursele necesare pentru a face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare.
Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă. Astfel, doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani ar putea acoperi o asemenea cheltuială, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eșantion.
În același timp, Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024.
Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026.
Cercetarea relevă diferențe semnificative între categoriile de populație în ceea ce privește economisirea. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în București-Ilfov procentul ajunge la 68,6%, notează sursa citată.
Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.
Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.
În ceea ce privește motivele pentru care românii nu economisesc, lipsa resurselor financiare este indicată de 83% dintre cei care nu pun bani deoparte. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.
Studiul arată, totodată, că 12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor a rămas constantă în 2026 față de 2025, respectiv sub 4.200 de lei.
Cele mai mari valori medii ale restanțelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și al celor acordate de instituțiile financiare nebancare, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei. Restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 de lei.
În privința educației financiare, 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească nivelul de cunoștințe, deși 72% își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.
Totodată, 31,2% dintre respondenți declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial.
Pentru a sprijini accesul la informații despre gestionarea banilor și a obligațiilor financiare, Kruk dezvoltă platforma de educație financiară 'La Datorie'. Platforma reunește articole, materiale video, podcasturi și resurse practice despre bugetul personal, economisire, împrumuturi și gestionarea datoriilor.
În ceea ce privește prioritățile de cheltuieli, utilitățile și serviciile de bază (91,3%) și alimentele (85,5%) rămân pe primele locuri.
Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menționată de 75,4% dintre respondenți. Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%, mai arată analiza.
Plata datoriilor și a restanțelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ajunge pe locul al șaselea, cu 63,9%.
De asemenea, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanțe, principalul motiv pentru care vor să își achite datoriile este că acest lucru este cinstit și moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.
Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru Kruk România, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 respondenți, bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada august-septembrie 2026. Rezultatele sunt comparate cu cele ale studiului din 2025, realizat pe un eșantion de 1.001 respondenți.
Marcată anual pe 17 noiembrie, Ziua Fără Datorii este dedicată promovării responsabilității financiare și a unei relații echilibrate cu banii. În România, inițiativa este marcată din 2011. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica. editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M
Bende: Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic; de acord să înverzim,dar să o facem cu cap
Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, iar eu sunt de acord să înverzim cât se poate, însă nu dintr-o dată, ci să încercăm să o facem cu cap, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru industrii și servic
Jude (Romgaz): Nu vom ajunge la Net Zero în 2050, dar putem atinge cât mai mult acest obiectiv
Obiectivul Net Zero nu poate fi atins în 2050, dar avem obligația să realizăm toate acele investiții absolut necesare ca să atingem cât mai mult acest obiectiv, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. '
Frăsineanu: Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate la acest moment
Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate, la acest moment, și continuăm să le abandonăm fie în depozitele de deșeuri, fie pe câmpuri sau în păduri, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat
Man (ANRE): Proiectele 'verzi' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară
Proiectele de energie 'verde' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară, iar cu cât vor fi mai multe proiecte-pilot, cu atât vom putea spune că am făcut pași efectivi spre o tranziție, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', secretarul general al Autorității Națio
Antal (Senat): Pariul pe verde al UE a generat cea mai mare provocare - prețul imens de ridicat al energiei
Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv prețul imens de ridicat al energiei, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lor
INS: România a cheltuit peste 10 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2025, echivalentul a 0,52% din PIB
Cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au totalizat 10,076 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,35% în sectorul privat și 0,17% în sectorul public, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În anul
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).










