Leonardo Badea (BNR): Sentimentul economic este în același timp cauză și semnal pentru evoluția economiei
Sentimentul economic este în același timp cauză, prin influența asupra deciziilor de consum, economisire și investiții, și semnal pentru evoluția viitoare a economiei, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol dedicat rolului indicatorilor de sentiment.
'Atunci când analizăm mersul economiei și impactul său asupra societății și vieții oamenilor, oriunde ne-am desfășura activitatea, lucrăm mult cu date și indicatori: inflație, PIB, credit, curs de schimb, rezerve, creștere, salarii și foarte multe altele. Dar evaluările noastre cele mai importante nu se realizează exclusiv din tabele statistice ce conțin date referitoare la trecut, ci sunt orientate spre viitor și depind, printre altele, de comportamentul de zi cu zi al milioanelor de gospodării și firme: cât cheltuiesc, cât economisesc, ce salarii negociază, ce prețuri afișează. Iar acest comportament este condus, în bună măsură, de percepții și așteptări. Poate surprinzător, această idee nu este chiar atât de nouă. În 1759, cu șaptesprezece ani înainte de Avuția Națiunilor, Adam Smith publica Teoria sentimentelor morale. Pentru el, ca și pentru noi astăzi, economia nu poate fi redusă la relații mecanice de tip cauză-efect, pentru că încrederea, percepția, alegerile morale și felul în care ne raportăm unii la ceilalți și la evenimentele pe care le parcurgem contribuie la țesutul social și, implicit, la funcționarea piețelor', a scris Leonardo Badea, în articolul 'Sentimentul economic, între cauză și semnal'.
El menționează că aproape două secole mai târziu, John Maynard Keynes a numit 'animal spirits' acea componentă a deciziei care nu poate fi redusă la un calcul rece al probabilităților.
'În condiții de incertitudine, așa cum avem și astăzi din multiple perspective, probabilitățile nu sunt cunoscute și nimeni nu poate construi o arhitectură de scenarii care să descrie de o manieră completă rezultatele viitoare posibile. În astfel de situații, sentimentul economic este în același timp cauză și semnal: cauză, pentru că influențează direct deciziile de consum, de economisire și de investiții; semnal, pentru că, măsurat cu rigoare, ne oferă explicații pe care datele statistice le confirmă abia mai târziu dar și repere pentru ceea ce urmează. Economia comportamentală modernă a dus această idee mai departe și i-a adăugat rigoare experimentală. Daniel Kahneman și Richard Thaler ne-au arătat că agenții economici sau decidenții din spatele lor nu sunt o formă de homo oeconomicus perfect rațional așa cum, pentru simplificare, se prezintă în multe manuale', afirmă Leonardo Badea.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, deciziile lor sunt influențate de inerție, de aversiunea față de pierdere, de limitele autocontrolului, de contabilitatea mentală și de felul în care le sunt prezentate opțiunile.
'Contează, cu alte cuvinte, nu doar ce alegem, ci și contextul în care alegem - ceea ce Thaler a numit arhitectura alegerii. Două persoane cu venituri similare pot lua decizii radical diferite pentru că percep diferit riscul, siguranța și viitorul. Iar aceste percepții sunt tocmai ceea ce Indexul de astăzi își propune să măsoare. Robert Shiller a adăugat o altă dimensiune esențială: puterea narațiunilor. Oamenii nu reacționează doar la date, ci și la poveștile prin care interpretează datele. Narațiunile despre inflație, prosperitate, criză, locuri de muncă, tehnologie sau declin se răspândesc în societate și pot schimba comportamente economice. Uneori, aceeași cifră este privită cu optimism sau cu teamă, în funcție de povestea colectivă în care este așezată. Indicatorii moderni de sentiment încearcă să transforme astfel de elemente într-o informație măsurabilă, și avem nevoie de asta pentru că ele fac parte din mecanismul economiei', a menționat Leonardo Badea.
De asemenea, el amintește că există o experiență internațională solidă în acest domeniu. Comisia Europeană publică Economic Sentiment Indicator, care reunește informații despre încrederea din industrie, servicii, comerț, construcții și din rândul consumatorilor. OECD urmărește Consumer Confidence Index, pornind de la așteptările gospodăriilor privind situația financiară, economia generală, șomajul și economisirea. În Statele Unite, Conference Board și University of Michigan măsoară de decenii încrederea și sentimentul consumatorilor. Managerii și investitorii urmăresc, de asemenea, indicatori precum Purchasing Managers' Index, care surprind rapid schimbarea comenzilor, producției și ocupării.
'Datele cantitative ne arată ce s-a produs, cât s-a investit și cum au evoluat prețurile. Nu sunt puține situațiile în care indicatorii de sentiment se abat de la imaginea pe care o creionează datele oficiale ce se referă la trecut. Ele evidențiază informații suplimentare despre efectele pe care le are dinamica economiei în viața oamenilor. Se cuvine să spunem și ce nu poate face un indicator de sentiment. El este, prin natura lui, o măsură mult mai volatilă prin comparație cu alte variabile economice: reacționează la știrile săptămânii, la tonul dezbaterii publice, uneori la orientările și simpatiile respondentului mai mult decât la situația lui economică. Literatura internațională arată că indicatorii de încredere anticipează adesea punctele de inflexiune ale dinamicii economiei, dar generează și numeroase semnale false', susține Leonardo Badea.
De aceea, pentru a crește calitatea concluziilor, el precizează că este importantă analiza tendințelor indicatorilor de sentiment prin coroborare cu dinamica variabilelor care măsoară economia reală.
Totodată, Leonardo Badea afirmă că indicatorii de sentiment sunt utili pentru că măsoară ceva ce altminteri este foarte greu de distins din statisticile clasice: nivelul încrederii diferitelor categorii de participanți din economie sau de pe piețe. Iar încrederea are o proprietate economică precisă: reduce costurile de coordonare. Atunci când oamenii au încredere în instituții, în reguli, în stabilitatea sistemului financiar, orizontul deciziilor se prelungește. Contractele sunt încheiate pentru perioade mai lungi, investițiile devin mai ample, iar economisirea poate fi transformată mai ușor în capital productiv. Dimpotrivă, când încrederea se erodează, preferința pentru lichiditate crește, investițiile sunt amânate, iar prima de risc se majorează. Încrederea este așadar o infrastructură invizibilă a economiei și societății. Și, ca orice infrastructură, se construiește lent și se poate deteriora repede.
În opinia sa, o strategie națională credibilă trebuie să țină seama atât de ceea ce se poate măsura (productivitate, investiții, infrastructură, educație, energie, finanțe publice), cât și de ceea ce se poate doar percepe: încredere, așteptări, disponibilitatea de a investi și convingerea oamenilor că efortul de astăzi va produce prosperitate mâine.
'Pentru ca această radiografie să devină cu adevărat utilă, sunt importante trei lucruri: primul este continuitatea. O singură măsurătoare reprezintă o fotografie; măsurătorile repetate formează un film. Contează direcția, amplitudinea și persistența schimbării. Al doilea este comparabilitatea: o metodologie stabilă permite să distingem o modificare reală de un efect statistic. Și nu în ultimul rând, dezagregarea: media națională poate ascunde diferențe importante între generații, regiuni, categorii de venit sau statut ocupațional. Putem măsura capitalul financiar, putem construi capital fizic, putem forma capital uman. Există însă și un al patrulea capital, care nu apare în conturile naționale: capitalul de încredere. De nivelul său depinde succesul cu care o societate poate mobiliza resurse, poate accepta reforme dificile și poate transforma oportunitățile în realizări comune. Gospodăriile și firmele nu decid pe baza tabelelor statistice, ci pe baza a ceea ce cunosc, înțeleg, percep și anticipează. Consumul, economisirea și investițiile se formează, așadar, inclusiv în această zonă a percepțiilor. Tocmai de aceea distanța dintre statistici și percepții nu trebuie ignorată, ci înțeleasă. Iar pentru a o înțelege, trebuie mai întâi măsurate percepțiile. Pentru că, uneori, înainte ca economia să își schimbe direcția în statistici, direcția s-a schimbat deja în mintea oamenilor. Iar asta se va vedea și se va simți, cu siguranță, după un timp', a mai scris Leonardo Badea.
El a participat miercuri la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț






