UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Dăianu: România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB
Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a "economie de război". În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit preşedintelui CF, războiul a dereglat puternic piaţa internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce priveşte preţurile la energie şi grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor şi transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic şi de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectaţi în mod direct (din teatrul de război). Totodată, pieţele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulţite, creşte aversiunea faţă de risc. Toate acestea afectează funcţionarea economiilor şi se materializează în costuri mai mari de producţie, în investiţii în regres. Şi în economia românească s-au simţit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. "Dividentul păcii" consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componenţă un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producţiei militare în ţările UE. În nu puţine state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 şi vor creşte în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, ţările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăşi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puţin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a subliniat că o forţă de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil şi că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puţin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil şi din Ucraina. Pregătirea şi înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral şi presiunile sunt în creştere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parţial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) şi PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanţa de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puţin sub 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este o centură de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie şi pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv inteligenţă artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţă economică, cu părţi bune şi mai puţin bune, ci şi de pace, democraţie! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Păstrarea unităţii, printre principalele priorităţi ale Ucrainei
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Tulcea: Voluntari din toată lumea, în sprijinul Ucrainei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Evoluție bună a ritmurilor vegetative ale culturilor pe aproape toată suprafața agricolă a țării, în următoarele zile (agrometeo)
Aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar ritmurile vegetative ale culturilor vor evolua pe ansamblu în bune condiții pe aproape toată suprafața agricolă a țării în următoarele zile, relevă prognoza de specia
Nazare: România are nevoie de stabilitate și continuitate în adoptarea deciziilor responsabile, dincolo de dezbateri aprinse
România are nevoie, în primul rând, de stabilitate și continuitate în adoptarea deciziilor responsabile pentru dezvoltare, protejarea veniturilor oamenilor și menținerea echilibrelor macroeconomice, dincolo de dezbateri aprinse, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată duminică pe pagina sa de socializare.
INS: Producția de țiței a României a scăzut cu 8,6%, în primele două luni; importurile s-au redus cu 17,8%
România a produs, în primele două luni din 2026, o cantitate de țiței de 379.700 de tone echivalent petrol (tep), cu 35.700 tep mai mică (-8,6%) față de cea înregistrată în perioada similară din 2025, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței au depășit, în intervalul analizat, 1,25
Aproape jumătate dintre salariați văd AI ca pe un instrument util; 66% se tem de supra-dependență față de noua tehnologie (studiu)
Aproape jumătate dintre angajații români (48%) sunt de părere că Inteligența Artificială (AI) este un instrument extrem de util, care le simplifică munca, însă două treimi (66%) se tem de supra-dependența față de această tehnologie la locul de muncă, arată un studiu de specialitate, publicat recent. Conform datelor centralizate de Genesis Property
'Poftim, din România!' aduce târguri cu produse tradiționale, meșteșuguri și folclor la MADR și Senat, între 6 și 11 mai
Două evenimente dedicate promovării produselor tradiționale și meșteșugurilor românești vor avea loc în perioada 6-11 mai 2026, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Senatul României, în cadrul proiectului 'Poftim, din România!', au anunțat reprezentanții Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, organizatorii eve
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 28%, în primele trei luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35%, în primul trimestru din 2026, până la 16.361, față de 12.747 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.362 de firme (număr în creștere
STB a declanșat o anchetă internă după accidentul rutier de la Piața Sudului
Societatea de Transport București (STB) a decis să declanșeze o anchetă internă, în urma evenimentului de circulație produs în dimineața zilei de 2 mai, în intersecția de la Piața Sudului, în care a
CNPP: 11.928 de beneficiari de pensii de serviciu, în martie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în martie 2026, de 11.928 de persoane, cu 30 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.878 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți pensionari ca
INS: importurile de cărbune ale României s-au majorat cu peste 430% în primele două luni
Producția de cărbune a României a totalizat în primele două luni ale acestui an 244.400 tone echivalent petrol (tep), fiind cu 26,1% mai mică (minus 86.400 tep) față de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de cărbune au fost, în ianuarie-februarie 202
UPDATE Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr 3 din PNRR; am recuperat 350,7 milioane euro din banii suspendați
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a anunțat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe
1 Mai/ Pîslaru: Munca trebuie respectată și nicio muncă cinstită nu este o rușine
Munca trebuie respectată, iar pentru asta statul are obligația să stabilească reguli corecte, să asigure condiții decente, salarii echitabile și un sistem care îi protejează pe cei vulnerabili fără să îi descurajeze pe cei activi, a transmis, vineri, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, pe pa
ONRC: 5.424 de firme și-au suspendat activitatea în primele trei luni din 2026
Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în primele trei luni din 2026 a fost de 5.424, în creștere cu 7,88% comparativ cu perioada similară din anul anterior, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea au fost din București, resp
Aliyev (Socar): Compania dispune de stocuri adecvate de carburanți; nu există indicii privind eventuale disfuncționalități în aprovizionare
Stațiile Socar sunt aprovizionate în condiții normale de operare, compania dispune de stocuri adecvate de carburanți, aliniate cererii din piață, și nu există indicii privind eventuale disfuncționalități în aprovizionare, potrivit directorului general al Socar Petroleum, Ramin Aliyev. ''Socar are în prezent o rețea de
OMV Petrom: În unele benzinării pot apărea situații de indisponibilitate a produsului; stațiile sunt realimentate rapid
Unele benzinării se pot confrunta cu situații de indisponibilitate a carburanților, din cauza cererii, dar acestea sunt situații punctuale și de scurtă durată, stațiile fiind realimentate rapid, potrivit reprezentanților OMV Petrom. ''În unele stații pot apărea temporar situații de indisponibilitate a produsului. Acestea sunt efe
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 2%, în martie 2026
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 1,99%, în martie 2026, până la 706 milioane de lei, de la 692,2 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele