UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Dăianu: România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB
Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a "economie de război". În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit preşedintelui CF, războiul a dereglat puternic piaţa internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce priveşte preţurile la energie şi grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor şi transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic şi de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectaţi în mod direct (din teatrul de război). Totodată, pieţele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulţite, creşte aversiunea faţă de risc. Toate acestea afectează funcţionarea economiilor şi se materializează în costuri mai mari de producţie, în investiţii în regres. Şi în economia românească s-au simţit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. "Dividentul păcii" consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componenţă un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producţiei militare în ţările UE. În nu puţine state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 şi vor creşte în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, ţările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăşi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puţin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a subliniat că o forţă de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil şi că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puţin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil şi din Ucraina. Pregătirea şi înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral şi presiunile sunt în creştere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parţial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) şi PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanţa de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puţin sub 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este o centură de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie şi pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv inteligenţă artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţă economică, cu părţi bune şi mai puţin bune, ci şi de pace, democraţie! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Păstrarea unităţii, printre principalele priorităţi ale Ucrainei
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Tulcea: Voluntari din toată lumea, în sprijinul Ucrainei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România caută parteneri în Qatar pentru proiecte în energie, infrastructură portuară, turism, transporturi și digitalizare
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, va conduce, în perioada 15-18 noiembrie, delegația economică a României în Statul Qatar, vizita având ca scop identificarea unor oportunități de afaceri și investiții în domenii strategice, precum energia, turismul, infrastructura portuară, transporturil
Profit de 334,3 milioane lei înregistrat de Fondul Proprietatea în primele 9 luni din 2026
Fondul Proprietatea a încheiat primele 9 luni din 2026 cu un profit net de 334,3 milioane lei, în creștere față de cel de 139,8 milioane lei obținut în perioada similară a anului anterior, conform datelor transmise vineri Bursei de Valori București. În perioada ianuarie - septembrie 2026, participațiile au crescut cu 10
Bursa de Valori București a închis în creștere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii
Bursa de Valori București a închis în creștere pe aproape toți indicii mixt ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 64,2 milioane de lei (11,99 milioane de euro), din care 33,9 milioane lei (6,33 milioane euro) tranzacții cu acțiuni și 14,88 milioane lei (2,78 milioane euro) cu certificate. Principalul
Marinescu (BNR): Corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită și de măsuri care să asigure reluarea creșterii economice
România traversează o perioadă de ajustare economică dificilă, consolidarea finanțelor publice trebuie continuată credibil, însă corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită și de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice, a transmis, joi, viceguvernatorul Băncii Centrale, Cosmin Marinescu, la deschiderea celei
România a recuperat o parte semnificativă din decalajul de dezvoltare față de economiile europene, prin PIB (analiză)
România a recuperat, în 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, o parte semnificativă din decalajul de dezvoltare față de economiile europene, doi indicatori economici demonstrând acest lucru: PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, respectiv la consumul individual efectiv, relevă o analiză a Băncii Transilvania (BT).
Cinci milioane de monede de 50 de bani dedicate lui Constantin Brâncuși vor fi puse în circulație de BNR
Banca Națională a României (BNR) va pune în circulație, începând de luni, 16 noiembrie, cinci milioane de monede din alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, potrivit unui comunicat al băncii centrale. Totodată, BNR va lansa
Autoritatea Vamală utilizează o ''mașină de fumat'' pentru analiza țigaretelor suspecte sau confiscate
Laboratorul Vamal Central din cadrul Autorității Vamale Române utilizează un echipament specializat, denumit ''mașina de fumat'', care simulează fumatul simultan a zece țigarete și permite determinarea nivelurilor de nicotină, gudron și monoxid de carbon din fumul de țigară, rezultatele analizelor putând contribui la anchete penale, potriv
Ministrul Finanțelor: Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, arată că direcția este corectă
Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, dar arată totodată că direcția este corectă, iar bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economiei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea
Instituțiile de mediu monitorizează situația pe platforma Chimcomplex, după scurgerea de clor semnalată (minister)
Instituțiile de mediu monitorizează situația după scurgerea de clor semnalată vineri dimineața pe platforma Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea, iar datele disponibile de la stațiile din zonă ale Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului nu indică depășiri ale valorilor-limită pentru poluanții monitorizați, a anunțat Ministerul Mediului, pe pagina
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,8 milioane lei în perioada 9 - 13 noiembrie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat sancțiuni de peste 4,8 milioane lei pentru neregulile constatate în activitatea a 1.600 de operatori economici, verificați în perioada 9 - 13 noiembrie, când a desfășurat acțiuni de control. Potrivit unui comunicat, comisarii ANPC au constatat multiple nec
Eurostat: Irlanda și România au avut cele mai puternice creșteri economice din UE în T3
Economia Uniunii Europene și cea a zonei euro au înregistrat creșteri modeste în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, însă în rândul statelor membre Irlanda și România au avut cele mai puternice ritmuri de creștere, arată o estimare preliminară publicată vineri de Eurostat.
Negrescu (Frames): Ultimul loc în UE la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu
Poziționarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea riscă să afecteze salariile, exporturile și competitivitatea economiei în următorul deceniu, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză de specialitate. 'Economia românească crește, dar nu inovează.
Codirlașu (CFA România): Revirimentul din trimestrul III se datorează investițiilor din PNRR
Economia României va înregistra o recesiune ușoară pe ansamblul acestui an, iar revirimentul vizibil în datele pentru trimestrul al treilea se datorează investițiilor realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, vineri, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. 'Cred că datele pent
Inspecția Muncii: Amenzi de peste 4,2 milioane de lei într-o singură săptămână
Inspecția Muncii a dat amenzi de peste 4,2 milioane de lei într-o singură săptămână, în urma a 2.357 de controale, fiind descoperite 58 de cazuri de muncă nedeclarată, a anunțat, vineri, instituția. 'Respectarea drepturilor angajaților și prevenirea riscurilor la locul de muncă rămân priorități ale Inspecției Muncii
Negrescu: Creșterea PIB cu 2,1% în trimestrul III este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundată cu o relansare economică
Creșterea economiei României cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, reprezintă o gură de oxigen, însă nu trebuie confundată cu o relansare economică, în condițiile în care PIB-ul a revenit doar la nivelul de acum un an, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'D