UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Dăianu: România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB
Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a "economie de război". În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea AGERPRES, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit preşedintelui CF, războiul a dereglat puternic piaţa internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce priveşte preţurile la energie şi grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor şi transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic şi de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectaţi în mod direct (din teatrul de război). Totodată, pieţele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulţite, creşte aversiunea faţă de risc. Toate acestea afectează funcţionarea economiilor şi se materializează în costuri mai mari de producţie, în investiţii în regres. Şi în economia românească s-au simţit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. "Dividentul păcii" consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componenţă un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producţiei militare în ţările UE. În nu puţine state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 şi vor creşte în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, ţările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăşi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puţin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a subliniat că o forţă de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil şi că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puţin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil şi din Ucraina. Pregătirea şi înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spaţiu fiscal (România nu prea are), să poţi realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauţi să obţii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunţa la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligaţiuni comune pentru finanţarea cheltuielilor de apărare adiţionale. Această soluţie este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie şi noul Parlament European. Se discută şi despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creşterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiţii pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Şi Banca Europeană de Investiţii ar intra într-o schemă de finanţare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform preşedintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral şi presiunile sunt în creştere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parţial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) şi PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanţa de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puţin sub 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este o centură de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie şi pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv inteligenţă artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţă economică, cu părţi bune şi mai puţin bune, ci şi de pace, democraţie! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Păstrarea unităţii, printre principalele priorităţi ale Ucrainei
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Tulcea: Voluntari din toată lumea, în sprijinul Ucrainei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Horațiu Cosma (MTI): Patru proiecte majore de infrastructură au făcut astăzi un pas important spre execuție
Patru proiecte esențiale pentru infrastructura rutieră a României au fost avizate joi în Consiliul Interministerial de avizare a investițiilor publice, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturi
Pistol (CNAIR): Luni, 31 august, deschidem circulația pe autostradă între Adjud și Bacău Sud
Luni, 31 august, de la ora 16:00, se va putea circula pe cei 47,10 kilometri noi de autostradă între Adjud și Bacău Sud, a anunțat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Luni, 31 august, ora 16:00: deschidem circulația pe autostradă între Adj
CNIR: Autostrada A13 Brașov-Bacău va avea cinci loturi
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stabilit împărțirea Autostrăzii A13 Brașov - Bacău, cu o lungime de 174 de kilometri, în cinci loturi, fiecare dintre acestea urmând să poată funcționa independent. Potrivit unui comunicat al CNIR, împreună cu prestatorul, a fost agreată lotizarea traseului cu o lungime de 174 de
Ministerul Energiei a aprobat proiecte de 290 milioane de euro de eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU ETS
Un număr de șapte proiecte, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro, au fost aprobate pentru investiții derulate prin programul dedicat eficienței energetice în instalații industriale incluse în schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS). Potrivit unui comunicat al Minister
Pîrvulescu (Enevo): Nișa unde poate juca România în piața de tehnologie este digitalizarea; aceasta nu se poate face fără cybersecurity
Paris - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Digitalizarea, respectiv securitatea cibernetică, reprezintă una dintre puținele nișe tehnologice în care România și Uniunea Europeană au oportunitatea de a construi produse și branduri cu adresabilitate globală, consideră Cristian Pîrvulescu, directorul general al Enevo Group.
Piața bunurilor de larg consum din România a raportat o creștere de 3,4%, în primul semestru (studiu)
Piața bunurilor de larg consum din România (FMCG - Fast-Moving Consumer Goods) a înregistrat o creștere valorică de 3,4%, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din datele unui studiu publicat joi. Potrivit cercetării YouGov Behavior Change, aproape două treimi dintre români se așteaptă ca situaț
ANPC atrage atenția asupra 'shrinkflation'; consumatorii primesc mai puțin produs pentru aceeași sumă
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) atrage atenția asupra fenomenului 'shrinkflation', care presupune reducerea cantității unui produs în timp ce prețul rămâne neschimbat sau nu scade proporțional, astfel încât consumatorul primește mai puțin produs pentru aceeași sumă. Potrivit unui comunicat remis AGER
ANSVSA: Două transporturi ilegale de animale, depistate în județul Tulcea
Două transporturi ilegale de animale, fără elemente de identificare sau trasabilitate și fără respectarea normelor de siguranță pe durata transportului, au fost depistate în primele ore ale unei ample acțiuni de control desfășurate în județul Tulcea, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potr
Negrescu: Ratarea țintei privind legea salarizării arată că reformarea aparatului public rămâne doar la nivel de discurs
Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării dovedește că reformarea aparatului public din România rămâne doar la nivel de discurs, iar pierderea celor 770 de milioane de euro va însemna înghețarea unor proiecte de infrastructură și un efort suplimentar din bani publici, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian N
Comitetul interministerial Bala-Cernavodă a găsit noi soluții de apărare a cotei Dunării la priza de răcire a Centralei de la Cernavodă
Membrii Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă au analizat noi soluții pentru a apăra cota Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, acestea urmând să fie aplicate etapizat în următoarele săptămâni, se arată într-un comunicat al Executivului, transmis joi AGERPRES. Potrivit sursei citate, dragarea est
Peste 98% dintre fermieri au primit subvențiile APIA în Campania 2025; suma depășește 2,6 miliarde de euro (minister)
Peste 98% dintre fermieri au primit subvențiile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru Campania 2025, suma totală depășind 2,6 miliarde de euro, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. ''Felicitări județelor care au verificat deja pest
România stă mai bine decât Ungaria și Italia la ponderea persoanelor abonate la servicii de streaming
Aproape unul din trei (32,7%) utilizatori de internet din UE avea în 2025 un abonament plătit la un serviciu de streaming de filme, seriale sau sport, în timp ce în rândul statelor membre ponderea utilizatorilor de internet cu abonamente plătite la un serviciu de streaming de filme, seriale sau sport varia între 9,3% și 63,9%, arată date
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,25% în iulie
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,05 puncte procentuale în iulie față de luna precedentă, până la 3,25%, iar numărul total al șomerilor a ajuns la 259.889 de persoane, a anunțat, joi, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul șomerilor înregistrați, 57.758 au fost ș
CJPC Bihor: Un singur operator economic a solicitat control voluntar în primul semestru al anului 2026
Un singur operator economic din județul Bihor a solicitat, în primul semestru al anului 2026, un control voluntar din partea Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC), deși instituția a promovat intens această procedură în rândul antreprenorilor încă din anul 2022, a declarat, joi, în ședința Colegiului prefectural,
Dragoș Pîslaru: Proiectul privind salarizarea în sectorul public a eșuat din cauza PSD
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD că a blocat proiectul privind salarizarea în sectorul public și a susținut că România nu are capacitatea, în actualul context financiar, să depășească 12 miliarde de lei pentru creșterea masei salariale. ''Acest proiect de lege nu a reușit să fie adopta