UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/Conflictul din Ucraina a adus fermierilor români pierderi de miliarde de euro şi compensaţii minime
Războiul din Ucraina a adus dezechilibre puternice în sectorul agricol românesc, însă cele mai importante au fost consemnate pe piaţa cerealelor. Fermierii români au resimţit din plin aceste dezechilibre, confruntându-se cu o concurenţă neloială din partea produselor ucrainene, preţuri derizorii la cereale, pierderi de miliarde de euro, compensaţii minime din partea UE şi multe constrângeri date de legislaţia europeană.
Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi al COPA-COGECA, cea mai mare organizaţie a fermierilor şi cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, Marius Micu, consideră că România a primit anul trecut compensaţii minime pe schemele directe de ajutor pe care le-a oferit Uniunea Europeană, de numai 10% din pierderile suferite de fermierii români, pierderi cuantificate de Comisia Europeană la doar un miliard de euro.
"Pe schemele directe de ajutor pe care le-a oferit Uniunea Europeană, România a beneficiat de compensaţii de până într-o sută de milioane de euro. Dacă este să ne raportăm la o declaraţie de anul trecut a comisarului european pentru agricultură, potrivit căreia pierderile fermierilor români sunt cuantificate de Comisia Europeană undeva la un miliard de euro, putem spune că nu a fost mai mult de 10%, deşi nici la momentul respectiv această cifră de un miliard de euro nu era corectă. Noi estimam anul trecut că înregistram deja pierderi de 3 miliarde de euro. Bineînţeles că această cifră s-a multiplicat în ziua de astăzi şi nici nu mai o putem contoriza. Deci ajutoarele au fost până în 100 de milioane de euro, iar compensaţiile anului trecut putem spune că nu au depăşit 10% din pierderile fermierilor români, pe cifrele pe care le-a cuantificat Comisia Europeană, deşi realitatea era cu totul alta", a declarat pentru AGERPRES Marius Micu.
Acesta afirmă că tot ceea ce au semnalat după începerea războiului din Ucraina organizaţiile de fermieri din România că se va întâmpla "s-a şi întâmplat din păcate", pentru că atât Uniunea Europeană cât şi instituţiile statului nu au delimitat foarte bine tranzitul de import.
"Am semnalat la momentul respectiv că pot rămâne cerealele în România şi s-a demonstrat că rămân în România. S-a dovedit în ultima perioadă că tot ceea am sesizat în ceea ce priveşte tranzitul este în mod real, în sensul că sigiliile de care tot am vorbit nu sunt utilizate în mod fezabil, întrucât nu toate căile de descărcare ale mijloacelor de transport sunt securizate, ele nu au un sistem GPS pentru a putea fi monitorizate. Mai mult, noi am solicitat să avem un sistem prin care putem să cântărim atât la intrare cât şi la ieşire, dar în ultimele zile a reieşit faptul că în vămi nu există cântare funcţionale, fapt pentru care instituţiile statului nu au putut relata în mod corect datele în ceea ce priveşte tranzitul", a explicat vicepreşedintele organizaţiei agricole.
Totodată, Marius Micu a menţionat că în cei doi ani de zile de când a început conflictul din Ucraina trebuia pus la dispoziţie un sistem informatic în care să fie introduse în mod transparent toate transporturile care intră în România pe ruta de tranzit, respectiv cantităţile de cereale, destinaţia finală sau destinaţia de ieşire din ţară. Toate aceste lucruri nu s-au reglementat, deşi fermierii au făcut numeroase sesizări de-a lungul timpului către instituţiile naţionale şi europene în ceea ce priveşte importurile.
"Cereale au intrat o perioadă fără restricţii în România, după care au fost anumite restricţii pentru anumite categorii de produse agricole, iar în ultima perioadă avem reglementările în ceea ce priveşte licenţele de import, însă, din păcate, nimeni până în acest moment nu a solicitat licenţe de import, astfel că trebuie să ne punem următoarele întrebări: de ce până la introducerea licenţelor de import am avut import de cereale? De ce după introducerea licenţelor de import nu am avut import de produse agricole din Ucraina, asta neînsemnând că nu există pe piaţa europeană sau pe piaţa românească produse venite din import? Sunt două opţiuni: fie că acestea scapă din aceste rute de tranzit, care nu sunt monitorizate eficient, fie este o altă problemă şi anume produsele din Ucraina intră prin Moldova şi atunci importul apare prin Republica Moldova. Noi trebuia să fi făcut de fapt acelaşi sistem de licenţiere şi cu Republica Moldova. Astfel, putem spune că Ucraina evită calea directă ca să evite acest sistem de licenţiere şi preferă calea indirectă prin Moldova, unde nu avem acest sistem de licenţiere, deci practic au acces liber pe piaţă", a explicat vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
Acesta a afirmat că fermierii nu sunt mulţumiţi nici de deciziile Uniunii Europene, dar nici de cele luate la nivel naţional în acest sector, aceştia aflându-se ca "într-un meci de ping-pong" între instituţiile naţionale şi cele europene.
"Trebuie să spunem faptul că nu suntem mulţumiţi nici de deciziile Uniunii Europene, dar nici de deciziile la nivel naţional, pentru că suntem într-un meci de ping-pong între instituţiile naţionale şi instituţiile europene. Ba mai mult, instituţiile europene spun că nu pot să legifereze un cadru general, deşi este incorect, pentru că ele liberalizează piaţa, schimbul comercial cu Ucraina, susţinând că nu pot transpune alte măsuri prin care să monitorizăm fie tranzitul, fie importul. Pe de altă parte, autorităţile române transmit că dacă n-au cadrul legal din partea instituţiilor europene nu pot dispune altceva. De aceea consider că vina în ceea ce priveşte cel puţin tranzitul este împărţită între autorităţile române şi autorităţile europene, care fac schimb dând vina unele pe altele. Din punctul meu de vedere, soluţiile pot fi atât la nivel naţional, dar pot fi şi la nivel european, doar să avem coerenţa şi curajul de a lua deciziile corecte", a adăugat reprezentantul organizaţiilor de fermieri.
În pofida tuturor acestor probleme, Marius Micu a reiterat sprijinul fermierilor români pentru fermierii ucraineni, subliniind că în comparaţie cu celelalte patru state membre afectate direct de războiul din Ucraina, "fermierii români au fost cei mai fair-play în relaţia cu ei". "Amintiţi-vă că celelalte state au luat decizii la nivel naţional privind stoparea importurilor sau blocarea vămilor, în timp ce fermierii din România nu au recurs la aceste măsuri. Bineînţeles că între statele membre a existat o notă discordantă că România nu a coagulat, însă tocmai asta am dovedit, acest spirit european de a ajuta Ucraina. Însă toate aceste măsuri trebuie transpuse în compensaţii financiare, pentru a nu crea dezechilibre între fermierii din Europa, în speţă pentru fermierii din România", a punctat Micu.
În opinia sa, ţările din vestul Europei abia acum încep să resimtă efectele acestor importuri de produse din Ucraina şi încep să reclame perturbarea pieţei, deşi fermierii din estul Europei au avertizat asupra acestora încă de la începutul războiului.
"Un alt efect pe care noi l-am sesizat în linia frontului, să spunem aşa, în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, arată că statele din estul Europei, care s-au aflat la graniţă cu Ucraina, au fost primele state care au resimţit impactul pe toate palierele posibile. Însă ţările din vest, care la momentul respectiv, mă refer la începerea războiului sau ulterior, n-au resimţit aceleaşi efecte, încep deja să le resimtă. Aceste ţări nu sunt afectate de tranzit, însă sunt afectate de importuri şi iată că Germania, Franţa şi Spania şi toate celelalte ţări încep să reclame situaţia, de fapt disturbarea pieţei din cauza importurilor produselor din Ucraina. Noi le-am spus acest lucru încă de acum doi ani, se pare că nu ne-au dat atât de multă crezare pe cât am crezut noi la momentul respectiv, însă în acest moment resimt şi coagulează cu fermierii din estul Europei, pentru a identifica soluţii care, din păcate, încă se lasă aşteptate", a adăugat vicepreşedintele PRO AGRO.
El consideră că aceste soluţii trebuie adoptate numai pe baza datelor care reflectă realitatea, nu în condiţiile actuale în care monitorizarea tranzitului în vamă se face ca "acum 30 de ani cu pixul pe hârtie".
"Atâta timp cât Uniunea Europeană, cât autorităţile din România evită o monitorizare, o colectare a datelor care ne poate reflecta realitatea, n-o să putem veni cu soluţii. Iată că am lansat nişte cifre. Comisarul a zis anul trecut pierderi de un miliard de euro, noi am spus că peste trei miliarde la nivelul anul trecut, dar cine ne poate pune la dispoziţie aceste cifre, dacă nu autorităţile naţionale şi europene? Noi încă monitorizăm tranzitul cu pixul pe hârtie în vamă şi vorbim de digitalizarea României. Vorbim de digitalizarea Europei şi nu putem monitoriza tranzitul şi încă contorizăm ca acum 30 de ani, cu pixul pe hârtie, ce intră, ce iese. Aşa nu vom obţine soluţii realiste. Din păcate, este şi un moment în care ne-am apropiat de alegeri la nivel european iar instituţiile au pierdut din autoritate, urmând ca în urma noii arhitecturi politice europene să avem o altă gândire asupra a ceea ce înseamnă situaţia aceasta pricinuită de războiul din Ucraina", a concluzionat vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi al COPA-COGECA.
***
Pe fondul cantităţilor masive de cereale provenite din Ucraina, piaţa din regiune şi nu numai din regiune s-a dezechilibrat după începerea războiului, în prezent kilogramul de grâu fiind cotat la aproape jumătate faţă de valoarea de acum doi ani.
"Preţul cerealelor atunci când a început războiul a fost unul destul de mare la bursă, atât la cultura la grâu, cât şi la rapiţă şi porumb. Ulterior, preţul cerealelor a scăzut foarte mult şi au foarte multe pierderi fermierii români. La începutul războiului ştim că preţul grâului era undeva la 1,69 lei/kg, iar acum se înregistrează până la 90 de bani/kg în medie. A mai venit practic şi partea de inputuri, care au crescut semnificativ la un moment dat, chiar dacă apoi au scăzut, însă noi trebuie să venim în compensare pentru fermierii români cu sume de la bugetul de stat pentru a scoate firmele aflate în dificultate această perioadă", a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Deşi autorităţile au intervenit cu o serie de măsuri în acest sector, o parte dintre ele chiar pe cadrul Ucraina dar şi pe fondul protestelor fermierilor din luna ianuarie a acestui an, nemulţumirile în rândul fermierilor încă persistă.
Ministrul Agriculturii spune că anul acesta a fost alocată "o sumă impresionantă" în bugetul Ministerului Agriculturii, respectiv 2% din PIB-ul României, din care s-au acordat diverse forme de sprijin pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate din cauza conflictului de la graniţă, dar precizează că ar trebui o implicare mult mai mare din partea Comisiei Europene.
"Guvernul României a alocat o sumă impresionantă în bugetul Ministerului Agriculturii, practic avem 2% din PIB-ul României anul acesta în bani în buget. Mai mult de atât, cel mai afectat a fost sectorul vegetal. Am venit cu forme de sprijin inclusiv pe plata pe suprafaţă, cu 100 euro pentru toate culturile din toamna anului 2022, cu 25% subvenţionarea accizei la motorină, la preţul la pompă şi în toate sectoarele, că vorbim şi de zootehnie, că vorbim şi de legumicultură, am venit cu forme de sprijin pe care deja le-am aprobat, actele normative fiind publicate în Monitorul Oficial. Sigur, aici trebuie o implicare şi mai mare a Comisiei Europene. Am văzut acest lucru şi în protestele fermierilor pentru modificările care trebuie aduse regulamentului Uniunii Europene. Practic, în momentul de faţă este o victorie. Avem în anul 2024 derogare de la GAEC 8, ceea ce înseamnă că fermierii nu mai sunt obligaţi să lase 4% teren pârloagă în România", a adăugat Florin Barbu.
Acesta a mai spus că pentru pierderile înregistrate de fermieri s-a venit cu un sprijin la credite pentru capital din lucru, un ajutor care nu a mai fost acordat în ultimii 30 de ani, cu o dobândă de 1,95% şi toate cheltuielile achitate de către Ministerul Agriculturii. "Este o formă de sprijin tot pe cadrul Ucraina şi sunt sigur că fermierii o vor accesa pentru că este pentru capital din lucru şi au nevoie de o sursă de finanţare cu o dobândă foarte mică", a subliniat Barbu.
Deşi o serie de informaţii din spaţiul public arată că o parte din cerealele ucrainene care ar trebui să tranziteze ţara noastră rămân în continuare pe teritoriul României, ministrul spune că, după cum a vazut circuitul în vamă, aceste lucruri nu ar trebui să se întâmple. "Am avut văzut circuitul în vamă, aşa cum intră tirurile, sigilate, din punctul meu de vedere nu cred că ar trebui să rămână cereale pe teritoriul României", a afirmat ministrul Agriculturii.
Cu toate acestea, fermierii anunţă reluarea protestelor în cazul în care Executivul nu îi va demite pe cei responsabili de lipsa cântarelor la punctele de trecere dinspre Ucraina spre România, în special în Vama Siret, şi dacă măsuri urgente nu vor fi implementate la toate punctele de trecere vamală prin care intră produse agricole din ţara vecină.
Pe de altă parte, şeful MADR consideră că Uniunea Europeană ar trebui să se gândească foarte bine la statele care sunt afectate de războiul din Ucraina, iar pentru anumite produse agroalimentare unde există grad de auto-suficienţă de 100% să poate fi interzise aceste importuri, "fie că vorbim de cereale, fie că vorbim de carne de pui, acolo unde România are grad de auto-suficienţă de peste 100%".
"În prezent sunt discuţii la Comisie, am avut şi cu colegii mei miniştri întrevederi pe acest subiect, se discută despre acest lucru şi sperăm să se ia o decizie", a adăugat el.
Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a recomandat fermierilor să depună proiecte în continuare pe procesare, pentru a putea ieşi pe piaţă cu produse finite în următorii ani. "Încurajez foarte mult fermierii români să depună proiecte în continuare pe procesare, să proceseze materia primă, să iasă pe piaţă cu produse finite în următorii ani. Cred că fermierii români ar trebui să investească foarte mult în zootehnie, astfel încât materia primă să intre direct în zootehnie, acolo unde aduce plus valoare", a transmis ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Potrivit datelor centralizate de MADR, pe baza informaţiilor furnizate de ANSVSA şi Autoritatea Vamală Română, România a importat anul trecut din Ucraina 210.654 de tone de grâu, 561.096 tone de porumb şi 71.920 de tone de floarea - soarelui.
Anul acesta, MADR nu a eliberat nicio licenţă de import pentru produse cu provenienţă Ucraina, potrivit legislaţiei în vigoare, astfel că până în prezent nu au fost realizate importuri în România de cereale ucrainene.
Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, cu o cantitate de 36 milioane de tone, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Dragostea în vremea războiului: o sursă de speranţă şi de temeri
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Analiști financiari: Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR
Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici. 'ROBOR, în aprilie 2021, se apr
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale: Daunele provocate de inundații pot fi notificate prin sistemul digital al instituției
Proprietarii de locuințe inundate în urma fenomenelor hidrometeorologice din ultimele zile pot notifica daunele prin sistemul digital al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), pentru demararea procesului de despăgubire, potrivit unui comunicat al instituției. 'PADROM urmărește situația generată de fenomenele hidrometeor
Cristian Păun: Consiliul Concurenței are un dosar extrem de slab în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței amendează o piață și are în spate 'un dosar extrem de slab', a declarat joi profesorul ASE Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară. El a afirmat că disputa actuală trebuie privită în contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investigației asupra secto
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că ar fi parte în litigiul cu Pfizer (ministru)
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obținut, într-o instanță în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Am oferit astăzi, colegilor minișt
Uniunea experților în legislația muncii respinge transpunerea birocratică a directivei privind transparența salarială
Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM) susține transparența salarială prin aplicarea Directivei UE 2023/970, dar respinge modalitatea birocratică în care aceasta este transpusă în legislația națională și implementată în organizații. Corneliu Bențe, președintele UNELM, a explicat joi, într-o conferință la sediu
Studiu ASE: ROBOR urmează trendul politicii monetare a BNR, iar abaterile sunt temporare
Indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran, potrivit unui studiu prezentat joi de profesorul Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE B
Curtea de Conturi: Abateri semnificative la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; prejudiciu de aproape 150 milioane lei
Curtea de Conturi a identificat abateri de conformitate semnificative și generalizate la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în urma unui audit care a stabilit un prejudiciu de 149,48 milioane de lei pentru bugetul statului, și a sesizat organele competente întrucât există indicii privind săvârșirea unor fapte sancționate de legea penală.
PALMED: Noile măsuri promovate de CNAS riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical
Noile măsuri promovate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical și să afecteze direct accesul pacienților la investigații și tratamente vitale, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), vicepreședinte IMM România pe probleme de sănăt
Tanczos: România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine și toți vor încerca să ne detroneze
România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine, ceea ce îi va determina pe alții să încerce să ne detroneze, motiv pentru care trebuie să fim mult mai responsabili și fermi, a transmis, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferință de specialitate. &#
Jianu: Criza politică s-a transformat într-una economică, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline
Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă. 'În absența unui guvern cu puteri depline, putem
DNSC: România a obținut patru medalii, din care una de aur, la Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică 2026
Lotul național al României a obținut o medalie de aur, una de argint și două de bronz Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică (International Cybersecurity Olympiad - ICO) din acest an, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES Potrivit sursei
Tanczos Barna, despre situația de la ROMATSA: Sunt convins că domnul prim-ministru și domnul ministru Nazare vor găsi o soluție
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, și-a exprimat convingerea că premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, vor găsi o soluție pentru deblocarea conturilor ROMATSA. Întrebat în marja unei conferințe pe teme de agricultură ce soluții are Guvernul în
Tanczos: Dacă nu se prelungește reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină,vom propune ca această povară să fie preluată de stat
Ministerul Agriculturii va propune Ministerului de Finanțe ca ''această povară'' suplimentară pentru fermieri care a apărut pe 1 iulie prin neprelungirea schemei de compensare a creșterii accizei la motorină să fie preluată de stat, a anunțat, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferin
ROMATSA: EUROCONTROL a notificat regia în cadrul unei executări silite împotriva statului român
Regia Autonomă 'Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian' - ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de le
Victor Andrei (BNR): Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului
Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi, a afirmat, joi, Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR), la un eveniment de specialitate. 'P