Aproape jumătate dintre salariați văd AI ca pe un instrument util; 66% se tem de supra-dependență față de noua tehnologie (studiu)
Aproape jumătate dintre angajații români (48%) sunt de părere că Inteligența Artificială (AI) este un instrument extrem de util, care le simplifică munca, însă două treimi (66%) se tem de supra-dependența față de această tehnologie la locul de muncă, arată un studiu de specialitate, publicat recent.
Conform datelor centralizate de Genesis Property la începutul acestui an, 56% dintre respondenți consideră că AI riscă să dezumanizeze munca, 40% tratează tehnologia cu prudență în ceea ce privește impactul asupra joburilor, iar 31% spun inclusiv că le creează anxietate când vine vorba despre siguranța locului de muncă pe termen lung.
De asemenea, 62% din totalul celor chestionați afirmă că noua tehnologie ar trebui folosită pentru decizii care afectează direct oamenii, cum ar fi evaluări, promovări sau concedieri.
În același timp, peste jumătate dintre respondenți (53,6%) nu sunt de acord cu utilizarea instrumentului AI în evaluarea emoțiilor, motivației sau a stării psihologice, iar peste 35% consideră că relațiile interpersonale și dinamica de echipă trebuie să rămână exclusiv umană.
Totodată, 29,6% indică leadershipul și asumarea responsabilității ca fiind domenii în care decizia și discernământul nu pot fi delegate tehnologiei, ceea ce subliniază nevoia de echilibru între automatizare și componenta umană.
Potrivit sursei citate, deși tehnologia contribuie la creșterea productivității - prin automatizarea sarcinilor repetitive (53%), analiza rapidă a datelor (40%) și susținerea activităților creative (28%) - tot mai mulți angajați consideră că este nevoie de o recalibrare a modului în care aceasta este utilizată la birou. Astfel, aproape 55% dintre cei intervievați declară că tehnologia ar trebui îmbinată la birou cu elemente care îi ajută să se deconecteze, de la zone de relaxare și spații pentru conexiune cu echipa până la birouri în aer liber sau interioare cu lumină naturală, ventilație adecvată, plante și alte elemente naturale.
În context, pentru a evita suprasolicitarea digitală, 34% dintre angajați susțin că este nevoie de zone dedicate colaborării și interacțiunii umane fără tehnologie.
Mai mult de o treime (37,3%) dintre angajați afirmă că vor un mediu care crește eficiența, dar păstrează deciziile în zona umană, iar 35,2% își doresc un spațiu în care tehnologia este aproape invizibilă. Nu în ultimul rând, 31,4% din eșantionul analizat menționează că își doresc un birou care se adaptează diferitelor nevoi de lucru, de la focus la colaborare sau regenerare, ceea ce subliniază așteptarea unui mediu flexibil, echilibrat și centrat pe experiența angajatului.
În ceea ce privește tehnologiile folosite, 50,8% indică sistemele de monitorizare a activității drept principal factor de disconfort, în timp ce 42,9% sunt îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței, fără filtru uman.
Sondajul Genesis Property despre modul de lucru și așteptările profesionale ale angajaților în 2026 a fost derulat online, la începutul acestui an, pe un eșantion total de 1.146 utilizatori de Internet din România, dintre care peste 53% bărbați, 76% angajați fără funcții de conducere și aproape 33% cu un venit net de peste 6.000 de lei. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
(P) De la colecția cyberpunk cu AI semnată Irina Schrotter la podiumuri inspirate de Japonia și estetici post-apocaliptice, la Romanian Fashion Week. Mii de oameni au admirat show-urile de modă în Grădinile Palas
Mii de oameni s-au adunat duminică, 24 mai, la Palatul Culturii și în Grădinile Palas pentru a descoperi colecțiile marilor designeri români, într-
Costreie: Cooperarea viitoare dintre România și Grecia să se îndrepte și către universități, educație și cercetare
Cooperarea viitoare dintre România și Grecia trebuie să se îndrepte și către universități, educație și cercetare, consideră consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie, care a vorbit luni în deschiderea evenimentului 'Cooperare regională strategică în sud-estul Europei'. 'Dacă gândim strategic, tr
Buzoianu: Filmările și pozele din zona Sintești vor fi trimise ca probă autorităților de urmărire penală
Plângerile penale bazate pe constatările făcute la controalele ce au loc, în aceste momente, la Sintești, vor fi însoțite de clipuri și poze, iar faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte, a scris, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare
AHK România: Regiunea Moldovei are un potențial strategic important pentru dezvoltarea economică și atragerea investițiilor
Regiunea Moldovei are un potențial strategic important pentru dezvoltarea economică a României, prin resursa umană, mediul academic și capacitatea de inovare, economia germană susținând investițiile și consolidarea colaborării dintre companii, autorități și universități, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România, în cadrul unu
Corlan (Garda de Mediu): Aproximativ 11 tone de cupru în valoare de 320.000 de lei au fost indisponibilizate în urma controalelor de la Sintești
Un număr de 11 sancțiuni contravenționale, o sesizare penală, precum și confiscarea unei cantități de 11 tone de cupru, în valoare de 320.000 de lei, reprezintă o parte dintre rezultatele monitorizării efectuate, luni, în zona Sintești, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Andrei Corlan. 'Ceea ce se
Luca Niculescu: România și Grecia au o responsabilitate regională importantă, colaborând pe infrastructura de transport, energie și investiții și comerț
România și Grecia au o responsabilitate regională importantă, colaborând pe dezvoltarea infrastructurii de transport, în domeniul energetic și pentru crearea unui mediu cât mai atractiv pentru investiții și comerț regional, a afirmat, luni, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la evenimentul 'Cooperare reg
Stocklosa: Comerțul bilateral dintre România și Grecia evidențiază un schimb echilibrat de produse cu valoare adăugată relevantă
Structura comerțului bilateral dintre România și Grecia evidențiază un schimb echilibrat de produse cu valoare adăugată relevantă, a declarat, luni, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, la evenimentul 'Cooperare regională strategică în sud-estul Europei'. 'Structura comerțului bil
IMM România: Sectoarele automotive, agricultura și HoReCa se confruntă cu disponibilizări, insolvențe și închideri de companii
Sectorul automotive, agricultura și HoReCa se confruntă cu disponibilizări, insolvențe și închideri de companii, pe fondul lipsei măsurilor de susținere a mediului de afaceri și al deficitului de lichiditate din economie, fiind nevoie de stabilitate și de un guvern cu o direcție clară pe termen lung, a afirmat luni președintele IMM România, Florin Jianu.
IMM România: Șapte din zece antreprenori sunt afectați de instabilitatea economică;10% iau în calcul închiderea firmelor
Șapte din zece antreprenori sunt afectați de lipsa unui Guvern funcțional, de inflația ridicată și de instabilitatea economică, în timp ce aproximativ 10% iau în calcul reducerea personalului sau chiar închiderea firmelor, potrivit unui sondaj al IMM România, prezentat de președintele organizației, Florin Jianu. Cercetarea a fost realiz
Președintele APAPR: Deductibilitatea fiscală de 400 de euro pentru Pilonul 3 și Pilonul 4 nu mai este suficientă
Valoarea deductibilității fiscale, de 400 de euro, acordată pentru cei care contribuie la Pilonul 3 de pensii, dar și la Pilonul 4, nu mai este suficientă și de aceea e nevoie de o majorare a acesteia, consideră președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu. 'Un (...) obiectiv la care ne uităm este cr
ARICE: Victoria 'Fjord' la Cannes reconfirmă valoarea școlii românești de cinema
Victoria filmului 'Fjord', regizat de Cristian Mungiu, la Cannes reconfirmă valoarea școlii românești de cinema și demonstrează că investițiile în promovarea internațională a industriilor creative pot genera recunoaștere globală, prestigiu cultural și noi oportunități economice pentru România, consideră Agenția Română pentru Investiții și Come
Popp (ASF): Încercăm să nu fim o povară pentru companii, să intervenim doar acolo unde este necesar
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să-și facă treaba exact cât este cazul și să nu devină o povară pentru companiile listate pe piața de capital, a declarat, luni, Răzvan Popp, șef la Serviciul Transparență și Raportări Emitenți, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, în cadrul instituției de reglementare. 'Un alt efor
Vulpescu (BVB): Mi-e greu să cred că a căzut Guvernul pentru că voia să listeze companii
Toate guvernele din ultimii 15 ani au avut în programele de guvernare listări de companii și, prin urmare, mi-e greu să cred că Guvernul a căzut pentru că voia să listeze companii, a declarat, luni, la 'Forumul investitorilor - 2026: Provocările și oportunitățile anului', directorul general al Bursei de Valori București (BVB), Remus Vulpescu.
Darău: Fostul șef al ADR a pierdut 14,7 milioane lei din PNRR; nota de plată o achităm toți
Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a pierdut 14,7 milioane lei din PNRR iar nota de plată este achitată din bugetul statului, a afirmat luni ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Fostul șef al ADR a pierdut 14,7 milioane lei din PNRR. Acum nota de plată o achităm n






