logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Problematica comunităţii româneşti din Ucraina la nivelul relaţiei bilaterale România-Ucraina

Imagine din galeria Agerpres

Problematica minorităţilor naţionale reprezintă una dintre temele importante ale relaţiei bilaterale România - Ucraina. Relaţiile dintre cele două state sunt ghidate de tratatul bilateral semnat în anul 1997, document care consfinţeşte şi statutul minorităţilor celor două state în ţara vecină, respectiv minoritatea română în Ucraina şi minoritatea ucraineană în România. Constituţia fiecăreia dintre cele două ţări conţine prevederi clare privind regimul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul statului respectiv, existând deopotrivă şi legislaţie naţională în domeniu. Legea privind statutul minorităţii române din Ucraina a reprezentat în perioada recentă o temă importantă la nivelul relaţiei bilaterale Bucureşti-Kiev. Au avut loc schimburi de opinii, note, întâlniri la nivel de experţi şi specialişti în domeniu din ministere şi agenţii ale celor două ţări, tematica fiind discutată şi la nivelul vizitelor celor doi preşedinţi de stat.

Comunitatea românească din Ucraina ar reprezenta a treia etnie ca pondere din acest stat, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi ''moldoveni'' (258.600 persoane). În regiunea Cernăuţi se află 181.780 de etnici români, în regiunea Transcarpatia sunt 32.152 de etnici români. În regiunea Odesa, conform ultimului recensământ al populaţiei, sunt declaraţi 724 români, iar 123.751 s-au declarat ''moldoveni''. Alte regiuni locuite în mod compact de români sunt Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta, potrivit https://kiev.mae.ro.

Problemele minorităţilor naţionale sunt gestionate la nivelul un comisii dedicate distinct acestei problematici. Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, constituită în temeiul Articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Comisia se întruneşte în sesiuni anuale, potrivit https://kiev.mae.ro. Problemele cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina vizează accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti, conform https://kiev.mae.ro.

La 2 iunie 1997 a fost semnat, la Constanţa, Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (Tratatul politic de bază). Cu acelaşi prilej, a fost semnat Acordul conex Tratatului politic de bază, încheiat prin schimb de scrisori între miniştrii afacerilor externe ai celor două ţări, indică https://www.mae.ro. Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina din 2 iunie 1997 reprezintă cadrul principal de desfăşurare a relaţiei bilaterale dintre cele două state vecine.

Tratatul, la Articolul 13 alin. 1, face referiri importante privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţii fiecărei părţi contractante semnatare, menţionând că, în scopul protecţiei identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, părţile contractante vor aplica normele şi standardele internaţionale prin care sunt determinate drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi anume acele norme şi standarde care sunt cuprinse în Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale, precum şi în alte documente specifice ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ale ONU şi ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, potrivit https://lege5.ro. Persoanele aparţinând minorităţii române din Ucraina şi minorităţii ucrainene din România beneficiază de ''dreptul individual sau colectiv de păstrare şi dezvoltare a identităţii lor etnice, culturale, de limbă şi religioase, dreptul de a-şi menţine şi dezvolta propria lor cultură, la adăpost de orice încercare de asimilare împotriva voinţei lor'', potrivit Articolului 13, alin. 4 din Tratat. Cele două părţi contractante ale tratatului ''vor crea, pentru persoanele aparţinând minorităţii române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minorităţii ucrainene din România, aceleaşi condiţii pentru studierea limbii lor materne. Părţile contractante reafirmă că persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de şcoli şi instituţii de stat pentru învăţământ şi specializare, situate ţinând seama de răspândirea geografică a minorităţilor respective.'', conform https://lege5.ro.

Ucraina a adoptat o serie de modificări asupra legii privind minorităţile naţionale, iar aceste transformări au făcut obiectul diferitelor contacte purtate la nivel de oficiali sau de experţi dintre autorităţi ale statului român şi cel ucrainean, pentru găsirea de soluţii privind reglementarea statutului minorităţii române din statul ucrainean.

Parlamentul de la Kiev a adoptat, la 5 septembrie 2017, o nouă lege a educaţiei care privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă. Legea stipula ca în licee şi facultăţi să se predea doar în limba ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, la 26 septembrie 2017, legea care întăreşte învăţământul în limba ucraineană în şcoli, reformă criticată de autorităţile din România şi din alte ţări din regiune care au comunităţi etnice în această ţară, conform agenţiei AFP.

Ministerul român al afacerilor externe a solicitat, la 14 septembrie 2017, părţii ucrainene să ceară avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, înainte ca noua lege a învăţământului adoptată de Parlamentul de la Kiev să fie promulgată de preşedintele Ucrainei. Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale a semnat, cu acest prilej, la Kiev, o Declaraţie comună prin care se asumă de către cele două Părţi preluarea pe agenda noii sesiuni din 2017 a tuturor temelor de interes pentru cele două Părţi, începând cu anul 1997. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, la 12 octombrie 2017, o rezoluţie prin care arată că Ucraina a greşit adoptând Legea Educaţiei şi va trebuie să aplice recomandările Comisiei de la Veneţia.

La 8 septembrie 2020, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avut, la Bucureşti, o întâlnire cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în marja reuniunii anuale a diplomaţiei române. Cei doi şefi ai diplomaţiilor au abordat şi problematica spinoasă a legii minorităţilor din Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu a punctat necesitatea accelerării activităţii Comitetului mixt pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca urmare a întâlnirilor purtate la nivelul Secretariatelor, întâlniri la nivelul co-preşedinţilor acestui organism, importanţa finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul educaţiei, care se derulează între ministerele de linie şi încurajarea acestui format de discuţii cu scopul exercitării drepturilor lingvistice ale persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina, potrivit www.mae.ro.

Ucraina a adoptat, la 13 decembrie 2022, o nouă versiune a Legii minorităţilor naţionale, care nu a fost suficientă pentru a se reveni la regimul juridic anterior de care a beneficiat minoritatea naţională română, respectiv prevederea cea mai importantă: educaţia în limba maternă fără cote sau alte restricţii neconstituţionale, potrivit www.juridice.ro.

Ministerul român al Afacerilor Externe a luat notă, la 22 decembrie 2022, de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minorităţile naţionale (comunităţile) din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, potrivit www.mae.ro. MAE român a făcut trimitere la Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, asupra faptului că executivul Uniunii a indicat, între paşii care trebuie îndepliniţi, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, şi adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente. MAE a solicitat autorităţilor ucrainene să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, ţinând cont de faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare, indică www.mae.ro.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, la 11 ianuarie 2023, pe tema Legii privind minorităţile naţionale din Ucraina, prilej cu care s-a convenit lansarea unui proces de consultări "cuprinzătoare", conform MAE. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat aspectele procedurale şi de fond din lege care au trezit preocuparea autorităţilor române şi a reprezentanţilor comunităţii româneşti şi care au fost prezentate detaliat şi argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către omologul său ucrainean.

Debutul conflictului din Ucraina a pus într-o situaţie grea preoţii şi întreg clerul bisericesc care slujesc în bisericile comunităţilor de români. În data de 23 ianuarie 2023, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis public faptul că preoţii comunităţilor de etnie română din Ucraina nu aparţin de Patriarhia Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă. Potrivit acestuia, inclusiv preoţii români din Ucraina au datoria ''să se adecveze în mod înţelept, onest şi realist'' la realitatea tragică dintr-o ţară ''invadată şi agresată militar'.

În 27 aprilie 2023, mai mulţi preoţi din comunitatea românească din regiunea Cernăuţi au transmis Parlamentului României o scrisoare prin care solicită medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe care o reprezintă, şi autorităţile ucrainene. Preoţii români menţionau faptul că Biserica Ortodoxă Ucraineană "s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova" şi că aceasta a condamnat Rusia pentru declanşarea războiului împotriva Ucrainei. "Rugăm autorităţile statului român - parlamentari, senatori, miniştri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc fraţii noştri de suflet - să intervină pe lângă autorităţile Ucrainei (centrale, regionale şi locale) ca să nu ia decizii îndreptate împotriva comunităţii româneşti şi a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din Nordul Bucovinei, care nu îşi doreşte să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care şi aşa a luat multe vieţi ale militarilor de etnie română care apără cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean", se arată în "Apelul disperat din Bucovina de Nord''.

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a aprobat, la 21 septembrie 2023, o nouă versiune a legii care reglementează drepturile şi folosirea limbilor minorităţilor naţionale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale Uniunii Europene, conform agenţiei EFE. Printre altele, amendamentele adoptate prevăd că statul va furniza gratuit manuale imprimate şi în format electronic în limba maternă elevilor din învăţământul secundar care aparţin minorităţilor naţionale recunoscute prin lege în Ucraina. Noua versiune a actului normativ recunoaşte dreptul de a folosi limbile minorităţilor în publicitate şi pentru desfăşurarea unor acţiuni publice. Statul se angajează, de asemenea, să ofere asistenţă în limba maternă victimelor violenţei domestice şi beneficiarilor de servicii sociale pentru vârsta a treia. Amendamentele clarifică, totodată, criteriile pentru a determina în ce zone ale ţării trebuie oferite astfel de servicii în limbile minorităţilor, în funcţie de concentrarea populaţiei care aparţine minorităţilor etnice şi culturale. Versiunile anterioare ale acestei legi limitau mare parte din drepturile recunoscute pentru limbile naţionale în cazul limbilor oficiale ale Uniunii Europene vorbite în Ucraina, unde există comunităţi etnice română şi maghiară numeroase şi un număr mai mic de comunităţi formate din etnici de origine poloneză, slovacă, germană, bulgară sau greacă. Într-o opinie emisă în luna iunie a anului 2023, Comisia de la Veneţia a apreciat că noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar, pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde, unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate. La 3 noiembrie 2023, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat că a promulgat legea actualizată privind minorităţile naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la 10 octombrie 2023, cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi Ucraina. "Noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă", a precizat Klaus Iohannis.

Tot la 10 octombrie 2023, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primit la Palatul Victoria de premierul României, Marcel Ciolacu, prilej cu care cei doi demnitari au abordat o serie de subiecte comune specifice relaţiei bilaterale dintre cele două state, dar şi subiecte importante aflate pe agenda regională şi care vizează cele două state, precum şi conflictul din Ucraina. Cu acest prilej, premierul Marcel Ciolacu a reamintit preocupările României privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, demnitarul român a reluat solicitarea ca autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa aşa-numitei ''limbi moldoveneşti'', potrivit https://gov.ro. La 18 octombrie 2023, la Kiev, premierul Marcel Ciolacu a anunţat, la finalul şedinţei comune a guvernelor României şi Ucrainei, faptul că guvernul ucrainean a decis recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a minorităţii române din Ucraina.

Parlamentul ucrainean a adoptat, la 8 decembrie 2023, un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale, ţinând cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate, de asemenea, două acte normative legate de combaterea corupţiei, conform Reuters şi publicaţiei European Pravda. Potrivit unui comunicat al parlamentului ucrainean (Rada Supremă), actul normativ "asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone" revizuieşte şapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor. Actul normativ adoptat oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităţilor naţionale şi interesele Ucrainei şi ale cetăţenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în acelaşi comunicat. Imediat după votul Radei Supreme de la Kiev, legile revizuite au fost semnate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată. De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind "protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat". Noul act normativ adoptat la 8 decembrie 2023 include recomandările Comisiei de la Veneţia şi criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, conform Reuters şi publicaţiei European Pravda.

Referitor la votul asupra legilor din parlamentul de la Kiev, ministrul român al afacerilor de externe, Luminiţa Odobescu, a precizat, la 8 decembrie 2023, faptul că "Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar". De asemenea, a adăugat faptul că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă.

Pe fondul acestor dezvoltări şi armonizări legislative şi a schimburilor bilaterale care au angajat experţi şi oficiali din ambele state, situaţia minorităţii române din Ucraina şi a preoţilor şi monahilor care slujesc în bisericile din comunităţile româneşti de pe teritoriul ucrainean rămâne în continuare una dintre temele cele mai importante pentru agenda publică a autorităţilor de la Bucureşti în relaţia cu statul vecin Ucraina. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Andreea Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Citeşte şi:

 

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Lucrări de reparaţii de aproape 400 milioane de lei în linii CF la graniţă şi în Portul Constanţa

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Barbu Mateescu: Încrederea în NATO şi în forţele armate naţionale trebuie cimentată

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Analist militar: România şi NATO trebuie să îşi însuşească lecţiile războiului ucrainean

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia

 

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

 

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, un important succes diplomatic al Kievului

 

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Militar luat prizonier de ruşi: Am sperat tot timpul că mă voi întoarce la familie

 

VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Ofiţer ucrainean: Militarii - unicul motiv pentru care mai există Ucraina

 

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor

 

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere

 

 

Afisari: 52

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 15-06-2025 11:15

CITATUL ZILEI

''Urmașii patriarhilor sunt aici, trăiesc printre noi, spunea cineva și, mai mult ca sigur, fără să­și cunoască strămoșii. Dacă socotim în medie 3 generații pe secol (la oamenii biblici erau de fapt mai multe), de Iona, care a trăit, probabil, în secolul 8 î.Hr., ne despart în jur de 90 de generații. Nu e chiar așa de mult, doar că urma se

Documentare 15-06-2025 09:10

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 iunie

Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1 dR. Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Preasfânta Treime Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în

Documentare 15-06-2025 09:00

15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene

Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei

Documentare 15-06-2025 08:15

15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)

La data de 15 iunie este marcată, anual, Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici. Inițial, această zi a fost instituită de Rețeaua internațională pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, fiind apoi recunoscută de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011, conform

Documentare 15-06-2025 08:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie

Este a 166-a zi a anului 2025. Au mai rămas 199 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 09 h 06 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)

Documentare 15-06-2025 08:00

15 iunie - Ziua Banatului Montan

La 15 iunie 2025 este marcată, pentru prima dată, Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025. O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată, la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AU

Documentare 14-06-2025 09:00

DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)

Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit

Documentare 14-06-2025 08:00

14 iunie - Ziua Regelui - Trooping the Colour

La 14 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, de-a lungul arterei The Mall, între Palatul Buckingham și Horse Guards Parade, parada 'Trooping the Colour', ceremonia militară a regimentelor armatei britanice, o manifestare specială ce marchează ziua de naștere oficială a suveranului britanic Charles al III-lea. Cele șapte regimente din cadrul Diviziei Regale de Gar

Documentare 14-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''În cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, creștinii au urmat îndemnul teologului elvețian Rudolf Walther (1519-1586), dedicându-se identificării Anticristului. Ei au trăit cu așteptarea că sfârșitul istoriei este aproape și credeau că el constituia cel mai evident semn în acest sens. Prin urmare, a presupune și, cel puțin, a estim

Documentare 14-06-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie

Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet R. Sfântul Pr

Documentare 14-06-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie

Este a 165-a zi a anului 2025. Au mai rămas 200 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 23 h 53 m și apune la 07 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)

Documentare 13-06-2025 15:02

Săptămâna europeană 9-13 iunie 2025

Adoptarea unor modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar, aprobarea mandatului de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD), numirea unui judecător la Curtea de Justiție și a șapte judecători la Tribunal, al 10-lea raport intermediar referit

Documentare 13-06-2025 14:12

Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 iunie 2025

Vizita președintelui Nicușor Dan în Republica Moldova, participarea președintelui român la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est de la Odesa, vizita în România a Regelui Felipe al VI-lea al Spaniei, continuarea discuțiilor între partide în ceea ce privește formarea viitorului guvern, protestul Confederației Naționale Sindi

Documentare 13-06-2025 11:00

DOCUMENTAR: 35 de ani de la prima mineriadă (13 iunie 1990)

Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptat

Documentare 13-06-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Leonardo Padura, unul dintre cei mai importanți scriitori cubanezi, lansează vineri, 13 iunie, romanul 'Bărbatul care iubea câinii' (trad. de Ileana Scipione). Evenimentul de lansare și sesiunea de autografe au loc la Institutul Cervantes din București, la ora 19:30, conform unui comunicat al Editurii Litera. Evenimentul are lo