Rezultatele alegerilor legislative din Armenia, aprobarea de subvenții pentru producția de energie regenerabilă în Italia, alocarea unei noi tranșe din Mecanismul pentru Ucraina, precum și intrarea în vigoare a Pactului european privind migrația și azilul s-au numărat printre subiectele cele mai importante ale acestei săptămâni în spațiul european.


UE salută rezultatele alegerilor legislative din Armenia

* Partidul de guvernământ al premierului Nikol Pașinian a câștigat alegerile parlamentare din Armenia, desfășurate pe 7 iunie, conform rezultatelor preliminare publicate la 8 iunie. Conform Comisiei Electorale Centrale, rezultatele după numărarea voturilor din toate secțiile arată că partidul Contractul Civil al lui Pașinian a ieșit pe prima poziție, cu 49,8% din sufragii. Formațiunea a devansat Alianța Armenia Puternică a miliardarului ruso-armean Samvel Karapetian, care a obținut 23,3% din voturi.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe premierul armean, Nikol Pașinian, pentru victoria partidului său în alegerile parlamentare, subliniind că UE este ''alături de Armenia''. ''Spiritul Revoluției de Catifea pe care ați condus-o în 2018 este viu și sănătos'', a scris Ursula von der Leyen pe platforma X.

Armenia și-a ales ''viitorul în Europa'', în ciuda presiunilor Rusiei, a declarat și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. ''În ciuda presiunilor puternice din partea Rusiei, oamenii încă aleg un viitor european, ceea ce este un lucru bun'', a declarat ea înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE, în Cipru.

Prezența la urne a fost de 58,97%, conform Comisiei Electorale Centrale a țării.

Armenia și Rusia sunt oficial încă aliate, însă Erevanul și-a înmulțit reproșurile la adresa Moscovei, care nu a împiedicat preluarea prin forță de către Azerbaidjan a enclavei Karabah, și s-a reorientat către Uniunea Europeană și Statele Unite. Alegerile din 7 iunie vin după ani de profunde tulburări în Armenia, de când Nikol Pașinian a ajuns la putere în urma protestelor din 2018 și a promisiunii sale de a destructura sistemul oligarhic post-sovietic.


Comisia Europeană/ Aprobarea de subvenții pentru producția de energie regenerabilă în Italia și alocarea unei noi tranșe pentru Ucraina

* Comisia Europeană a aprobat, la 8 iunie, subvenții de 23 de miliarde de euro Italiei pentru producția de energie regenerabilă. Schema de ajutoare de stat ar trebui să permită Italiei să atingă obiectivul de asigurare a 39,4% din consumul final de energie din surse regenerabile până în 2030.

Ajutorul urmează să fie furnizat sub forma de contracte bidirecționale pentru diferență (CfD) pe 20 de ani, conform cărora statul achită producătorilor diferența între prețul energiei obținut pe piață și prețul de exercitare convenit; la rândul lor, producătorii returnează statului surplusul obținut față de prețul de referință. Subvenția va ajuta Italia să își reducă dependența de importurile de combustibili fosili și să își majoreze cota de energie regenerabilă, a declarat într-un comunicat Teresa Ribera, comisar european pentru competitivitate.

Bugetul de 23 de miliarde de euro alocat se bazează pe estimări ale prețurilor de piață, iar sprijinul net efectiv ar putea fi mult inferior dacă acestea depășesc previziunile.

* Uniunea Europeană a alocat o tranșă în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru Kiev, parte din programul de ajutor european de 50 de miliarde de euro menit să completeze bugetul național al Ucrainei (Mecanismul pentru Ucraina 2024-2027), în contextul războiului dus de Rusia contra țării vecine. ''Viteza și angajamentul Ucrainei față de reformele substanțiale merită această plată'', a declarat comisarul european pentru extindere Marta Kos, la 8 iunie 2026.

Aceasta este a șaptea plată pe care Ucraina o primește în cadrul schemei de finanțare europene.

Prezentă la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE la Nicosia, pe 8 iunie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că Ucraina se poate aștepta în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro din noul instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a sprijini armata și finanțele țării.

Miniștrii europeni au discutat, de asemenea, despre modul de utilizare a 6,6 miliarde de euro pentru un fond de înarmare separat. Alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier, Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare, desfășurate în aprilie în țara sa. Kaja Kallas a explicat că a propus folosirea banilor pentru rambursarea parțială a cheltuielilor efectuate de țările membre ce au livrat arme Kievului, pentru a finanța noi achiziții comune și pentru a susține misiunea UE de pregătire militară în Ucraina.


Pactul european privind migrația și azilul

Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul începe să se aplice în mod obligatoriu de la 12 iunie 2026, după o perioadă de tranziție de 12 luni menită să le permită statelor membre să implementeze infrastructura și legislația prevăzute în document.

Adoptat în mai 2024, Pactul a revizuit cadrul UE în materie de migrație și azil și constituie acum piesa centrală a noii abordări a UE privind migrația.

''Migrația este o provocare europeană care trebuie abordată cu o soluție europeană. Una care să fie eficientă, echitabilă și fermă. Aceasta este ceea ce oferă Pactul privind migrația și azilul - frontiere externe mai sigure, solidaritate între statele membre și proceduri mai eficiente de azil și returnare. Și pentru a aborda împreună cauzele profunde ale migrației, continuăm să ne consolidăm relațiile cu partenerii globali'', a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Noua abordare, ce presupune și o diplomație asertivă a migrației, o protecție a frontierelor avansată din punct de vedere tehnologic (cu sistemul de intrare-ieșire implementat și aplicat integral) și noi reguli pentru a face returnările mai rapide și mai eficiente, dă deja rezultate solide, cu o scădere de 55% a trecerilor ilegale ale frontierelor față de acum doi ani, potrivit https://commission.europa.eu/.

Elementele de bază ale Pactului privind migrația și azilul includ:

- Frontiere externe securizate, cu înregistrare obligatorie și verificări de securitate amănunțite ale tuturor migranților ilegali care trec ilegal frontierele UE, proceduri accelerate în zonele de frontieră.
- Proceduri de azil ferme și echitabile, inclusiv termene mai scurte pentru procedurile de azil, reguli mai stricte pentru cererile abuzive și reglementări pentru a preveni mai bine deplasările secundare.
- Standarde pe tot teritoriul UE pentru condiții de primire decente, reducând stimulentele pentru deplasările secundare și facilitând un acces mai rapid la piața muncii.
- Un echilibru just între solidaritate și responsabilitate, cu un mecanism permanent obligatoriu de solidaritate și posibilitatea ca statele membre să contribuie într-un mod flexibil, abordând situația specifică a fiecărui stat membru.
- Garanții puternice pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv un mecanism independent de monitorizare în timpul procedurii de screening și a procedurii de azil la frontieră.

Pentru a marca această etapă importantă, comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, participă, la 12 iunie, la o conferință ministerială informală găzduită de președinția cipriotă a Consiliului UE, la Nicosia. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)