O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul rus Feodor Dostoievski

Marele scriitor rus, Feodor Mihailovici Dostoievski, cunoscut pentru romanele "Crimă şi pedeapsă", "Idiotul", "Fraţii Karamazov" sau "Demonii", a cărui operă a influenţat decisiv literatura, filosofia, psihologia şi teologia secolului XX, s-a născut la 11 noiembrie 1821, la Moscova.
Marele scriitor a absolvit, în 1941, Institutul de Inginerie Militară Nikolaiev din Sankt Petersburg, iar după absolvire a lucrat ca inginer proiectant, conform http://eng.md.spb.ru/.
La numai 25 de ani, în 1846, a publicat "Oameni sărmani", primul său roman, considerat a fi unul realist prin care a ilustrat tema dramei omului sărac, pentru care libertatea interioară, individualitatea şi respectul de sine se anulează ca urmare a numeroaselor constrângeri sociale.
Dostoievski a fost arestat şi închis în 1849 pentru activităţi antistatale împotriva ţarului Nicolae I, iar la 16 noiembrie acelaşi an, a fost condamnat la patru ani de muncă silnică în Siberia pentru legăturile cu un grup din intelectuali liberali, din Cercul Petraşevski. A fost arestat sub acuzaţia că a citit în faţa mulţimii şi a propagat textul ''Scrisorii către Gogol'', al lui Vissarion Belinski. Anii de detenţie au avut importante consecinţe asupra sănătăţii scriitorului, însă tot în acea perioadă, în plan spiritual, a redescoperit ortodoxia, componentă care avea să îşi pună amprenta asupra întregii sale opere, mai scrie sursa citată.
În 1854, când a fost eliberat, s-a înrolat ca soldat şi apoi a lucrat ca scriitor şi jurnalist, mai scrie http://eng.md.spb.ru/.
După ce s-a căsătorit cu Maria Dmitrievna Isaeva, în 1859, s-a întors la Sankt Petersburg, unde a scos o serie de gazete literare alături de fratele său mai mare, dar fără să aibă mare succes. După 1864, an în care a murit soţia sa, scriitorul a suferit o perioadă de depresie accentuată, începând să participe la jocuri de noroc de pe urma cărora avea să acumuleze şi datorii uriaşe. A urmat o perioadă de călătorii în Occident, iar în 1867 s-a căsătorit cu Anna Snitkina, o stenografă de doar 20 de ani, cu care a avut patru copii.
În intervalul 1846-1866, a publicat o serie de romane şi nuvele precum: "Omul dedublat" (1846), "Gazda" (1847), "Netoşa Nezvanova" (1849), "Visul unchiului" (1859), "Satul Stepancikovo şi locuitorii săi" (1859), "Umiliţi şi obidiţi" (1861), "Amintiri din casa morţilor" (1862), "Însemnări din subterană" (1864).
În 1866 a publicat celebrul roman "Crimă şi pedeapsă", care are în centru tema obţinerii salvării prin suferinţă. Protagonistul Rodeon Raskolnikov, este un student din provincie, care îşi abandonează studiile din cauza sărăciei, şi care se consideră o persoană cu calităţi superioare. Plănuieşte astfel uciderea şi jefuirea cămătăresei bătrâne Aliona Ivanovna, dar planul se complică însă, când sora Alionei, Lizaveta, devine martor al crimei şi victimă colaterală. După comiterea dublei crime, Raskolnikov este dominat de teroarea de a nu fi descoperit şi începe să comită o serie de gesturi care îl trădează. Porfiri Petrovici, detectivul de caz, intuieşte vinovăţia lui Raskolnikov, protagonistul îşi dă seama că este suspectat şi teroarea lui psihologică se accentuează. După o chinuitoare perioadă în care Raskolnikov oscilează între a se ascunde şi a se autodenunţa, protagonistul alege să se autodenunţe, determinat fiind şi de impactul pe care îl are asupra sa Sonia Marmeladova, fiica unui beţiv, care este nevoită să se prostitueze pentru a-şi întreţine familia, conform larousse.fr.
Trei ani mai târziu, în 1869, i-a apărut un alt roman de renume mondial, "Idiotul", care îl are în centru pe prinţul Lev Nikolaevici Mîşkin, un personaj considerat mai puţin obişnuit de către celelalte, din cauza sincerităţii şi a bunătăţii lui exagerate şi numit "idiot" din cauza bolii de care suferea, epilepsia. Autorul a reuşit să creeze un personaj atât de complex, încât evoluţia sa a fost adesea comparată cu cea a lui Iisus Hristos.
În articolul ''Ce înseamnă frumuseţea va salva lumea?" (publicat în 2014, pe https://revista22.ro/), Gabriel Liiceanu a scris că "din corespondenţa scriitorului rus, reiese că, atunci când a scris 'Idiotul', acesta a vrut să vadă dacă e în stare să întruchipeze într-o persoană finită infinitul frumuseţii depline. Dar frumuseţea deplină nu este, în descendenţa raiului platonician, decât forma vizibilă de manifestare a Binelui. Ar fi oare el capabil ca scriitor, s-a întrebat Dostoievski, să creeze un personaj care, încarnând în lumea noastră ideea de Bine, va realiza la scara umanului frumuseţea deplină?".
În 1872, i-a apărut un alt roman celebru, diferit prin tematică de ceea ce Dostoievski a scris până atunci. "Demonii" este un roman politic care vorbeşte despre ideile ideologilor de stânga din Rusia acelor vremuri şi pe care scriitorul le consideră demonice. Devenit un conservator şi naţionalist convins, scriitorul a vrut să îşi exprime teama sa faţă de revoluţionarii din epocă, prin intermediul unei ficţiuni care îi pune faţă în faţă pe conservatori şi pe ceea ce el numeşte "duşmanii Rusiei", adică socialiştii şi nihiliştii, scrie site-ul litteratureaudio.com.
"Fraţii Karamazov", următorul său roman, considerat de Sigmund Freud, "cel mai impozant roman scris vreodată", şi totodată cartea de căpătâi a lui Lev Tolstoi, a fost publicat în 1880. Romanul, cu o puternică încărcătură religioasă, este un tablou complex al epocii în care trăia filosoful, surprinzând problemele filosofice, morale şi religioase ale existenţei lui Dumnezeu, şi ilustrând teme precum ispăşirea păcatelor prin suferinţă, necesitatea absolută a existenţei unei forţe morale în interiorul unui univers iraţional şi de neînţeles, lupta eternă dintre bine şi rău, valoarea supremă a libertăţii individuale etc., mai notează litteratureaudio.com.
"Jucătorul" (1867), "Eternul soţ" (1870), "Adolescentul" (1875) sunt alte romane importante scrise de Dostoievski. Opera marelui scriitor rus mai cuprinde şi povestiri, dintre care amintim: "Domnul Proharcin" (1846), "Nevasta altuia şi un soţ sub pat" (1848), "O inimă slabă" (1848), "Un hoţ cinstit" (1848), "Crocodilul" (1865), "Bobok" (1873), "Centenara" (1876), "Mujicul Marei" (1876), "Visul unui om ridicol" (1877). Feodor Dostoievski a mai scris teatru şi eseuri printre care: "Maria Stuart" (teatru, 1841), "Boris Godunov" (teatru, 1841), "Însemnări de iarnă despre impresii de vară" (eseuri, 1863), "Jurnalul unui scriitor" (eseuri, 1873-1881).
Dostoievski şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în staţiunea Staraia Russa, care era aproape de Sankt Petersburg. A murit la 9 februarie 1881 şi a fost înmormântat în cimitirul Tihvin, lângă Mânăstirea Alexandr Nevski din Sankt Petersburg, potrivit http://eng.md.spb.ru/.
Cele mai importante romane ale sale s-au bucurat de mai multe ecranizări şi adaptări teatrale, deşi Dostoievski considera că ideile artistice nu pot fi exprimate prin alte tipuri de forme de artă decât cele prin care au fost concepute. Printre cele mai reuşite astfel de adaptări filmografice după romanele sale, se numără "Jucătorul", (regia Serghei Prokofiev) şi "Din casa morţilor" (regia Leos Janacek), precum şi filmele "Idiotul" (regia Akira Kurosawa, 1951) şi "Demoni" (regia Andrzej Wajda, 1988).
În semn de omagiu faţă de marele scriitor, la 12 noiembrie 1971, la Sankt Petersburg, a fost deschis şi Muzeul Dostoievski în apartamentul în care el a scris ultimele romane.
La 30 decembrie 1991, s-a inaugurat, în Sankt Petersburg, staţia de metrou care poartă numele marelui scriitor, Dostoyevskaya metro station, iar la 19 iunie 2010, o staţie cu acelaşi nume a fost deschisă şi în Moscova. Staţiile de metrou sunt decorate cu picturi murale ale artistului Ivan Nikolaev, reprezentând scene din lucrările lui Dostoievski. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: eng.md.spb.ru
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat