CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.
Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.
Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.
Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești
Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost 'Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale', din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.
Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că 'Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina'. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)
Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii 'neatârnări' - sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a 'unor sinoade eparhiale', pentru fiecare eparhie.
Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.
Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de 'primat al Românei'.
Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.
Lege organică din 1872 - Biserica românească este denumită din nou autocefală
În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de 'Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române'.
Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 'menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale'. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)
Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.
Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române
În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.
Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.
Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.
Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.
Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.
În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.
După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.
La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.
Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.
Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).
Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.
La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.
În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda )
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Justinian Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977)
Justinian Marina a fost ales Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al României la 24 mai 1948, după trecerea la cele veșnice a Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948). 'Cel dintâi și cel mai de seamă lucru pe care îl voi avea de făcut, în hotarul tradițiilor noastre bisericești, este păstrarea credinț
CITATUL ZILEI
''Cei care vor renunța la libertatea esențială pentru a dobândi o fărâmă de siguranță pe moment nu merită nici libertate, nici siguranță.'' - Benjamin Franklin (Benjamin Franklin, William-Temple Franklin, ''Memoirs of the life and writings of Benjamin Franklin'', London, H. Colburn 1818).
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 24 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat Greco-catolice Sf. cuv. Simeon din Muntele Minunat Romano-catolice Ss. Fc. Maria, Ajutorul Creștinilor; Donațian și Rogațian, m. Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat este prăznuit de Biser
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 mai
Este a 144-a zi a anului 2025. Au mai rămas 221 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 46 m. Luna răsare la 03 h 39 m și apune la 17 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Săptămâna eurpeană 19-23 mai 2025
Acordul asupra unui nou parteneriat strategic între Regatul Unit și UE, adoptarea de către Consiliu a celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, adoptarea de către Parlamentul European a propunerii Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE la produsele agricole din Rusia și Belarus, care nu erau încă supuse unor taxe vamale suplimentare, repre
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Pe 23 mai, Societatea Ornitologică Română (SOR) deschide o nouă ediție a evenimentului Noaptea Privighetorilor. La aniversarea a 35 de ani de existență și activitate neîntreruptă în sprijinul păsărilor și al naturii, SOR își propune să aducă față în față publicul larg și specialiștii, membrii și voluntarii organizației. Astfel, p
Ediția din 2025 a evenimentului ''Noaptea Privighetorilor'' (23 mai)
La 23 mai 2025, se desfășoară programul 'Noaptea privighetorilor', organizat de Societatea Ornitologică Română (SOR) în Campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Evenimentul cuprinde tururi ghidate, o expoziție aniversară, precum și un recital susținut de prestigiosul violonist Alexandru Tomescu, potrivit
Cea de-a patra ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică 'Ion Dichiseanu' (23-25 mai)
În perioada 23-25 mai 2025, are loc cea de-a patra ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică 'Ion Dichiseanu', la Casa de Cultură 'Tudor Vornicu' din Adjud, potrivit icr.ro. Timp de trei zile, publicul este invitat să participe la o serie de evenimente diverse, dedicate memoriei și carierei marelui actor
CITATUL ZILEI
''Pentru a cunoaște cu adevărat lucrurile, trebuie să le cunoaștem detaliile; iar cum acestea sunt aproape infinite, cunoștințele noastre sunt întotdeauna superficiale și imperfecte''. - La Rochefoucauld, ''Maxime'' (Trad. Cătălin Avramescu și Ștefan Vianu, Ediție bilingvă, Polirom, Iași, 2019)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf. Mironosiță Maria lui Cleopa Greco-catolice Sf. cuv. ep. m. Mihail al Sinadelor Romano-catolice Sf. Dezideriu, ep. m. Sfântul Ierarh Mihail Mărturisitorul, episcop al Sinadei, este po
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 mai
Este a 143-a zi a anului 2025. Au mai rămas 222 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 20 h 45 m. Luna răsare la 03 h 17 m și apune la 16 h 18 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la 22 mai 2025, în largul coastei insulei Creta, în Grecia, la o adâncime de 77 km (47,85 mile), a anunțat Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ). Anterior, GFZ informase că seismul a avut o magnitudine de 6,5. Serviciul Geologic al SUA (USGS) a raportat că
PERSONALITATEA ZILEI: Poetul Dante Alighieri
Dante Alighieri, poet și filosof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu, s-a născut între 21 mai și 20 iunie 1265, la Florența. (sursa: https://biblacad.ro) Autor al 'Divinei Comedii', capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă i
DOCUMENTAR: Manechinul, activista și omul de afaceri Naomi Campbell împlinește 55 de ani (22 mai)
Una dintre primele cinci supermodele ale industriei de fashion, activistă, actriță și om de afaceri, Naomi Elaine Campbell s-a născut la 22 mai 1970, în cartierul londonez Lambeth, potrivit naomicampbell.com. Este prima femeie de culoare care a pozat pentru coperțile revistelor 'Time' și 'Vogue France
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Muntele Huangshan din China
Muntele Huangshan, capodoperă a naturii și obiectiv turistic de faimă internațională, se află în sudul provinciei Anhui din estul Republicii Populare Chineze. Fascinantele peisaje oferite de piscurile de granit ale 'celui mai îndrăgit munte din China' au inspirat generații întregi de artiști și scriitori, au născut legende și mitologii, dând n