Liderii UE și cei din Balcanii de Vest se vor reuni la Tivat, Muntenegru, la 5 iunie 2026, în cadrul unui summit cu tema 'Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest'. Temele abordate vor fi extinderea, Planul de creștere sau modalități de intensificare a cooperării în materie de politică externă, de securitate și de apărare, informează site-ul consilium.europa.eu/.

Summitul va fi prezidat de președintele Consiliului European și găzduit de președintele Muntenegrului. UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, participând și Înaltul Reprezentant al UE.

În timpul prânzului, liderii vor discuta despre extindere, prilej cu care UE va reafirma angajamentul față de perspectiva de aderare la UE a Balcanilor de Vest. În acest sens, se preconizează că liderii vor evalua progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea treptată a Balcanilor de Vest în UE și modalitățile de a avansa în continuare în acest sens, în special prin intermediul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest.

Lansat în 2023, Planul de creștere urmărește să încurajeze o convergență socio-economică mai rapidă cu UE și integrarea treptată pe piața unică a UE prin: consolidarea integrării economice a partenerilor din Balcanii de Vest pe piața unică a UE; promovarea cooperării economice regionale prin intermediul pieței regionale comune; stimularea reformelor legate de UE prin furnizarea a până la 6 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De altfel, UE este principalul partener comercial, investitor și donator al Balcanilor de Vest.

Într-un context geopolitic incert și de instabilitate economică, se așteaptă ca liderii celor două părți să discute despre modalități de intensificare a cooperării în materie de politică externă, de securitate și de apărare:

* în domeniile securității și apărării, în special prin consolidarea forțelor armate ale Balcanilor de Vest prin intermediul Instrumentului european pentru pace și prin intensificarea colaborării prin parteneriate și dialoguri în materie de securitate și apărare;

* în ceea ce privește consolidarea rezilienței la amenințările cibernetice și la alte amenințări hibride, pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, inclusiv prin intermediul Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), al Scutului european pentru democrație și al sistemului de alertă rapidă (RAS) împotriva dezinformării.

***

Din 2018 au fost organizate summituri periodice UE-Balcanii de Vest.

Cel mai recent summit dintre liderii UE și cei din Balcanii de Vest a avut loc la Bruxelles, în decembrie 2025. În declarația adoptată atunci, liderii au subliniat importanța realizării de progrese concrete în ceea ce privește reformele, a alinierii la acquis, a cooperării regionale, a relațiilor de bună vecinătate și a reconcilierii. UE a salutat angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest de a susține valorile și principiile europene, în concordanță cu dreptul internațional, supremația democrației, drepturile și valorile fundamentale și supremația legii, și se așteaptă ca aceștia să demonstreze acest lucru atât prin vorbe, cât și prin fapte, asumându-și responsabilitatea și punând în aplicare reformele necesare, în special în domeniul elementelor fundamentale, potrivit consilium.europa.eu/.

***

Uniunea Europeană desfășoară summituri periodice cu omologii lor din Balcanii de Vest, în paralel cu procesele de aderare în curs.

Summiturile cu Balcanii de Vest fac parte din categoria reuniunilor multilaterale, organizate de UE cu parteneri regionali. Aceste summituri ale Uniunii nu se confundă cu reuniunile Consiliului European, denumite în mod curent 'summituri ale UE''. Decizia ca UE să se reunească cu Balcanii de Vest, sub forma unor forumuri, s-a luat la Summitul istoric de la Salonic, din 2003, informează site-urile consilium.europa.eu/ și ec.europa.eu/.

Regiunea Balcanilor de Vest cuprinde șase state - Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo - toate, cu excepția Kosovo, având și statutul de state candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Toate statele din Balcanii de Vest au o relație instituționalizată cu UE, subsumată Procesului de Stabilizare și Asociere. La 1 iulie 2013, Croația a devenit cel de-al 28-lea stat membru al UE.

S-au deschis negocieri și capitole de aderare cu Muntenegru și Serbia, s-au deschis negocieri cu Albania și Macedonia de Nord în iulie 2022, iar Kosovo și-a depus cererea de aderare în decembrie 2022, scriu site-urile europarl.europa.eu/ și mae.ro/.

În vederea pregătirii partenerilor din Balcanii de Vest în perspectiva aderării, Uniunea a lansat procesul de stabilizare și de asociere, care este, însă, separat de negocierile de aderare la UE. Prin procesul de stabilizare și de asociere, UE și partenerii săi din Balcanii de Vest au stabilit obiective politice și economice pentru regiune, în vederea stabilizării acesteia și a instituirii unei zone de liber schimb. În cadrul acestui proces, toți partenerii din Balcanii de Vest au încheiat câte un acord de stabilizare și de asociere cu UE, care stabilește cadrul general pentru relațiile lor cu UE, mai notează consilium.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)