Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană (UE) pentru o cooperare regională mai eficientă. Eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE. Executivul UE a prezentat Pachetul european privind suveranitatea tehnologică. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut Serbiei să-și alinieze politica externă cu cea a Uniunii Europene pentru a accelera apropierea sa de UE. Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit un nou pachet de măsuri în domeniul ocupării forței de muncă, formării profesionale și drepturilor sociale. Acestea sunt câteva dintre temele majore care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în intervalul 1-5 iunie 2026.


Consiliul European
La 1 iunie, eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE, cu posibilitatea de a crea centre în străinătate unde să fie trimiși migranții ilegali, conform AFP.
Legea prevede o serie de măsuri pentru accelerarea expulzărilor și permite statelor care doresc acest lucru să înființeze centre în afara Europei unde să trimită solicitanții de azil respinși. Acordul va trebui aprobat de Parlamentul European și de statele membre în săptămânile care urmează.

La 3 iunie, Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina, a relatat AFP, citând oficiali europeni. Reprezentanții celor 27 de state la Bruxelles au dat un acord preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, marcând astfel ''o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană'', a afirmat un oficial al președinției cipriote a Consiliului UE.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut, la 4 iunie, Serbiei să-și alinieze politica externă cu cea a Uniunii Europene și să facă eforturi pentru a obține progrese în dialogul cu Kosovo, acestea fiind condiții pentru a accelera apropierea sa de blocul comunitar, conform EFE.
''Drumul pe care-l avem de parcurs este dificil, dar traiectoria este clară. Dorim și suntem pregătiți să facem mai mult, dar Serbia decide ritmul'', a indicat Antonio Costa, în conferință de presă comună, de la Belgrad, cu președintele sârb Aleksandar Vucic.
Antonio Costa a mai cerut guvernului de la Belgrad accelerarea reformelor judiciare recomandate de Comisia de la Veneția și revizuirea legislației electorale.
La rândul său, președintele Vucic a asigurat că țara sa este hotărâtă să îndeplinească cerințele UE pentru țările candidate și a promis respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Serbia a cerut aderarea la UE în 2009 și i-a fost acordat statutul de candidat în 2012. Negocierile de aderare au început oficial în 2014, procesul stagnând în ultimii ani.

Miniștrii de interne din statele Uniunii Europene au analizat, la 4 iunie, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, pregătirile pentru intrarea în vigoare, la 12 iunie, a Pactului privind migrația și azilul, precum și situația spațiului Schengen și viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina.
Au fost evaluat progresele în implementarea noului Pact privind migrația și azilul și în operaționalizarea sistemului Eurodac, care va deveni funcțional tot la 12 iunie.
De asemenea, Consiliul a analizat situația generală a spațiului Schengen pe baza Raportului Schengen 2026 dat publicității de Comisia Europeană la 18 mai și prezentat la 4 iunie Consiliului. Cu acest prilej, miniștrii au aprobat prioritățile ciclului Schengen 2026-2027, care vor viza accelerarea digitalizării procedurilor și sistemelor informatice, consolidarea rezilienței frontierelor externe și eficientizarea politicilor de returnare, precum și întărirea securității interne, menținând în același timp libera circulație fără controale la frontierele interne.


Comisia Europeană
La 2 iunie, Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană, pentru a favoriza o cooperare regională mai ''eficace'', potrivit AFP.
Cu titlu excepțional și temporar, statele pot reintroduce controale între vecinii europeni dacă se confruntă cu o amenințare gravă pentru ordinea publică sau securitatea internă.
Potrivit executivului UE, există alternative mai eficace, cum sunt ''controalele poliției nesistematice, identificarea biometrică mobilă sau tehnologiile de urmărire a vehiculelor''.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit, la 2 iunie, un nou pachet de măsuri în domeniul ocupării forței de muncă, formării profesionale și drepturilor sociale, în vederea accelerării aderării la blocul comunitar, aderare dorită de guvernul de la Chișinău în orizontul anului 2028, conform EFE.
Angajamentele incluse în acest pachet privesc programele Erasmus+ și Garanția pentru Tineret, precum și transparența salarială și protecția copilului și au fost convenite în cadrul celui de-al doilea dialog la nivel înalt, desfășurat la Bruxelles, între vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și miniștrii din Republica Moldova ai muncii, Natalia Plugaru, și educației, Dan Perciun.
Comisia Europeană va aloca 5 milioane de euro pentru crearea unei agenții naționale Erasmus+ în Republica Moldova.

Comisia Europeană a prezentat, la 3 iunie, Pachetul european privind suveranitatea tehnologică, un set de măsuri menite să consolideze capacitatea Europei în domeniul semiconductorilor, al inteligenței artificiale (IA), al tehnologiei de tip cloud și al surselor deschise, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.
Pachetul include două propuneri legislative - Actul privind cipurile 2.0 și Actul privind dezvoltarea cloud computingului și a IA -, precum și Strategia privind sursele deschise și o foaie de parcurs strategică pentru digitalizare și IA în domeniul energiei. Împreună, aceste măsuri sprijină ambiția Europei de a deveni un continent al IA, de a-și consolida autonomia digitală și de a contribui la construirea unui viitor digital mai durabil.
''Nu ne putem permite să depindem de alții pentru tehnologiile care mențin funcționarea spitalelor noastre, stabilitatea rețelelor noastre energetice și securitatea serviciilor noastre. Este vorba despre protejarea cetățenilor noștri, apărarea intereselor noastre și luarea propriilor noastre decizii'', a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în comunicat.
Pachetul este conceput pentru a reduce dependențele structurale și pentru a se asigura că Europa poate dezvolta, implementa și securiza tehnologiile pe care se bazează europenii.

Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a dat asigurări, la 5 iunie, că nu există semnale privind o lipsă de combustibil pentru avioane în Europa în lunile următoare, în pofida șocului energetic provocat de războiul din Iran, deși prețurile ridicate obligă transportatorii aerieni să renunțe la rutele neprofitabile, potrivit Reuters. ''În prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Nu avem semne că vom avea o penurie în perioada următoare'', a declarat Apostolos Tzitzikostas, adăugând că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului.


Parlamentul European
Eurodeputații din Comisia pentru Afaceri Externe au adoptat, la 3 iunie, un document prin care au salutat angajamentul Republicii Moldova față de drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană, avertizând în același timp asupra faptului că interferențele străine coordonate de Rusia continuă.
În textul adoptat cu 58 de voturi pentru, 16 împotrivă și 3 abțineri, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European ''salută progresul constant al guvernului moldovean în ceea ce privește reformele legate de UE, în ciuda unor provocări interne și externe semnificative, nu în ultimul rând interferența ostilă persistentă a Rusiei în afacerile interne ale țării''.
Raportul ia act de evaluarea Comisiei Europene conform căreia Republica Moldova ''a înregistrat progrese semnificative în reformarea sectorului judiciar al țării''.
Documentul va trebui supus votului în plenul Parlamentului European.

Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European (INTA) a votat la 2 iunie în favoarea eliminării taxelor asupra unor importuri europene de produse americane, o etapă a acordului-cadru în domeniul comercial convenit anul trecut de Uniunea Europeană și Washington, potrivit Reuters. INTA a adoptat noua legislație cu 31 de voturi pentru, șase voturi împotrivă și trei abțineri. Legislația trebuie să fie aprobată de plenul Parlamentului European. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)