La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansate care sunt mult mai relevante pentru oameni, indică site-ul Societății Naționale Anti-Vivisecție din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society - NAVS), https://www.navs.org.uk/.

Peste 115 milioane de animale suferă și mor în cadrul cercetării și testării în lumea întreagă în fiecare an. Patru animale mor în fiecare secundă în urma testelor sau a experimentelor. Pentru majoritatea, nu putem ști niciodată ce s-a întâmplat cu ele. Majoritatea procedurilor pe animale rămân nepublicate și nu sunt expuse unui control științific sau public mai amplu. Ultimele cifre arată că peste 2,6 milioane de animale sunt folosite în teste în laboratoarele din Marea Britanie, iar în SUA se estimează că sunt folosite peste 15 milioane de animale în acest scop, conform https://www.navs.org.uk/. Ziua mondială a protecției animalelor de laborator își propune aducerea la cunoștința publicului și a legislatorilor a problemei legate de testele efectuate pe animale, o problemă de etică, precum și a alternativelor la acest gen de teste.

Ziua mondială a protecției animalelor de laborator a fost stabilită în 1979 de către Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society - NAVS). Ziua de 24 aprilie reprezintă data nașterii Lordului Dowding (1882-1970), fost președinte al NAVS, renumit apărător al drepturilor animalelor și militant împotriva vivisecției. Această zi internațională de comemorare este recunoscută de Națiunile Unite, și în prezent este marcată anual de către cei care se opun vivisecției, de pe toate continentele, indică site-ul https://www.navs.org.uk/.

NAVS militează împotriva vivisecției (disecție făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) și promovează alte soluții în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime și costisitoare, cu alte metode de cercetare moderne și inovatoare. Încetarea utilizării primatelor non-umane în cercetare și testare, încetarea utilizării câinilor în cercetare și testare, încetarea disecțiilor la cursuri, alternativele de finanțare pentru a înlocui utilizarea animalelor de laborator sunt doar câteva dintre prioritățile NAVS, potrivit site-ului https://navs.org/.

Săptămâna care include Ziua mondială a protecției animalelor de laborator este cunoscută ca ''Săptămâna mondială a animalelor de laborator''. Aceasta poate fi promovată pe rețelele de socializare, iar de Ziua mondială a protecției animalelor de laborator putem păstra un minut de reculegere în memoria acestor animale.

Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie, fondată în 1875 de Frances Power Cobbe (1822-1904), este prima organizație din lume care a contestat utilizarea animalelor în cercetare și continuă să conducă această campanie și astăzi, conform https://www.navs.org.uk/. Frances Power Cobbe a publicat numeroase pliante și articole care se opuneau experimentelor pe animale, reușind să reunească numeroși oameni de seamă ai acelor vremuri în susținerea acestei cauze.

Societatea a fost înființată la 2 decembrie 1875, în Victoria Street, Londra, sub numele de Victoria Street Society (Societatea din Victoria Street), iar după câțiva ani, la 6 octombrie 1897, și-a schimbat numele în Societatea Națională Anti-Vivisecție (National Anti-Vivisection Society). Încă de la început, aceasta a cerut abolirea totală a vivisecției. La acea vreme existau aproximativ 300 de experimente pe animale în fiecare an. Opoziția publică față de vivisecție a determinat guvernul să numească o primă Comisie Regală pentru Vivisecție, în iulie 1875. Aceasta a întocmit un raport, la 8 ianuarie 1876, recomandând adoptarea unei legislații speciale pentru controlul vivisecției. Astfel a fost întocmită Legea privind cruzimea față de animale din 1876 și care a rămas în vigoare timp de 110 ani, până când a fost înlocuită de Legea privind animalele (proceduri științifice) din 1986, indică https://www.navs.org.uk/.

Încetarea utilizării animalelor în cercetare și testare nu poate reuși fără existența unor alternative viabile. De aceea NAVS, prin Fundația Internațională pentru Cercetare Etică (International Foundation for Ethical Research - IFER), oferă finanțare cercetătorilor care dezvoltă aceste alternative inovatoare la experimentele pe animale, indică și site-ul https://navs.org/. NAVS a pus bazele IFER în 1985.

Fundația Internațională pentru Cercetare Etică sprijină dezvoltarea, validarea și implementarea metodologiilor științifice inovatoare care fac știința să avanseze și înlocuiesc utilizarea animalelor în cercetare, testare și educație, potrivit site-ului http://www.ifer.org/. Misiunea Fundației Internaționale pentru Cercetare Etică este ambițioasă și își propune să schimbe fundamental cursul științei prin încorporarea respectului și compasiunii față de animale alături de dorința de cunoaștere.

Folosirea animalelor în scop experimental în laboratoare s-a extins în secolul XX, în domeniile farmacologiei, fiziologiei, psihologiei, al testării produselor cosmetice, al testării unor produse medicamentoase. Multe dintre testele efectuate pe animale pot fi înlocuite prin alternative științifice avansate care sunt disponibile în prezent. Există metode avansate de cercetare care nu folosesc animale și care sunt mai sigure, mai eficiente, produc rezultate mai rapide și mai relevante pentru om.

Alternativele de disecție virtuală au numeroase avantaje față de disecția tradițională, potrivit NAVS. Cei care învață utilizând această alternativă au rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decât cei care participă la cursuri de disecție tradițională. Alternativele de disecție virtuală costă mai puțin decât disecția animalelor, sunt reutilizabile și economisesc timp prețios. Iar aceste alternative salvează viețile animalelor, subliniază NAVS.

Animalele de laborator sunt ținute adesea în condiții improprii, iar experimentele se fac în lipsa anesteziei. Aceste animale suferă arsuri, orbesc, sunt otrăvite, mutilate, înfometate pentru ca produse pe care oamenii le folosesc zilnic să poată fi etichetate ca prezentând 'condiții de siguranță'. Astfel de produse testate pe animale sunt unii aditivi pe care îi folosim în mâncare, unele cosmetice și articole de toaletă folosite pentru îngrijirea corpului, produse de spălat și curățat folosite în casă, diverse alte produse folosite pentru mașină, grădină, precum și medicamente de uz uman.

Protestele față de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator au crescut ca amploare începând cu anii '70-'80. În 1975, Peter Singer a publicat lucrarea ''Animal Liberation'', care condamnă aceste abuzuri și promovează drepturile animalelor. O formă de protest împotriva folosirii animalelor pentru experimente în laborator este și refuzul de a cumpăra produse testate pe animale.

Printr-un fond pentru sanctuare, NAVS oferă asistență financiară de urgență pentru a ajuta animalele retrase din laboratoare, cât și pe cele amenințate de dezastre naturale și provocate de om, potrivit site-ului https://navs.org/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: National Anti-Vivisection Society/Facebook