Adoptarea unor modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar, aprobarea mandatului de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD), numirea unui judecător la Curtea de Justiție și a șapte judecători la Tribunal, al 10-lea raport intermediar referitor la punerea în aplicare a celor 74 de propuneri comune aprobate de Consiliile UE și NATO, raportul Comisiei cu privire la situația actuală a punerii în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, adoptat în iunie 2024, se numără printre evenimentele perioadei.

Consiliul Uniunii Europene
Consiliul a adoptat, la 12 iunie, modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar. Modificările vizează menținerea lichidității pe piețele financiare și asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru băncile din UE în raport cu omologii lor internaționali. Decizia conferă caracter permanent nivelurilor tranzitorii actuale ale ratelor anumitor operațiuni de finanțare prin instrumente financiare (SFT) pe termen scurt deținute de bănci. Aceste niveluri ale ratelor sunt utilizate pentru a calcula o cerință prudențială și în materie de stabilitate esențială, cunoscută sub denumirea de indicator de finanțare stabilă netă sau NSFR, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Aceasta este ultima etapă a procedurii de adoptare. Modificările aduse Regulamentului privind cerințele de capital vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și se vor aplica de la 29 iunie 2025. În temeiul legislației actualizate, Autoritatea Bancară Europeană va monitoriza și va raporta cu privire la impactul modificărilor o dată la cinci ani.

La 11 iunie, reprezentanții statelor membre (Coreper) au aprobat mandatul de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD). Vor începe negocieri cu Parlamentul European în vederea finalizării acestei legislații.

'Investițiile străine în UE reprezintă o sursă majoră de creștere și de locuri de muncă. UE are unul dintre cele mai deschise regimuri de investiții din lume și este una dintre cele mai atractive destinații pentru investițiile străine la nivel mondial. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, investițiile străine pot prezenta riscuri pentru securitate sau ordinea publică. Această nouă legislație va asigura un mediu de investiții deschis, va proteja piața internă și, în același timp, va consolida capacitatea UE de a reacționa atunci când se identifică riscuri la adresa securității' declara Micha³ Baranowski, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Tehnologiei al Poloniei, responsabil cu comerțul.

Noua legislație urmărește să consolideze eficiența și eficacitatea actualului sistem de examinare a investițiilor străine directe. Se va asigura totodată un nivel mai ridicat de armonizare între statele membre ale UE. Este esențial să se reducă divergențele pentru a asigura previzibilitatea pentru investitori și pentru a reduce costurile asociate de asigurare a conformității.

Reprezentanți ai Consiliului, ai Parlamentului European și ai Comisiei vor desfășura negocieri interinstituționale (triloguri), cu scopul de a ajunge la un acord politic cu privire la textul final al regulamentului revizuit.

La 11 iunie 2025, reprezentanții guvernelor statelor membre au numit un judecător la Curtea de Justiție și șapte judecători la Tribunal, indică https://www.consilium.europa.eu/. Marko Bošnjak (Slovenia) a fost numit judecător la Curtea de Justiție în locul dlui Marko Ilešiè, decedat, pentru durata rămasă a mandatului acestuia din urmă, respectiv până la 6 octombrie 2027.

Numirile care au vizat Tribunalul țin de reînnoirea parțială a componenței acestuia, întrucât mandatele a 26 de judecători vor expira la 31 august 2025. În acest context, Raffaella Pezzuto (Italia) a fost numită judecător în cadrul Tribunalului pentru un prim mandat. Mandatele lui Johannes Laitenberger, Gabriele Steinfatt (Germania), Danute Jociene (Lituania), Maja Brkan, Damjan Kukovec (Slovenia) și Jörgen Hettne (Suedia) au fost reînnoite. Aceste numiri corespund unui mandat valabil între 1 septembrie 2025 și 31 august 2031.

Consiliul a luat notă, la 10 iunie 2025, de cel de al 10-lea raport intermediar referitor la punerea în aplicare a celor 74 de propuneri comune aprobate de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017. Raportul confirmă faptul că NATO și UE rămân apărătoare ferme ale păcii și ale securității internaționale, precum și ale ordinii internaționale bazate pe norme. Raportul evidențiază și detaliază progresele concrete înregistrate în perioada iunie 2024-mai 2025 la nivelul întregului spectru al agendei pentru cooperare UE-NATO, indică https://www.consilium.europa.eu/.

Dialogul politic s-a intensificat în mod considerabil, ceea ce reflectă hotărârea noilor lideri ai UE și ai NATO de a spori înțelegerea reciprocă, de a înmulți interacțiunile și de a consolida și mai mult cooperarea în toate domeniile parteneriatului UE-NATO, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al inițiativelor UE de stimulare a apărării europene. În urma publicării Cărții albe a UE privind apărarea europeană - Planul de reînarmare a Europei 'ReArm Europe - Readiness 2030', Înalta Reprezentantă a UE a avut, pentru prima dată, un schimb de opinii cu miniștrii de externe ai NATO cu privire la apărarea europeană. De asemenea, începând din decembrie 2024, Înalta Reprezentantă, Kaja Kallas, a participat la reuniunile ministeriale ale Consiliului NATO-Ucraina. Au fost reluate reuniunile dintre Comitetul politic și de securitate (COPS) și Consiliul Nord-Atlantic (NAC), prima reuniune concentrându-se pe Ucraina.

Funcționarii UE și NATO și-au intensificat cooperarea în ceea ce privește reziliența și pregătirea în domenii precum gestionarea crizelor, protecția infrastructurii critice, pregătirea în materie de sănătate și comunicarea strategică conexă. Reprezentanți ai UE au participat pentru prima dată la simpozionul anual al NATO privind amenințările hibride. Prima reuniune a dialogului structurat privind securitatea cibernetică s-a axat pe participarea încrucișată la exerciții și pe asigurarea coerenței prin explorarea de noi sinergii.

UE și NATO au depus eforturi pentru a asigura o coerență sporită între diferitele instrumente existente și s-au înregistrat totodată progrese în ceea ce privește inițiativele UE și NATO care abordează deficiențele critice în materie de capabilități, consolidează capabilitățile naționale de apărare și asigură coerența între dezvoltarea capabilităților multinaționale ale UE și NATO în toate domeniile.

Standardizarea a rămas un domeniu-cheie de cooperare pentru a asigura interoperabilitatea și complementaritatea eforturilor, pentru a evita suprapunerile inutile, precum și în ceea ce privește rolul major al NATO în elaborarea standardelor militare prin intermediul acordurilor de standardizare (STANAG). Pentru a sprijini acest efort, secretarul general al NATO a transmis Comisiei Europene și SEAE un set de acorduri de standardizare NATO neclasificate.

În ceea ce privește mobilitatea militară, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat importanța deplasării rapide și libere a forțelor, a echipamentelor și a materialelor militare. UE și NATO au intensificat discuțiile privind prioritățile comune și direcțiile de lucru aferente, inclusiv cu privire la cerințele militare, infrastructura de transport, transportul mărfurilor periculoase, simplificarea procedurilor vamale și autorizarea deplasărilor transfrontaliere, implicarea în exerciții și sprijinul națiunii gazdă.

A fost lansat primul dialog structurat privind industria apărării, axat pe Cartea albă și pe Planul de acțiune privind reînarmarea Europei, pe angajamentul NATO privind extinderea capacității industriale și pe Planul de acțiune actualizat privind producția în domeniul apărării. Tehnologiile emergente și disruptive au făcut, de asemenea, obiectul unui dialog structurat, acordându-se o atenție deosebită aplicării cu dublă utilizare a inteligenței artificiale, a tehnologiilor cuantice și a biotehnologiei.

Dialogul dintre statele-majore ale UE și NATO a continuat, iar discuțiile anuale ale funcționarilor UE-NATO s-au concentrat pe securitatea maritimă, punându-se accentul pe operațiunile și activitățile navale respective și pe potențiala cooperare dintre NATO și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), precum și pe securitatea infrastructurii maritime/submarine critice. Alte exemple de cooperare de succes includ operația EUNAVFOR MED IRINI și Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum și activitatea NATO în Marea Egee de sprijinire a Greciei și Turciei, precum și Frontex în combaterea migrației ilegale.

Cooperarea dintre funcționarii NATO și UE a contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la eforturile în materie de reziliență, de pregătire și de gestionare a crizelor ale ambelor organizații și ale membrilor lor respectivi, în special prin continuarea punerii în aplicare a conceptului de exerciții paralele și coordonate (PACE), precum și prin pregătirea și desfășurarea exercițiului 'EU Integrated Resolve 2024' (EU IR24) și a exercițiului NATO de gestionare a crizelor 2025 (CMX25).

Consultările periodice ale funcționarilor și informările încrucișate au continuat atât la Bruxelles, cât și pe teren, servind drept platformă valoroasă pentru schimbul de opinii și de informații privind situația politică și de securitate și măsurile de asistență în opt țări partenere - Bosnia și Herțegovina, Georgia, Iordania, Irak, Mauritania, Republica Moldova, Tunisia și Ucraina.

UE, NATO și membrii acestora au continuat să ofere un sprijin substanțial Ucrainei: din partea UE prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP), al misiunii de asistență militară a UE (EUMAM) - principalul furnizor de instruire pentru forțele armate ucrainene - și al misiunii UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina).

Comisia Europeană
La 11 iunie, Comisia a raportat cu privire la situația actuală a punerii în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, adoptat în iunie 2024. La jumătatea perioadei de tranziție, s-au înregistrat progrese importante atât la nivelul UE, cât și de către statele membre, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda provocările rămase și pentru a se asigura că noul sistem solid al UE de gestionare a migrației este pe deplin operațional în iunie 2026. În planul comun de punere în aplicare prezentat în iunie 2024, Comisia a stabilit etapele-cheie pentru instituirea capacităților juridice și operaționale necesare pentru a începe cu succes aplicarea noii legislații până în iunie 2026, potrivit https://ec.europa.eu/.

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește instituirea bazei de date Eurodac reînnoite, ca o condiție prealabilă esențială pentru funcționarea tuturor elementelor pactului. În continuare, Comisia și Agenția UE pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (eu-LISA) monitorizează evoluțiile și vor continua să ofere sprijin suplimentar. Pregătirile pentru punerea în aplicare a noilor proceduri de screening și de control la frontieră sunt în curs de desfășurare. Unele state membre au atins deja capacitatea de primire și resursele umane necesare, dar există în continuare provocări.

Asigurarea unei capacități de primire suficiente și a unor condiții de primire adecvate în toate statele membre este esențială, inclusiv pentru a preveni deplasările secundare dintr-un stat membru al UE în altul. Statele membre se adaptează la noul cadru juridic, inclusiv cu sprijinul UE. Statele membre elimină lacunele dintre procedurile de azil și cele de returnare, după cum se prevede în pact. Pentru ca pactul să funcționeze, statele membre trebuie să acționeze pe baza unei partajări echitabile a responsabilității. Transferurile către statul membru responsabil de o cerere de azil ar trebui să aibă loc către și dinspre toate statele membre. Acest lucru este esențial pentru o tranziție eficace către noile norme privind responsabilitatea și pentru buna funcționare a ciclului anual de solidaritate, care va determina contribuțiile de solidaritate între statele membre.

Se lucrează în continuare la pregătirea primului ciclu anual de solidaritate în octombrie 2025 și la instituirea mecanismului permanent de solidaritate până în iunie 2026. Comisia, Agenția Europeană pentru Azil (EUAA) și statele membre colaborează îndeaproape pentru a colecta datele necesare pentru a evalua situația migrației și pentru a stabili contribuțiile de solidaritate ale fiecărui stat membru.

Pregătirea și planificarea pentru situații neprevăzute sunt necesare pentru a garanta că sistemele de azil și de primire pot funcționa în mod corespunzător în toate circumstanțele. Pactul asigură un echilibru între obligațiile și drepturile persoanelor care solicită protecție în UE. Planurile naționale reflectă, în general, acest echilibru general și includ noile elemente. Ar trebui continuate eforturile de operaționalizare a mecanismului independent de monitorizare a drepturilor fundamentale și a consilierii gratuite.

În întreaga UE, eforturile de integrare au efecte din ce în ce mai pozitive, fiind necesare eforturi continue în domeniile educației, ocupării forței de muncă, sănătății și locuințelor.

Comisia și agențiile UE Frontex, EUAA și eu-LISA sprijină statele membre, inclusiv prin orientări practice, noi instrumente și sprijin specific. În luna mai, o sumă suplimentară de 3 miliarde euro a fost pusă la dispoziție din bugetul UE pentru a contribui la punerea în aplicare a pactului și pentru a sprijini statele membre care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina. Comisia invită statele membre să își continue eforturile pentru a se asigura că punerea în aplicare a pactului va fi un succes.

Următorul raport privind punerea în aplicare va fi publicat în octombrie 2025, ca parte a primului raport anual privind migrația și azilul, se mai arată pe https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Simona Aruştei)