George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să citească încă de la vârsta de cinci ani. În aceste locuri s-a îndrăgostit nu numai de literatură, ci și de folclorul românesc și și-a găsit inspirația pentru cele mai cunoscute poezii ale sale: ''Nunta Zamfirei'', ''Mama'', ''Numai una'', ''Trei, Doamne, și toți trei'', ''El Zorab'', ''Dușmancele'', ''Noi vrem pământ!'', ''Iarna pe uliță'' sau ''La oglindă''.

Educația timpurie a primit-o la școlile din Hordou, Telciu și Năsăud (1874-1876). A urmat, apoi, liceul la Năsăud (1876-1884), unde s-a familiarizat cu literaturile clasice precum și cu limba germană. A început să se manifeste ca poet și traducător în cadrul Societății de lectură ''Virtus Romana Rediviva'', al cărei membru extraordinar și președinte a devenit, conform dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (2003) și ''Dicționarului scriitorilor români'' (Editura Fundației Culturale Române, București, 1995).

Între anii 1882-1883, a publicat poezii și traduceri în revista liceului, ''Muza someșeană''. În 1884, s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Literatură a Universității din Cluj, unde a frecventat cursurile de teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă, istoria literaturii latine, istoria vechilor greci. În același an a devenit membru în comitetul Societății ''Iulia'' a studenților români.

Expozitie foto-documentară, organizată de Serviciul Judeţean al Arhivelor Bistriţa-Năsăud, cu ocazia implinirii a 160 de ani de la naşterea lui George Coşbuc (20 septembrie 1866 - 9 mai 1918).

Foto: (c)  TINA DUMITRESCU / AGERPRES FOTO

La îndemnul scriitorului Ioan Slavici, a început colaborarea la revista ''Tribuna'' din Sibiu, al cărei redactor a devenit în 1887. Aici a avut loc și adevăratul său debut, cu poezia ''Filosofii și plugarii''. În paginile acestei reviste a publicat, între anii 1888-1889, ''Nunta Zamfirei'', ''Rada'', ''Mânioasă'', ''Fata morarului'', ''Crăiasa zânelor'', ''Numai una''.

Expozitie foto-documentară, organizată de Serviciul Judeţean al Arhivelor Bistriţa-Năsăud, cu ocazia implinirii a 160 de ani de la naşterea lui George Coşbuc (20 septembrie 1866 - 9 mai 1918).

Foto: (c)  TINA DUMITRESCU / AGERPRES FOTO

În 1889 s-a stabilit la București. A fost funcționar la Ministerul Cultelor (1890-1893), șef al Biroului administrativ și de corespondență al Casei Școalelor (1902), dedicându-se muncii de ridicare culturală a satului. Astfel, a făcut călătorii în scopul îndrumării învățătorilor, a selecționat cărți pentru bibliotecile rurale, iar după numirea sa, în 1907, ca șef al Biroului de activități extrașcolare, a îndrumat și organizat conferințe sătești.

Expozitie foto-documentară, organizată de Serviciul Judeţean al Arhivelor Bistriţa-Năsăud, cu ocazia implinirii a 160 de ani de la naşterea lui George Coşbuc (20 septembrie 1866 - 9 mai 1918).

Foto: (c)  TINA DUMITRESCU / AGERPRES FOTO

George Coșbuc a desfășurat și o intensă activitate publicistică. A editat, împreună cu Ioan Slavici și I.L. Caragiale, revista ''Vatra'' (1894), în paginile căreia a publicat ''Doina'', ''Noi vrem pământ'', ''In opressores'', ''Dragoste învrăjbită'', ''Pașa Hassan'', ''Scara'', ''Iarna pe uliță'', ''Lupta vieții'' ș.a. De asemenea, a editat ''Semănătorul'' în (1901), împreună cu Al. Vlahuță, și ''Viața literară'' (1906).

A colaborat la numeroase publicații ale vremii, între care: ''Albina'', ''Convorbiri literare'', ''Epoca literară'', ''Flacăra'', ''Foaia ilustrată'', ''Povestea vorbei'', ''Românul'', ''Vieața''.

A publicat și studii referitoare la însemnătatea estetică și poetică a creației populare: ''Elementele literaturii poporale'' (1900), ''Legendele mănăstirilor noastre'' (1902), ''Ghicitorile poporale'' (1903), ''Nașterea proverbilor'' (1903), ''Baladele poporale'' (1903). Totodată, a tradus câteva capodopere ale literaturii universale: ''Odiseea'' de Homer, ''Eneida'' de Vergiliu, ''Divina Comedie'' de Dante, precum și ''Sakuntala'' de Kalidasa.

Versurile și proza scrise de-a lungul vremii au fost reunite în volumele ''Balade și idile'' (1893), ''Fire de tort'' (1896), ''Povestea unei coroane de oțel'' (1899), ''Ziarul unui pierde-vară'' (1902), ''Dintr-ale neamului românesc'' (1903), ''Cântece de vitejie'' (1904). Unele dintre acestea sunt presărate cu subiecte din istoria națională sau cu subiecte gotice, arabe, indiene, greco-latine, dar toate își au punctul de plecare în poezia germană.

George Coșbuc a fost ales membru corespondent (1 aprilie 1900), apoi membru titular (la 20 mai 1916) al Academiei Române.

A murit la București, la 9 mai 1918, la vârsta de 51 de ani.

Satul Hordou, devenit localitate care astăzi poartă numele poetului, găzduiește Casa Memorială 'George Coșbuc', leagănul copilăriei sale, locul care l-a inspirat să creeze opere memorabile. Aceasta este una dintre cele mai vechi clădiri din spațiul Țării Năsăudului și a fost ridicată de tatăl poetului, Sebastian Coșbuc, după anul 1840, așa cum arată www.casememoriale.ro și www.complexulmuzealbn.ro.

Foto: (c)   ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Este o căsuță tipic țărănească, vopsită în alb, cu acoperiș din șindrilă și cu obloane grele de lemn, care ne ajută să pătrundem în universul poetului, să înțelegem o fărâmă din viața, frământările și geniul său creator. O placă din marmură albă atrage atenția prin mesajul că în această casă s-a născut cel ce și-a scris în două versuri toată esența și adevărul existenței sale: 'Sunt inima-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura...'.

În 2026, Serviciul Județean al Arhivelor Bistrița-Năsăud marchează împlinirea a 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc, printr-o expoziție foto-documentară intitulată 'Coșbuc - 160', al cărei vernisaj este programat pentru 21 septembrie. Evenimentul este menit să redea toate aspectele vieții poetului și ale familiei sale. Printre documentele expuse se numără registrul în care a fost consemnată nașterea poetului, în satul Hordou, dar și primele sale creații literare, prezentate în cadrul societății formate de elevii gimnaziului din Năsăud la care studia.

Sursa foto: Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud/Facebook

Vizitatorii vor regăsi, în cadrul expoziției, ediția princeps a traducerii 'Eneidei' lui Vergilius de către Coșbuc, editată în 1896 la București, la tipografia cumnatului său, Constantin Sfetea, și cu care a obținut premiul 'Năsturel' al Academiei Române. De asemenea, vor fi prezentate volume în care sunt publicate comentariile lui George Coșbuc pe marginea 'Divinei Comedii' a lui Dante Alighieri, pe vremea când lucra la traducerea acestei opere și care a ajuns să fie publicată abia după moartea sa. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)