Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.com/.

Ambii părinți aveau educație muzicală; mama sa, o fostă studentă la Conservatorul din Sankt Petersburg, a început să îl învețe să cânte la pian la vârsta de șase ani. Mai târziu, spre vârsta de opt ani, a început să studieze vioara.

În 1928, părinții l-au înscris la Conservatorul de Muzică din San Francisco, unde a studiat până în 1931, înainte de a-și continua pentru scurt timp studiile la New York cu Louis Persinger. S-a întors la Conservatorul din San Francisco pentru cinci ani de instruire cu Naoum Blinder, concertmaistrul Orchestrei Simfonice din San Francisco, personalitatea cu cea mai puternică influență asupra carierei sale.

Debutul lui Stern a avut loc pe 18 februarie 1936, la vârsta de 16 ani, când a interpretat Concertul pentru vioară nr. 3 în si minor al lui Saint-Saëns cu Orchestra Simfonică din San Francisco, dirijată de Pierre Monteux. Doi ani mai târziu, a interpretat Concertul pentru vioară al lui Brahms cu aceeași orchestră simfonică, care i-a dat un amplu avânt carierei sale, mai scrie https://theviolinchannel.com/.

Pe 11 octombrie 1937, la vârsta de 17 ani, a debutat la New York, în sala Town Hall. În 1943 a debutat la Carnegie Hall, iar în 1944 a concertat alături de Filarmonica din New York, sub bagheta lui Arthur Rodzinski. A colaborat cu Filarmonica din New York timp de peste patru decenii. Odată cu primele sale apariții la New York, cariera sa a început să cunoască o ascensiune rapidă, inițial sub îndrumarea impresarului Sol Hurok, conform https://www.kennedy-center.org/.

A realizat primele înregistrări pentru Columbia Records, în 1945, începând astfel o colaborare care avea să dureze o jumătate de secol. Până în 1949, Stern devenise unul dintre cei mai solicitați muzicieni de muzică clasică, susținând aproximativ 120 de concerte în Europa, America de Nord și America de Sud. Pe lângă parteneriatul său în recitaluri cu pianistul Alexander Zakin, o colaborare fructuoasă, întinsă pe parcursul a 37 de ani, a concertat alături de Pablo Casals și a format un trio celebru împreună cu pianistul Eugene Istomin și violoncelistul Leonard Rose, indică https://stringsmagazine.com/.

În 1949, un critic de la 'New York Times' nota: 'Nu pe violonist păreai să-l auzi. Îi auzeai, pe rând, pe Haydn, Bach, Bartók, Mozart și Szymanowski. Căci domnul Stern se cufunda atât de profund în muzică, încât propriul său spirit și imensa sa măiestrie tehnică deveneau simple mijloace prin care muzica devenea audibilă.', amintește https://www.kennedy-center.org/.

De la debutul său european din 1948, la Festivalul de la Lucerna sub bagheta lui Munch, a susținut concerte în întreaga lume - inclusiv în URSS, în 1956 -, a cântat în cadrul celebrului trio Istomin-Stern-Rose și a prezentat în primă audiție lucrări pentru vioară de Bernstein, Hindemith, Penderecki, Rochberg și Schuman.

O interpretare istorică susținută alături de Orchestra Filarmonică din Israel, sub bagheta lui Leonard Bernstein, a fost imortalizată în filmul 'A Journey to Jerusalem'. Un deceniu mai târziu, vizita sa în China a stat la baza documentarului distins cu Premiul Oscar 'From Mao to Mozart: Isaac Stern in China', peliculă ce a primit și o mențiune specială la Festivalul de Film de la Cannes.

Fiind unul dintre violoniștii cu cele mai multe înregistrări din epoca noastră, el a dat dovadă de versatilitate în interpretările sale. A asigurat partea de vioară pentru actorul John Garfield în filmul 'Humoresque' din 1946 și a interpretat solo-ul de vioară pentru coloana sonoră premiată cu Oscar a filmului 'Fiddler on the Roof'. Un alt film în care a apărut a fost 'Tonight We Sing' - o peliculă biografică despre Sol Hurok -, în care a interpretat rolul lui Eugene Ysaye, potrivit https://www.kennedy-center.org/.

În lumea muzicală, îi este atribuit meritul de a-i fi descoperit pe violoncelistul Yo-Yo Ma, violonistul Pinchas Zukerman și violonistul și dirijorul Itzhak Perlman.

Stern s-a bucurat de o largă recunoaștere a realizărilor sale, primind distincții precum Medalia Prezidențială pentru Libertate și șase premii Grammy, fiind totodată inclus în Legiunea de Onoare a Franței, dar și primul Premiu muzical 'Albert Schweitzer', acordat 'pentru o viață dedicată muzicii și consacrată umanității'.

Auditoriumul 'Isaac Stern' din cadrul Carnegie Hall îi poartă numele, ca o dovadă a eforturilor sale de a salva această sală de concerte de la demolare în anii '60.

Instrumentul preferat al lui Stern a fost 'Ysaye Guarnerius', o vioară creată de lutierul cremonez Giuseppe Guarneri del Gesu. Această vioară fusese folosită anterior de renumitul violonist și compozitor Eugene Ysaye.

A scris, împreună cu Chaim Potok, autobiografia sa 'My First 79 Years', publicată în 1999.

Marele violonist a încetat din viață la 22 septembrie 2001, la New York.

Unele dintre cele mai ascultate înregistrări ale lui Stern, aflate pe platformele de streaming din prezent, nu sunt cele ale concertelor sale, ci interpretările de muzică de cameră - inclusiv versiuni din ultima etapă a carierei sale ale Cvintetului pentru pian în Mi bemol major, op. 16, de Beethoven, și ale Cvartetului pentru pian în Sol minor, de Mozart, ambele realizate alături de Laredo, Ma și Emanuel Ax. Totuși, și primele sale interpretări solistice, precum remarcabila versiune a 'Chaconnei' în Re minor de Bach, atrag, de asemenea, numeroase vizualizări, mai arată https://stringsmagazine.com/.. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com