DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)
Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit https://eur-lex.europa.eu/. În 2025, Europa sărbătorește cea de-a 40-a aniversare a semnării Acordului Schengen. În ultimele patru decenii, Schengen a oferit mai multă libertate, a consolidat securitatea și a deblocat oportunități economice. Astfel, spațiul Schengen este mai mult decât o zonă geografică: este o piatră de temelie a identității europene și un atu strategic pentru Europa, subliniază https://home-affairs.ec.europa.eu/.
Localitatea Schengen, din Luxemburg, cu o localizare geografică excepțională, în punctul de intersecție a trei țări (Luxemburg, Franța și Germania), a devenit astfel, în 1985, punctul de întâlnire a cinci țări. Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos au semnat acordul în Schengen, la bordul ambarcațiunii de agrement MS 'Princess Marie-Astrid' pe râul Mosselle, amintește site-ul https://www.schengen.lu.
Semnatarii acordului au fost: pentru Luxemburg, secretarul de stat Robert Goebbels; pentru Țările de Jos, secretarul de stat Wim F. van Eekelen; pentru Franța, secretarul de stat Catherine Lalumiere; pentru Germania, secretarul de stat Waldemar Schreckenberger; pentru Belgia, secretarul de stat Paul de Keersmaeker.
Sursa foto: gov.pl
Convenția Schengen, semnată de aceleași cinci țări la 19 iunie 1990 și intrată în vigoare în 1995, a completat acordul și prevede regimurile și condițiile de salvgardare pentru instituirea unui spațiu fără controale la frontierele interne. Acordul și convenția constituie împreună cu acordurile și normele conexe acquis-ul Schengen, care a fost integrat în cadrul UE în 1999 și a devenit legislație a UE. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, a făcut ca o 'zonă fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulație a persoanelor' să devină un obiectiv al UE, explică https://eur-lex.europa.eu.
În prezent, Acordul Schengen garantează libera circulație pentru peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în programe de schimb sau în scopuri comerciale sau pentru orice persoană prezentă în mod legal în UE. În fiecare zi, peste 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii, fără documente suplimentare și, în marea majoritate a cazurilor, fără timpi de așteptare suplimentari, arată https://home-affairs.ec.europa.eu/.
Schengen este, de asemenea, un factor major de competitivitate pentru 32 de milioane de întreprinderi europene, contribuind semnificativ la piața unică. Prin eliminarea controalelor la frontierele interne, se reduc costurile administrative și se simplifică lanțurile de aprovizionare. În același timp, facilitează libera circulație a lucrătorilor, a bunurilor și a serviciilor, facilitând funcționarea eficientă a companiilor, beneficiind de piețe mai mari și de procese mai fluide. Prin intermediul Schengen, UE lărgește accesul la o rezervă mai largă de abilități, facilitând recrutarea de către companii a unor lucrători calificați din întreaga Europă.
Extinderea Spațiului Schengen
De-a lungul anilor, spațiul Schengen a fost extins de nouă ori, Bulgaria și România fiind ultimele țări care au aderat pe deplin la 1 ianuarie 2025.
Spațiul Schengen este compus din 29 de țări: 25 de state membre ale UE și 4 țări din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Aceste țări se angajează într-o cooperare strânsă, ce le permite să obțină beneficii mai mari care ar fi imposibil de obținut individual, având în vedere că verificările la frontierele interne dintre ele au fost eliminate.
Cipru este un stat Schengen, ceea ce înseamnă că țara participă la cooperarea Schengen. Cu toate acestea, controalele la frontierele interne nu au fost încă eliminate de Consiliu. Procesul de integrare este în curs de desfășurare.
Irlanda, pe de altă parte, este autorizată în mod excepțional prin Protocolul Schengen să nu aplice regulile Schengen ('opt out'), astfel încât continuă să își aplice propriile politici privind vizele și frontierele. Totuși, având în vedere beneficiile cooperării Schengen, Irlanda a solicitat să participe la unele facilități Schengen, inclusiv la Sistemul de Informații Schengen, precum și la cooperarea judiciară și polițienească, potrivit sursei citate anterior.
Odată ce o țară aderă la UE, aceasta devine stat Schengen. Toate regulile Schengen sunt obligatorii la aderare, deși unele se aplică ulterior. Acestea includ accesul deplin la toate sistemele de informații, dreptul de a emite vize Schengen și eliminarea controalelor la frontierele interne. Pentru a aplica întregul set de reguli, ridicarea controalelor la frontierele interne fiind etapa finală, noul stat Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare. Acest proces este coordonat de Comisia Europeană în strânsă cooperare cu statele membre în cadrul mecanismului de evaluare Schengen. Odată ce evaluarea confirmă că statul Schengen este pregătit să adere pe deplin la spațiul Schengen și să elimine controalele la frontierele interne, Consiliul trebuie să ia o decizie pentru a permite acest ultim pas, notează https://eur-lex.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 11-15 mai 2026
Summitul Formatului B9 și al țărilor nordice a fost evenimentul intern central al perioadei 11-15 mai. Reuniunea de la București, din 13 mai, a fost prezidată de președintele român, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, iar la eveniment au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca i
Săptămâna europeană 11-15 mai 2026
Primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria, reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni, evaluarea preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), acordul provizoriu privind
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, plantă plină de semnificații pentru poporul român și pentru spațiul geografic al țării noastre, este sărbătorit în fiecare an la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, data de 15 mai devenind astfel Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Ag
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* La 15 mai, fotografii celebre realizate de Carol Pop de Szathmary, imagini contemporane din arhiva AGERPRES, precum și imagini semnate de pionierii fotografiei giurgiuvene vor fi prezentate în cadrul unei expoziții fotografice la Muzeul Județean 'Teohari Antonescu' Giurgiu. Evenimentul intitulat 'Giurgiu Superangular - Foto
PERSONALITATEA ZILEI: Gino Iorgulescu, fost fotbalist internațional, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
Gino (George) Iorgulescu este una dintre cele mai cunoscute personalități ale fotbalului românesc contemporan. De-a lungul timpului, s-a remarcat atât ca jucător, cât și ca lider al administrației sportive din România, fiind președintele în funcție al Ligii Profesioniste de Fotbal și prim-vicepreședinte al Federației Române de Fotbal.
15 mai - Ziua chimiștilor militari
Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică), este marcată la 15 mai, dată la care a fost înființat în 1923, la nivelul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În Primul Război Mondial (1914-1918) a apărut necesitatea înființării în
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel națio
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. Prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 15 mai 1861, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militară, co
15 mai - Ziua internațională a familiei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis, în 1993, prin rezoluția A/RES/47/237, ca în data de 15 mai a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a familiei (IDF). Această zi oferă o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii și de a spori cunoștințele despre procesele sociale, economice și demografice care afecte
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Pahomie cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul Romano-catolice Sf. Isidor Plugarul Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe R
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 mai
Este a 135-a zi a anului 2026. Au mai rămas 230 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 49 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 04 h 27 m și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Sofia Coppola împlinește 55 de ani
Actrița, regizoarea, scenarista și producătoarea, Sofia Carmina Coppola, câștigătoare a premiilor Oscar și Globul de Aur pentru filmul 'Lost in Translation' (2003), s-a născut la 14 mai 1971, la New York. Părinții ei sunt regizorul Frances Ford Coppola, de origine italiană, și Eleanor Coppola, de origine britanică. Frații ei sunt Roman și Gian-Carlo, conform bi
DOCUMENTAR: 45 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român, cosmonautul Dumitru Prunariu (14 mai)
Primul zbor în cosmos efectuat de un român reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria științei și tehnologiei românești. La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40. Acest eveniment a avut o mare importan
14 mai - Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel
La 14 mai este sărbătorită Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, conform Legii 86/2024. Propunerea legislativă a fost inițiată la Parlament de deputații minorităților naționale Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești din România) și Ovidiu Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România). &