DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)
Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit https://eur-lex.europa.eu/. În 2025, Europa sărbătorește cea de-a 40-a aniversare a semnării Acordului Schengen. În ultimele patru decenii, Schengen a oferit mai multă libertate, a consolidat securitatea și a deblocat oportunități economice. Astfel, spațiul Schengen este mai mult decât o zonă geografică: este o piatră de temelie a identității europene și un atu strategic pentru Europa, subliniază https://home-affairs.ec.europa.eu/.
Localitatea Schengen, din Luxemburg, cu o localizare geografică excepțională, în punctul de intersecție a trei țări (Luxemburg, Franța și Germania), a devenit astfel, în 1985, punctul de întâlnire a cinci țări. Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos au semnat acordul în Schengen, la bordul ambarcațiunii de agrement MS 'Princess Marie-Astrid' pe râul Mosselle, amintește site-ul https://www.schengen.lu.
Semnatarii acordului au fost: pentru Luxemburg, secretarul de stat Robert Goebbels; pentru Țările de Jos, secretarul de stat Wim F. van Eekelen; pentru Franța, secretarul de stat Catherine Lalumiere; pentru Germania, secretarul de stat Waldemar Schreckenberger; pentru Belgia, secretarul de stat Paul de Keersmaeker.
Sursa foto: gov.pl
Convenția Schengen, semnată de aceleași cinci țări la 19 iunie 1990 și intrată în vigoare în 1995, a completat acordul și prevede regimurile și condițiile de salvgardare pentru instituirea unui spațiu fără controale la frontierele interne. Acordul și convenția constituie împreună cu acordurile și normele conexe acquis-ul Schengen, care a fost integrat în cadrul UE în 1999 și a devenit legislație a UE. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, a făcut ca o 'zonă fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulație a persoanelor' să devină un obiectiv al UE, explică https://eur-lex.europa.eu.
În prezent, Acordul Schengen garantează libera circulație pentru peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în programe de schimb sau în scopuri comerciale sau pentru orice persoană prezentă în mod legal în UE. În fiecare zi, peste 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii, fără documente suplimentare și, în marea majoritate a cazurilor, fără timpi de așteptare suplimentari, arată https://home-affairs.ec.europa.eu/.
Schengen este, de asemenea, un factor major de competitivitate pentru 32 de milioane de întreprinderi europene, contribuind semnificativ la piața unică. Prin eliminarea controalelor la frontierele interne, se reduc costurile administrative și se simplifică lanțurile de aprovizionare. În același timp, facilitează libera circulație a lucrătorilor, a bunurilor și a serviciilor, facilitând funcționarea eficientă a companiilor, beneficiind de piețe mai mari și de procese mai fluide. Prin intermediul Schengen, UE lărgește accesul la o rezervă mai largă de abilități, facilitând recrutarea de către companii a unor lucrători calificați din întreaga Europă.
Extinderea Spațiului Schengen
De-a lungul anilor, spațiul Schengen a fost extins de nouă ori, Bulgaria și România fiind ultimele țări care au aderat pe deplin la 1 ianuarie 2025.
Spațiul Schengen este compus din 29 de țări: 25 de state membre ale UE și 4 țări din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Aceste țări se angajează într-o cooperare strânsă, ce le permite să obțină beneficii mai mari care ar fi imposibil de obținut individual, având în vedere că verificările la frontierele interne dintre ele au fost eliminate.
Cipru este un stat Schengen, ceea ce înseamnă că țara participă la cooperarea Schengen. Cu toate acestea, controalele la frontierele interne nu au fost încă eliminate de Consiliu. Procesul de integrare este în curs de desfășurare.
Irlanda, pe de altă parte, este autorizată în mod excepțional prin Protocolul Schengen să nu aplice regulile Schengen ('opt out'), astfel încât continuă să își aplice propriile politici privind vizele și frontierele. Totuși, având în vedere beneficiile cooperării Schengen, Irlanda a solicitat să participe la unele facilități Schengen, inclusiv la Sistemul de Informații Schengen, precum și la cooperarea judiciară și polițienească, potrivit sursei citate anterior.
Odată ce o țară aderă la UE, aceasta devine stat Schengen. Toate regulile Schengen sunt obligatorii la aderare, deși unele se aplică ulterior. Acestea includ accesul deplin la toate sistemele de informații, dreptul de a emite vize Schengen și eliminarea controalelor la frontierele interne. Pentru a aplica întregul set de reguli, ridicarea controalelor la frontierele interne fiind etapa finală, noul stat Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare. Acest proces este coordonat de Comisia Europeană în strânsă cooperare cu statele membre în cadrul mecanismului de evaluare Schengen. Odată ce evaluarea confirmă că statul Schengen este pregătit să adere pe deplin la spațiul Schengen și să elimine controalele la frontierele interne, Consiliul trebuie să ia o decizie pentru a permite acest ultim pas, notează https://eur-lex.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 septembrie 2026
Uniunea Europeană și Filipine au convenit asupra unui acord privind un tratat de liber schimb. Comisia Europeană a aprobat deblocarea sumei de 4,2 miliarde de euro pentru Ungaria. Consiliul Uniunii Europene a aprobat cea de-a opta plată periodică în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană a adoptat măsuri de ajutor financiar și comercial pentru Armenia
Retrospectiva evenimentelor interne 21-25 septembrie 2026
Prezența președintelui României la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite de la New York, precum și intervenția sa națională în cadrul Săptămânii la Nivel Înalt a sesiunii ONU, discuțiile pe marginea formării noului guvern în jurul premierului desemnat, Siegfried Mureșan, reținerea pentru 24 de ore, urmată de măsura plasării sub contr
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Noaptea Cercetătorilor Europeni va fi marcată în mai multe localități din țară cu târguri de știință, spectacole, jocuri, concursuri, expoziții etc., în perioada 25-27 septembrie. Evenimentele vor avea loc în orașe precum București, Cluj Napoca, Sibiu, Oradea, Suceava, Alba Iulia, Buzău, dar și în zone urbane mai mici.
25 septembrie - Ziua dăruirii
La 25 septembrie este celebrată, începând din anul 2019, Ziua dăruirii, instituită prin Legea nr. 355 din 27 decembrie 2018. Propunerea legislativă a fost inițiată de senatorul PSD, Niculae Bădălău, textul legii fiind adoptat de Senat la 17 septembrie 2018 și de Camera Deputaților la 28 noiembrie 2018. Ziua dăruirii este menită '
25 septembrie - Noaptea cercetătorilor europeni
Noaptea cercetătorilor europeni se marchează anual, în ultima zi de vineri a lunii septembrie, cu scopul de a face știința accesibilă tuturor, prin activități ce combină educația cu divertismentul, organizându-se expoziții, experimente în care publicul este implicat activ, conferințe, jocuri, concursuri și multe altele. Evenimentul este organizat în m
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 septembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Cuv. Serghie de la Radonej Greco-catolice Sf. cuv. Eufrosina Romano-catolice Ss. Cleofa, ucenicul lui Iisus; Sergiu, călug. Sfânta Cuvioasă Eufrosina este pomenită în ca
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 septembrie
Este a 268-a zi a anului 2026. Au mai rămas 97 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 06 m și apune la 19 h 08 m. Luna răsare la 18 h 27 m și apune la 05 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul episcopal Albi, Franța
Situat pe malul râului Tarn, în sud-vestul Franței, vechiul oraș episcopal Albi, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2010, reprezintă punctul culminant al unui ansamblu arhitectural, reprezentativ pentru un tip de dezvoltare urbană europeană din Evul Mediu până în prezent. Elementele sale monumentale și urbane sunt complementare
DOCUMENTAR: Jurnalista și realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin (24 septembrie)
Jurnalista și realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin s-a născut la 24 septembrie 1941, la Brăila. Până în anul 1989 a fost realizatoare de televiziune, la Redacția Film, Seriale TV, Teatru a Televiziunii Române și redactor la Studioul de Film, conform https://m.cinemagia.ro/.
24 septembrie - Ziua mondială maritimă (ONU)
Ziua mondială maritimă este marcată anual în ultima zi de joi a lunii, în 2026, pe 24 septembrie. Pentru prima dată, tema aleasă 'From Policy to Practice: Powering Maritime Excellence' va fi abordată pe parcursul a doi ani, respectiv 2026 și 2027, și evidențiază angajamentul clar al Organizației Maritime Internaționale de a transpune politi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 septembrie
Ortodoxe Sf. întâia Muceniță și întocmai cu Apostolii Tecla; Sf. Cuv. Siluan Athonitul Greco-catolice Sf. m. Tecla Romano-catolice Sf. Gerard, ep. m. Sfânta Muceniță Tecla este pomenită în calendarul creștin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 septembrie
Este a 267-a zi a anului 2026. Au mai rămas 98 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 05 m și apune la 19 h 10 m. Luna răsare la 18 h 08 m și apune la 04 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Sofia Vicoveanca, vocea emblematică a folclorului bucovinean, aniversează 85 de ani (23 septembrie)
Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zo
PERSONALITATEA ZILEI: Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân (născut în 1355) și-a început domnia (1386-1418) la 23 septembrie 1386, când predecesorul și fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu țarul bulgar de la Târnovo, Șișman, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Gi
FENOMENE ASTRONOMICE: Echinocțiul de toamnă (23 septembrie)
Echinocțiul de toamnă se produce la 23 septembrie 2025, la ora 3 și 5 minute, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-ursean