Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit https://eur-lex.europa.eu/. În 2025, Europa sărbătorește cea de-a 40-a aniversare a semnării Acordului Schengen. În ultimele patru decenii, Schengen a oferit mai multă libertate, a consolidat securitatea și a deblocat oportunități economice. Astfel, spațiul Schengen este mai mult decât o zonă geografică: este o piatră de temelie a identității europene și un atu strategic pentru Europa, subliniază https://home-affairs.ec.europa.eu/.

Localitatea Schengen, din Luxemburg, cu o localizare geografică excepțională, în punctul de intersecție a trei țări (Luxemburg, Franța și Germania), a devenit astfel, în 1985, punctul de întâlnire a cinci țări. Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos au semnat acordul în Schengen, la bordul ambarcațiunii de agrement MS 'Princess Marie-Astrid' pe râul Mosselle, amintește site-ul https://www.schengen.lu.

Semnatarii acordului au fost: pentru Luxemburg, secretarul de stat Robert Goebbels; pentru Țările de Jos, secretarul de stat Wim F. van Eekelen; pentru Franța, secretarul de stat Catherine Lalumiere; pentru Germania, secretarul de stat Waldemar Schreckenberger; pentru Belgia, secretarul de stat Paul de Keersmaeker.

Sursa foto: gov.pl 

Convenția Schengen, semnată de aceleași cinci țări la 19 iunie 1990 și intrată în vigoare în 1995, a completat acordul și prevede regimurile și condițiile de salvgardare pentru instituirea unui spațiu fără controale la frontierele interne. Acordul și convenția constituie împreună cu acordurile și normele conexe acquis-ul Schengen, care a fost integrat în cadrul UE în 1999 și a devenit legislație a UE. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, a făcut ca o 'zonă fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulație a persoanelor' să devină un obiectiv al UE, explică https://eur-lex.europa.eu.

În prezent, Acordul Schengen garantează libera circulație pentru peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în programe de schimb sau în scopuri comerciale sau pentru orice persoană prezentă în mod legal în UE. În fiecare zi, peste 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii, fără documente suplimentare și, în marea majoritate a cazurilor, fără timpi de așteptare suplimentari, arată https://home-affairs.ec.europa.eu/.

Schengen este, de asemenea, un factor major de competitivitate pentru 32 de milioane de întreprinderi europene, contribuind semnificativ la piața unică. Prin eliminarea controalelor la frontierele interne, se reduc costurile administrative și se simplifică lanțurile de aprovizionare. În același timp, facilitează libera circulație a lucrătorilor, a bunurilor și a serviciilor, facilitând funcționarea eficientă a companiilor, beneficiind de piețe mai mari și de procese mai fluide. Prin intermediul Schengen, UE lărgește accesul la o rezervă mai largă de abilități, facilitând recrutarea de către companii a unor lucrători calificați din întreaga Europă.

Extinderea Spațiului Schengen

De-a lungul anilor, spațiul Schengen a fost extins de nouă ori, Bulgaria și România fiind ultimele țări care au aderat pe deplin la 1 ianuarie 2025.

Spațiul Schengen este compus din 29 de țări: 25 de state membre ale UE și 4 țări din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Aceste țări se angajează într-o cooperare strânsă, ce le permite să obțină beneficii mai mari care ar fi imposibil de obținut individual, având în vedere că verificările la frontierele interne dintre ele au fost eliminate.

Cipru este un stat Schengen, ceea ce înseamnă că țara participă la cooperarea Schengen. Cu toate acestea, controalele la frontierele interne nu au fost încă eliminate de Consiliu. Procesul de integrare este în curs de desfășurare.

Irlanda, pe de altă parte, este autorizată în mod excepțional prin Protocolul Schengen să nu aplice regulile Schengen ('opt out'), astfel încât continuă să își aplice propriile politici privind vizele și frontierele. Totuși, având în vedere beneficiile cooperării Schengen, Irlanda a solicitat să participe la unele facilități Schengen, inclusiv la Sistemul de Informații Schengen, precum și la cooperarea judiciară și polițienească, potrivit sursei citate anterior.

Odată ce o țară aderă la UE, aceasta devine stat Schengen. Toate regulile Schengen sunt obligatorii la aderare, deși unele se aplică ulterior. Acestea includ accesul deplin la toate sistemele de informații, dreptul de a emite vize Schengen și eliminarea controalelor la frontierele interne. Pentru a aplica întregul set de reguli, ridicarea controalelor la frontierele interne fiind etapa finală, noul stat Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare. Acest proces este coordonat de Comisia Europeană în strânsă cooperare cu statele membre în cadrul mecanismului de evaluare Schengen. Odată ce evaluarea confirmă că statul Schengen este pregătit să adere pe deplin la spațiul Schengen și să elimine controalele la frontierele interne, Consiliul trebuie să ia o decizie pentru a permite acest ultim pas, notează https://eur-lex.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)