logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 35 de ani de la prima mineriadă (13 iunie 1990)

Image

Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.

La manifestațiile din Piață, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenți, elevi, funcționari, dar și personalități culturale și publice, revendicările demonstranților fiind grupate într-o declarație care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara prin care se cerea ca foștilor activiști comuniști și foștilor ofițeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive, se arată în volumul 'România 1989-2005. O istorie cronologică' (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

În intervalul cuprins între 22 aprilie și 13 iunie, la manifestațiile din Piața Universității, cunoscute sub numele de Fenomenul Piața Universității, s-au strigat lozinci anticomuniste și anti-guvernamentale precum: 'Libertate', 'Timișoara', 'Jos Iliescu', 'Jos comunismul', 'Iliescu nu dezbina țara', 'Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara', 'Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara', '16-22, cine-a tras în noi', 'Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea', 'Treziți-vă, români, aveți din nou stăpâni', 'Iliescu pentru noi este Ceaușescu II', 'Cine-a tras în noi, 16-22', 'Cine-a tras în noi, după 22' etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din 2010, publicat pe site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

La 27 mai 1990, o parte dintre organizațiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democrație, Liga Studenților) s-au retras din Piață, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflați în greva foamei (Consiliul Național pentru Alianța Poporului, Mișcarea Independentă, Asociația '16-21' Decembrie), conform volumului 'Istoria României în date'.

În dimineața zilei de 13 iunie, Poliția a intervenit în forță în Piața Universității, împrăștiindu-i pe manifestanți și făcând arestări. Polițiștilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autoritățile statului. Manifestanții, în mare parte studenți, au ridicat baricade, reușind să spargă barajele forțelor de ordine și să ocupe Televiziunea, instituție acuzată de deformarea gravă a adevărului și de dezinformare, notează cronologia 'România 1989-2005. O istorie cronologică' (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

Zilele ce au urmat - 14 și 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în București, pe care președintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe și să curețe Piața Univesității. Manifestanții au fost bătuți de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare și reviste independente (ex: 'România Liberă', 'Dreptatea', 'Baricada') și a unor partide politice de opoziție (PNL, PNȚCD). De asemenea, forțele de ordine au recurs la arestări, în timp ce opinia publică internațională și lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la București să pună capăt represiunii din Piață. Înainte de plecarea minerilor din București, Ion Iliescu le-a mulțumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală, conform volumului 'Istoria României în date', coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, București, 2003).

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES


La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apărării Naționale a cerut desființarea Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), invocând faptul că a făcut jocul unor forțe politice care urmăresc destabilizarea vieții social-politice, mai scrie sursa citată.

Ședința de guvern din 16 iunie 1990, în care a fost examinată derularea evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui comunicat de presă în care se vorbește despre 'scenariul destabilizării de stat', o situație limită în care președintele ales și guvernul au cerut intervenția armată și sprijinul populației.

Evenimentele din 13-15 iunie au fost dezbătute și în Parlamentul României, înființându-se o comisie parlamentară de anchetă, se arată în volumul 'România. Date și fapte. 1989-2009' al Agenției Naționale de Presă AGERPRES (2010). Lucrările Comisiei s-au finalizat în ianuarie 1991 și s-au concretizat în documentul intitulat 'Raportul Opoziției anticomuniste din comisia parlamentară de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (raport finalizat la 15 ianuarie 1991). Opinie separată', informează site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

Grupuri de mineri pătrunzând în incinta Facultăţii de Drept din Bucureşti; 13 iunie 1990)

Foto: (c)   MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES


În septembrie 2010, Asociația '21 Decembrie 1989', în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), au publicat 'Raportul-Rechizitoriu despre Fratricidul din 13-15 iunie 1990', în baza documentelor din Dosarul Mineriadei, scrie site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetările în dosarul 'Mineriadei din 13-15 iunie 1990' și au dispus trimiterea în instanță a cauzei. Procurorii militari susțineau, în rechizitoriu, că, 'în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării', se mai arată în Rechizitoriu, conform https://www.mpublic.ro/.

Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie.

Foto: (c)  VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES


Astfel, la 13 iunie 2017, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare; Emil 'Cico' Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, conform site-ului Ministerului Public, https://www.mpublic.ro/.

Conform Rechizitoriului din iunie 2017, în zilele de 13-15 iunie, au murit, prin împușcare, patru persoane, în timp ce alte 1.388 au fost rănite, mai informează sursa citată.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refăcută, identificând nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari și a dispus restituirea dosarului la Parchet.

În decembrie 2020, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului Mineriadei din iunie 1990 la Parchetul Militar pentru refacerea rechizitoriului trimis în 2017 în camera preliminară. Dosarul a fost restituit, în mai 2019, procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.

Foto: (c)   VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES


În aprilie 2025, fostul președinte, Ion Iliescu, și fostul premier, Petre Roman, au fost trimiși din nou în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. În același dosar, au fost deferiți justiției fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost șef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne) și col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, redactori Arhivă Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Mineriada din Bucureşti, 13-15 iunie.

Afisari: 783

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 11-07-2025 17:14

Săptămâna europeană 7-11 iulie 2025

Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea a fost respinsă în Parlamentul European. Comisia Europeană a publicat raportul anual privind statul de drept care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre. Uniunea Europeană a acordat flexibilitate bugetară unui număr de 15 state membre care au solicitat drep

Documentare 11-07-2025 15:49

Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 iulie 2025

Publicarea Raportului anual al Comisiei Europene cu privire la situația statului de drept în România, recomandarea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) pentru România de a înăspri într-o măsură considerabilă politica bugetară, participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea ''Coaliției de Voință''

Documentare 11-07-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* În zilele de 11-13 iulie 2025, este programată cea de-a treia ediție a Festivalului Perifeeric, în Parcul Morarilor din cartierul Pantelimon. Evenimentul este dedicat familiilor, copiilor și locuitorilor din cartierele Bucureștiului, programul cuprinzând concerte live, proiecții de filme, tururi ghidate și ateliere pentru copii, informează organiz

Documentare 11-07-2025 09:46

DOCUMENTAR: Actrița și scriitoarea Mariana Buruiană împlinește 70 de ani (11 iulie)

Actriță, traducătoare și scriitoare, Mariana Buruiană este cunoscută pentru rolurile din filme precum 'Melodii la Costinești (regia Constantin Păun, 1982), 'Figuranții' (regia Malvina Ursianu, 1987), 'Domnișoara Christina' (regia Viorel Sergovici, 1992), dar și ca autoare a cărții 'Taina mărturisirii' (ed. Herald, 1998). Mariana Bur

Documentare 11-07-2025 09:30

DOCUMENTAR: Tenismena Caroline Wozniacki, fost lider mondial, împlinește 35 de ani (11 iulie)

Tenismena Caroline Wozniacki, fost lider mondial, deține 30 de titluri la simplu, inclusiv un titlu de Grand Slam - la Australian Open 2018, când a învins-o pe Simona Halep. Caroline Wozniacki s-a născut la 11 iulie 1990, la Odense, Danemarca. A debutat în tenisul profesionist la 15 ani, cu un wildcard la Cincinnati, în 2

Documentare 11-07-2025 09:15

Artista Maria Dragomiroiu împlinește 70 de ani (11 iulie)

Cântăreața de muzică populară Maria Dragomiroiu s-a născut la 11 iulie 1955, în localitatea Ionești, județul Vâlcea. A plecat la București, unde a urmat cursurile Liceului ''I. L. Caragiale'', și a absolvit Facultatea de Muzică Spiru Haret (2006). A fost angajată ca solistă a Orchestrei Alunelul Teleorman, solistă a Orchestrei Vâlceanc

Documentare 11-07-2025 09:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 30 de ani de la masacrul de la Srebrenica din timpul războiului din Bosnia (iulie 1995)

La 11 iulie 1995, Bosnia și Herțegovina marchează împlinirea a trei decenii de la unul dintre cele mai teribile momente care s-a petrecut pe continentul european de după cea de-a doua conflagrație mondială, respectiv masacrul de la Srebrenica. Războiul din Bosnia și Herțegovina a fost unul dintre cele mai violente conflicte care au dus la destrămarea Iug

Documentare 11-07-2025 08:45

Cea de-a treia ediție a Festivalului Perifeeric (11-13 iulie)

În intervalul 11-13 iulie 2025, este programată cea de-a treia ediție a Festivalului Perifeeric, în Parcul Morarilor din cartierul Pantelimon. Evenimentul este dedicat familiilor, copiilor și locuitorilor din cartierele Bucureștiului, programul cuprinzând concerte live, proiecții de filme, tururi ghidate și ateliere pentru copii, informează organizatorii AR

Documentare 11-07-2025 08:15

11 iulie - Ziua mondială a populației (ONU)

Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, propunându-și să atragă atenția asupra urgenței și importanței problemelor demografice de pe glob. Ziua a fost instituită de Consiliul de Administrație al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în 1989. Prin rezoluția nr. 45/216 din decembrie 1990, Adunarea Generală a

Documentare 11-07-2025 08:00

11 iulie - Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii

Ziua Prieteniei dintre România și SUA este sărbătorită, anual, la 11 iulie. În octombrie 2022, mai mulți parlamentari ai PNL, PSD, UDMR și grupului minorităților naționale au semnat o inițiativă legislativă, depusă la Parlament, care prevede instituirea, în 11 iulie, a Zilei Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii. Proie

Documentare 11-07-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Situațiile fericite îți aduc prieteni; nenorocirile ți-i verifică'' - Syrus ('Proverbe și cugetări latine', Editura Albatros, 1976) 

Documentare 11-07-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 iulie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Rusiei Greco-catolice Sf. m. Eufemia Romano-catolice SS. Benedict, abate, patron al Europei; Olga, regină Sfânta Mare Muceniță Eufimia este pomenită în

Documentare 11-07-2025 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 iulie

Este a 192-a zi a anului 2025. Au mai rămas 173 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 42 m și apune la 21 h 00 m. Luna răsare la 21 h 55 m și apune la 05 h 43 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 10-07-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Omar Sharif

Unul dintre primii și cei mai proeminenți actori arabi care au atins statutul de vedetă la Hollywood, Omar Sharif a jucat în peste 100 de filme americane și internaționale. A fost gentlemanul sofisticat și elegant, care sfida stereotipurile vremii și a rămas un simbol al cinematografiei internaționale. A fost onorat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știi

Documentare 10-07-2025 08:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 85 de ani de la instaurarea Regimului de la Vichy în Franța (10 iulie 1940)

Franța a fost una dintre țările cel mai greu încercate de ocupația Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, importante resurse materiale și umane ale acestei țări bogate fiind folosite de ocupanți. Perioada de ocupație, în care Franța a fost condusă de regimul de la Vichy (iulie 1940 - septembrie 1944), a fost una dintre cele mai epuiz