Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.

Tema propusă de OMS pentru ediția din 2025 este: 'Malaria se termină cu noi: reinvestește, reimaginează, reaprinde'. În felul acesta, OMS intenționează să motiveze accelerarea măsurilor pentru eradicarea acestei boli.

Potrivit OMS, la începutul anilor 1960, răspândirea malariei a fost încetinită. Din păcate, în 1969 comunitatea internațională a abandonat lupta, fapt care a dus la pierderea a milioane de vieți. A fost nevoie de încă trei decenii pentru ca activitățile de combatere a malariei să fie reluate. Începând cu anul 2000, OMS estimează că au fost prevenite peste 2 miliarde de îmbolnăviri și mai mult de 12,5 milioane de decese cauzate de malarie.

Cu toate acestea, progresul realizat în combaterea malariei se află pe un trend descendent. Fenomenele meteorologice extreme, conflictele, urgențele umanitare și pauperizarea zădărnicesc eforturile anti-malarie, lăsând milioane de oameni vulnerabili în fața bolii. 'Știm cum să eradicăm malaria. Alegerea ne aparține: ori acționăm acum, ori riscăm să pierdem teren. Eradicarea malariei nu e doar un imperativ sanitar; este o investiție într-un viitor mai echitabil, mai sigur și mai prosper pentru fiecare națiune', se arată la who.int.

În 2024, tema Zilei mondiale de combatere a malariei a fost: 'Accelerând lupta împotriva malariei pentru o lume mai echitabilă'. Astfel, organizatorii au dorit să sublinieze impactul social avut de această boală. 'Nu doar că malaria continuă să pună în pericol sănătatea și viața, dar, totodată, perpetuează un cerc vicios al inegalității. Persoanele aflate în cele mai vulnerabile situații sunt femei însărcinate, nou-născuți, copii sub cinci ani, refugiați, migranți și popoare indigene din regiunea Africii. Potrivit OMS, la nivelul anului 2022, aproximativ 95% din cazurile de malarie și cele mai multe decese rezultate s-au înregistrat în Africa', arată who.int.

Un studiu publicat în aprilie 2024 a relevat că peste jumătate din populația lumii ar putea fi expusă riscului de a contracta boli transmise de țânțari, cum ar fi malaria și febra dengue, până la sfârșitul secolului, potrivit DPA/PA Media. Experții au declarat că focarele de boli transmise de țânțari, asociate cu încălzirea globală, se vor răspândi în zone din nordul Europei și în alte regiuni ale lumii în următoarele decenii.

În Marea Britanie, cifrele publicate de Agenția pentru Securitate Sanitară (UKHSA) arată că numărul cazurilor de malarie importate în 2023 a depășit pragul de 2.000 pentru prima dată în peste 20 de ani. Astfel, 2.004 cazuri de malarie au fost confirmate în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord în 2023 în urma călătoriilor în străinătate, comparativ cu 1.369 în 2022. Creșterea acestei cifre, potrivit UKHSA, este asociată cu o resurgență a malariei în multe țări și cu reluarea călătoriilor efectuate în străinătate după eliminarea restricțiilor pandemice.

'Încălzirea globală asociată climei în schimbare face ca vectorii bolii, care transportă și răspândesc malaria și dengue, să își poată găsi o casă în mai multe regiuni, cu focare în zonele în care oamenii sunt susceptibili de a fi naivi din punct de vedere imunologic, iar sistemele de sănătate publică nepregătite', a declarat Rachel Lowe, profesoară la Institutul Catalan pentru Cercetare și Studii Avansate din Spania.

În octombrie 2024, un nou studiu, publicat în jurnalul științific Proceedings of the US National Academy of Sciences, a constatat că defrișările de proporții din Pădurea Amazoniană braziliană alimentează răspândirea malariei, conform DPA. Cercetători din Statele Unite și Brazilia au analizat date din 2003 până în 2022 și au descoperit că o creștere cu 1% a ratei lunare a defrișărilor conduce la o creștere medie de 6,3% a cazurilor de malarie doar o lună mai târziu. Echipa de cercetători a explicat că țânțarul Nyssorhynchus darlingi, care răspândește malaria în Brazilia, are de câștigat de pe urma defrișărilor.
***
Potrivit estimărilor OMS, în 2022 au fost înregistrate 608.000 decese cauzate de malarie și, în același an, au existat 249 de milioane de îmbolnăviri, arată who.int.

În România se înregistrează anual între 25 și 35 de cazuri de malarie, toate de 'import', a menționat, în februarie 2024, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Ministrul le-a recomandat celor care călătoresc în zone tropicale și ecuatoriale să consulte date de la Institutul Național de Sănătate Publică, de la direcțiile de sănătate publică, de la un medic epidemiolog, infecționist sau de familie pentru a vedea ce este necesar pentru prevenirea bolilor care pot apărea în țările vizitate.

Malaria este o boală infecțioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale și subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire și tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite 'Plasmodium'. Parazitul malariei este transmis prin înțepătura femelei țânțarului anofel.

 Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree și dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiența renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolență, comă și deces, arată site-ul cdt-babes.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)