La 31 mai este marcată în fiecare an Ziua mondială fără tutun. Această zi a fost instituită printr-o Rezoluție adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează www.who.int și www.dspb.ro. În 1988, OMS a adoptat o nouă rezoluție, prin care marcarea acestei zile a fost stabilită la 31 mai.

Tema din 2025 a Zilei mondiale fără tutun, ''Bright products. Dark intentions. Unmasking the Appeal'', face un apel la demascarea atractivității produselor din tutun și din nicotină. În fiecare zi, industriile tutunului și nicotinei folosesc produse proiectate cu grijă și tactici înșelătoare pentru a atrage o nouă generație de utilizatori și a-i păstra pe cei existenți. Sub arome atrăgătoare se află pericole ascunse, iar copiii noștri sunt manipulați fără rușine, pentru profitul industriei, conform www.who.int.

Se estimează că 37 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani la nivel mondial consumă tutun. În multe țări, rata de utilizare a țigărilor electronice în rândul tinerilor o depășește pe cea în rândul adulților. Conținutul de marketing care promovează țigările electronice, pliculețele cu nicotină și produsele din tutun încălzit a fost vizualizat de peste 3,4 miliarde de ori pe platformele de socializare, conform www.who.int.

Aromele se găsesc în multe produse din tutun și nicotină. Există aproximativ 16.000 de arome unice. Aromele sunt adesea citate ca fiind principalul motiv pentru inițierea consumului de nicotină și produse din tutun. Industriile tutunului și nicotinei folosesc strategii insidioase pentru a face atractive produsele lor dăunătoare, în special pentru tineri.

Nicotina și produsele din tutun creează o dependență puternică și sunt concepute pentru a susține utilizarea, prinzând utilizatorii într-un ciclu de dependență. Aditivii maschează duritatea tutunului, ceea ce face mai ușoară începerea și mai dificilă renunțarea la fumat. Eliminarea atractivității acestor produse prin reglementări mai stricte este esențială pentru protejarea generațiilor actuale și viitoare, iar industriile tutunului și nicotinei nu trebuie lăsate să înșele oamenii cu strategia lor, arată, de asemenea, www.who.int.

La nivelul aparatului respirator, fumatul este direct implicat în apariția afecțiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice și a cancerului bronhopulmonar, dar nu numai. Dintre bolile pulmonare cauzate de fumat face parte bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC).

''Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o boală inflamatorie cronică, determinând limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii. În timp, BPOC se agravează și poate duce la insuficiență respiratorie, afectare cardiacă și deces. BPOC este determinată în principal de fumat, riscul fiind în relație atât cu cantitatea de tutun fumată pe zi, cât și cu numărul de ani de fumat'', se menționa într-un comunicat de presă din 31 mai 2024 al Spitalului de Pneumoftziologie Sibiu. În evoluția BPOC pot apărea complicații: insuficiență respiratorie (care în stadiile terminale devine oxigenodependență), cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă se menține statutul de fumător. Renunțarea la fumat este factorul esențial care poate încetini evoluția bolii.

La nivel global, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun, în fiecare an. Expunerea pasivă la fumul de țigară este, de asemenea, implicată în efectele negative asupra sănătății, provocând 1,2 milioane de decese anual. Consumul de tutun este principalul factor de risc evitabil în lume și cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană (aproximativ 700.000 de decese anual), iar aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme), potrivit comunicatului de presă al Spitalului de Pneumoftziologie Sibiu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.who.int