Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România (QX), elaborat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și 'Raportul final de țară pe educație' al OECD au prezentat punctele slabe și oportunitățile României în acest domeniu. România a înregistrat cea mai mare scădere din UE a ponderii copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024, comparativ cu 2023, potrivit Eurostat. În perioada 1 ianuarie 2004 - 1 ianuarie 2024, populația României a înregistrat una din cele mai mari scăderi relative din UE (11%). Pe de altă parte, cel mai mare grup de cetățeni ai UE care locuiau în alte țări ale UE ca străini, la 1 ianuarie 2024, era format din cetățenii români, arată statisticile publicației interactive 'Demografia Europei'.


La 27 mai 2025, OECD și Ministerul Educației și Cercetării au prezentat la Academia Română 'Raportul final de țară pe educație' (Education & Skills), ce acoperă următoarele aspecte majore: (1) educația antepreșcolară; (2) educația școlară; (3) educația terțiară (universitară) și (4) educația adulților și învățarea pe tot parcursul vieții. Concluziile și propunerile de reforme din cadrul Raportului OECD au venit ca o completare la concluziile și propunerile de reforme din Raportul QX - Raport de diagnostic al educației și cercetării din România, elaborat de prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, membru al Academiei Române și al Academiei Europene, și publicat pe site-ul ministerului la 19 mai 2025.

Raportul QX a urmărit, în prima fază, să identifice problemele majore ale domeniilor educației și cercetării și cauzele potențiale ale acestora, dar și aspectele pozitive ale acestor domenii și cauzele potențiale ale acestora. Pornind de la acest diagnostic, raportul prezintă apoi o serie de reforme bazate pe dovezi (evidence-based), bune practici europene/internaționale și/sau analize reflexive ale ministrului, care să întărească punctele tari (și să adauge altele noi) și să corecteze problemele identificate, potrivit documentului publicat pe https://www.edu.ro/.

Conform raportului, în cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), față de potențialul pe care îl are, România, a șasea țară a Uniunii Europene ca mărime a populației, produce prea puțină cunoaștere, din cunoașterea produsă prea puțină este de calitate, iar din cunoașterea de calitate, prea puțină este de concepție românească (ex. ca autori principali) și/sau este transformată în inovații tehnologice și socioculturale, cu impact asupra competitivității țării și bunăstării personale și sociale.

În învățământul superior și educația pe parcursul vieții, există un sistem național fragmentat, cu multe universități, unele dezvoltate atipic pentru bunele practici internaționale (ex. universități comprehensive incomplete, resursă umană angajată necompetitiv etc.), cu misiuni academice neclare/nediferențiate și pe alocuri cu organizări interne depășite. Ca urmare a reformelor propuse, arhitectura sistemului național de învățământ superior va include universități (a) cu misiuni diferite - satisfăcând astfel mai bine nevoile țării și ale studenților; (b) cu o masă critică mai mare - contând în clasamentele și competițiile internaționale și eficientizând costurile și (c) cu flexibilitate a organizării programelor academice - crescând astfel competitivitatea și eficiența programelor academice.

Între problemele evidențiate în această secțiune, raportul notează numărul scăzut de absolvenți de studii superioare prin raportare la populația generală (inclusiv absolvenți de doctorat), ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană. Doar 16% din populația adultă a țării este absolventă de studii superioare (față de 30% media europeană), în timp ce la tineri (24-34 de ani) procentul este între 23%-26% (față de 40%-43% la nivel european).

Totodată, se remarcă o rată prea ridicată de abandon școlar. În general, abandonul celor care intră în sistem depășește procentele de 40% pentru cei aflați în primul an de licență și crește la nivel doctoral. La aceasta, se adaugă o rată prea scăzută de participanți adulți la formarea pe tot parcursul vieții: 1% în 2020 - 5,4% 2022 (media Uniunii Europene - 11,9%). Ținta României pentru 2030 este de 17,4%.

Doar aproximativ 33% din adulți au un nivel adecvat de competențe digitale (media Uniunii Europene - 54%).

Zona de analfabetism funcțional (sub nivelul 1) în literație se află la 20,1% din populație (la nivel internațional, media este de 8,9%), iar în zona de abilități numerice se află la 27,5% din populație (la nivel internațional, media este de 8,6%); dacă adăugăm și zona de risc (nivel 1), procentele ajung la 37,1% în literație și 38,4% în numerație, mai arată raportul.

În învățământul preuniversitar, educația este ineficientă, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut, aspecte care devin risc de securitate națională. Ca urmare a reformelor propuse, absolvenții nivelului liceal vor deveni buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați psihologic și cu o calitate bună a vieții, pregătiți pentru a intra pe piața muncii și/sau a-și continua studiile.

Învățământul preuniversitar obligatoriu - preșcolar-primar-gimnazial-liceal - trebuie să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină (1) buni specialiști, (2) buni cetățeni și (3) oameni cu o calitate bună a vieții/satisfăcuți de propria viață. Cele opt competențe cheie sunt: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale; (5) de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.

La nivelul învățământului liceal, analfabetismul funcțional față de conținutul predat atinge valori de peste 46% în matematică. La nivelul învățământului gimnazial (clasa a VIII-a), vedem în ultimii patru ani (2019-2023) o îmbunătățire la matematică (locul 19 din 44 de țări), dar și un regres la științe (biologie, fizică, chimie), unde ocupăm penultima poziție în Uniunea Europeană (https://www.edu.ro/comunicat_presa_113_2024_rezultate_RO_TIMSS23). La nivelul învățământului primar, la clasa a IV-a, vedem o îmbunătățire a rezultatelor în ultimii ani (2011-2023) atât la matematică, cât și la științe, ambele aflându-se în 2023 peste media țărilor participante, cu o performanță mai mare în matematică (https://www.edu.ro/comunicat_presa_113_2024_rezultate_RO_TIMSS23).

Analfabetismul funcțional la matematică (numerație) crește de la 25% la clasele primare, la 36% la clasele gimnaziale și ajunge până la 46% la nivel de liceu, arată analiza.

La nivelul competențelor adulților (de la 15 ani+), zona de analfabetism funcțional în literație se află la 20,1% din populație (la nivel internațional, media este de 8,9%), iar în zona de abilități numerice se află la 27,5% din populație (la nivel internațional, media este de 8,6%); dacă adăugăm și zona de risc (nivel 1), procentele ajung la 37,1% în literație și 38,4% în numerație.

Testele PISA arată că elevii români (la 15 ani) au probleme să înțeleagă ceea ce citesc (aprox. 42%), să facă conexiuni matematice (aprox. 49%) și să înțeleagă corect și științific fenomene familiare (44%), în general, aflându-ne pe penultimul loc în Uniunea Europeană (https://www.edu.ro/comunicat_presa_103_2023_rezultate_PISA_2022), potrivit documentului care poate fi accesat la adresa https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf.

Raportul OECD confirmă că, în timp ce o minoritate de elevi români ating niveluri de excelență comparabile cu cele ale colegilor lor din alte țări europene și OECD, mult mai mulți abandonează școala fără a stăpâni competențele de bază necesare pentru a participa pe deplin în societate. Conform Programului OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), aproape 4 din 10 elevi au performanțe sub nivelul de competență de bază la citire și științe, iar cinci din zece la matematică. Bazele slabe ale învățării contribuie la un abandon școlar ridicat, aproape unul din patru elevi abandonând școala înainte de a finaliza învățământul secundar superior. Provocările sunt deosebit de acute în școlile rurale mici care deservesc comunități defavorizate.

România a început să alinieze învățământul postliceal și pe cel pentru adulți cu nevoile cursanților și ale pieței muncii, inclusiv planuri de introducere a programelor terțiare de ciclu scurt și a diplomelor de licență vocațională 'duală', care combină învățarea la clasă cu învățarea la locul de muncă, potrivit concluziilor prezentate pe https://www.oecd.org/.

Agenda de reformă a României se concentrează pe consolidarea guvernanței în educație pe mai multe fronturi, de la modul în care instituțiile sunt finanțate, evaluate și sprijinite, până la modul în care politicile intersectoriale sunt coordonate în cadrul guvernului. Pentru a coordona mai bine implementarea fondurilor UE, România a luat măsuri pentru a îmbunătăți colaborarea interministerială, în special în politicile privind educația timpurie și competențele. Țara își propune, de asemenea, să crească cheltuielile publice pentru educație la cel puțin 15% din totalul cheltuielilor guvernamentale și să revizuiască politicile de asigurare a calității și de sprijin pentru a pune un accent mai puternic pe îmbunătățire.

Această analiză identifică trei domenii principale în care România ar putea învăța din dovezile și experiența OCDE pentru a profita la maximum de aceste schimbări în guvernanță: reconsiderarea modelului general de finanțare pentru educație, prin reprioritizarea cheltuielilor publice către anii de învățământ timpuriu și primar, prin atragerea de finanțare privată și prin creșterea eficienței cheltuielilor. De asemenea, raportul recunoaște pașii pozitivi întreprinși pentru îmbunătățirea colaborării interministeriale, în special în ceea ce privește politicile privind ECEC (Educație și îngrijire pentru copii mici) și competențele, și sugerează căi de valorificare a acestor eforturi și de a ajuta România să dezvolte un cadru de politici intersectoriale mai coerent pentru a promova obiectivele naționale privind dezvoltarea copilului, reducerea sărăciei și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, notează sursa citată anterior.

***

În 2024, 19,5 milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată o cercetare a Biroului European de Statistică. Acest număr reprezenta 24,2% dintre copiii sub 18 ani, în scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) față de 2023 (24,8%).

La nivel de țară, în 2024, cele mai mari valori au fost raportate în Bulgaria (35,1%), Spania (34,6%) și România (33,8%). În schimb, Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%) au înregistrat cele mai mici ponderi.

Comparativ cu anul 2023, România a înregistrat cea mai mare scădere a ponderii copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024, -5,2 pp, urmată de Irlanda (-3,7 pp) și Ungaria (-3,3 pp). Pe de altă parte, Finlanda (+3,5 pp), Croația (+2,0 pp), Bulgaria și Belgia (ambele +1,2 pp) au înregistrat cele mai mari creșteri, conform datelor publicate la 28 mai 2025 pe https://ec.europa.eu/eurostat.

***

La 20 mai, Eurostat a lansat versiunea din 2025 a publicației interactive 'Demografia Europei'. Potrivit statisticilor prezentate, populația totală a UE a crescut de la 432,8 milioane la 449,2 milioane între 2004 și 2024, iar ponderea persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani a crescut de la 3,8% la 6,1% în aceeași perioadă.

Cele mai populate țări ale UE sunt: Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE); Franța (68,4 milioane, 15%); Italia (58,9 milioane, 13%); Spania (48,6 milioane, 11%); Polonia (36,6 milioane, 8%). În total, aceste 5 țări au reprezentat 66% din populația UE. La celălalt capăt al intervalului, cele mai puțin populate țări ale UE au fost Malta (563.000 de persoane, reprezentând 0,1% din totalul UE), Luxemburg (672.000, tot 0,1%) și Cipru (934.000, 0,2%).

Creșterea populației observată de 1,6 milioane în 2023 poate fi atribuită în mare măsură creșterii mișcărilor migratorii post-COVID-19 și afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecție temporară în țările UE, ca o consecință a războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei, arată datele publicate în secțiunea 'Population structure'.

În perioada de 20 de ani analizată, 1 ianuarie 2004 - 1 ianuarie 2024, 19 țări ale UE au înregistrat creșteri ale populației, iar 8 au înregistrat scăderi. Cele mai mari creșteri relative au fost înregistrate în Luxemburg (48%), urmat de Malta (41%), Irlanda (33%) și Cipru (29%). Cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (- 18%), Bulgaria (- 17%), Lituania (- 15%) și România (- 11%).

Vârsta mediană la 1 ianuarie 2024 era de 44,7 ani în UE. Cea mai mare vârstă mediană la 1 ianuarie 2024 s-a înregistrat în Italia (48,7 ani), urmată de Bulgaria și Portugalia (fiecare cu 47,1 ani) și Grecia (46,9 ani), în timp ce cele mai mici s-au remarcat în Irlanda (39,4 ani), Luxemburg (39,7 ani), Malta (39,8 ani) și Cipru (40,6 ani). În perioada 2004-2024, vârsta mediană a crescut cel mai mult în România (8,4 ani) și Portugalia (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1 ani) și Luxemburg (1,8 ani).

Cel mai mare grup de cetățeni ai UE care locuiau în alte țări ale UE ca străini, la 1 ianuarie 2024, era format din cetățenii români (3,1 milioane sau 22% din cele 13,9 milioane de cetățeni ai UE care locuiau într-o altă țară a UE ca străini), urmați de cetățenii italieni și polonezi (ambele 1,5 milioane sau 11%).

Privind perioada 1 ianuarie 2019 - 1 ianuarie 2024, numărul cetățenilor UE care locuiau într-o altă țară a UE a crescut pentru 16 cetățenii UE și a scăzut pentru 11. Cea mai mare creștere relativă în această perioadă poate fi observată pentru cetățenii irlandezi (+35%), maltezi (+34%) și spanioli (+20%), în timp ce scăderi au fost înregistrate pentru cetățenii ciprioți (-55%), finlandezi (-16%) și danezi (-11%), arată datele publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)