* Cupa Mondială de fotbal, inaugurată în anul 1930 la Montevideo, a fost întreruptă timp de 12 ani din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Edițiile din 1942 și 1946 au fost anulate, competiția fiind reluată în 1950. Gazda celei de-a patra ediții a fost Brazilia, aleasă drept țară organizatoare de către FIFA în anul 1946, la congresul din iulie de la Luxemburg, arată fifa.com.

* În premieră, trofeul a fost denumit ''Cupa Jules Rimet'', pentru a marca 25 de ani de când francezul se afla în fruntea FIFA. Jules Rimet a devenit președintele FIFA în martie 1921 și a deținut funcția până în iunie 1954, fiind cel mai longeviv președinte în funcție al Federației Internaționale de Fotbal Asociație.

* Cele 22 de partide ale Cupei Mondiale din 1950 s-au desfășurat între 24 iunie și 16 iulie, pe șase stadioane din tot atâtea orașe gazdă: Maracana din Rio de Janeiro (200.000 de locuri), pe care s-au disputat opt meciuri; Pacaembu din Sao Paulo; Sete de Setembro din Belo Horizonte; Eucaliptos din Porto Alegre; Ilha do Retiro din Recife și Vila Capanema din Curitiba.

* Alături de țara gazdă, naționalele care s-au întrecut pentru a cuceri Cupa Jules Rimet au fost: Uruguay, Paraguay, Chile, Bolivia, Mexic, Italia, Iugoslavia, Elveția, Spania, Anglia, Suedia și SUA.

* România nu s-a calificat la această ediție a Campionatului Mondial.

* Competiția a început cu o mare surpriză. Echipa Angliei, cu celebrii Tommy Lawton și Stanley Matthews, a fost învinsă cu 1-0 de formația SUA.

* Italia, campioana mondială en titre, a decepționat. Tragedia marii echipe AC Torino, care în ziua de 4 mai 1949 s-a prăbușit cu avionul pe dealul Superga de lângă Torino, a distrus visele suporterilor echipei naționale. Majoritatea jucătorilor ''Squadrei Azzura'' (19 persoane) au dispărut în acel tragic accident.

* Fiecare echipă câștigătoare din cele patru grupe inițiale a fost inclusă, apoi, în grupa finală: Brazilia, Uruguay, Spania și Suedia. Echipa țării gazdă, considerată în vremea aceea invincibilă, și-a intimidat adversarii și a început în trombă cu scoruri fluviu: 7-1 cu Suedia, 6-1 cu Spania.

* În anul 1950 nu a existat o finală propriu-zisă. A fost singurul turneu al cărui rezultat nu a depins de o finală. Campioana a fost decisă după disputarea meciurilor în grupa de patru echipe. Totuși, înaintea ultimei etape, doar Brazilia și Uruguay mai puteau câștiga trofeul. Aceste două echipe urmau să se întâlnească chiar în ultima etapă. Un egal ar fi avantajat Brazilia, deoarece avea un punct mai mult.

* La 16 iulie 1950, pe Estádio do Maracana, victoria a revenit Uruguayului cu scorul de 2-1, în ciuda faptului că brazilienii deschiseseră scorul în minutul 47 prin Friaca. Schiaffino, minutul 66 și Ghiggia, minutul 79 au parafat scorul final și triumful selecționatei din Uruguay. Căpitanul Varela a primit cupa chiar din mâinile celui care o instituise, Jules Rimet.

* Cupa Mondială din 1950 a fost o competiție prolifică, dovadă stând cele 88 de goluri marcate în 22 de jocuri disputate, conform fifa.com. Prin urmare, media a fost de patru reușite pe meci. Brazilienii au marcat 22 de goluri, Uruguay - 15, Suedia - 11, iar Spania - 10.

* Golgheterul ediției din 1950 a fost căpitanul brazilian Ademir Marques de Menezes, care a reușit să înscrie de nouă ori. După el, au urmat uruguayanul Oscar Miguez și compatriotul său Alcides Ghiggia, cu câte cinci goluri, arată fifa.com.

* Pe toată durata Mondialului nu s-a acordat niciun avertisment de către arbitri. În ''finala'' din 1950 a fost înregistrat un număr record de spectatori la o partidă a Cupei Mondiale de fotbal. Oficial, au fost 173.850 de persoane prezente în tribune, dar numărul real este posibil să se fi apropiat de 200.000, potrivit fifa.com. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: www.fifa.com