UN SECOL DE ISTORIE: Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria încheiat la Trianon (26 iulie)

La 26 iulie 1921, a intrat în vigoare Tratatul de pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Documentul consfinţea în termeni juridici, la nivel internaţional, reaşezarea graniţelor statelor din regiune după Primul Război Mondial.
Discuţiile purtate, la nivelul Conferinţei de Pace de la Paris, pentru semnarea Tratatului cu Ungaria au fost dificile, delegaţiile română şi ungară cunoscând modificări succesive determinate de evoluţia negocierilor. În urma demisiei premierului Ionel Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod a preluat frâiele guvernului de la Bucureşti şi conducerea negocierilor din partea României.
La 16 ianuarie 1920, reprezentantul delegaţiei Ungariei, contele Albert Apponyi, avea să susţină în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei discursul care expunea conceptul ''Ungariei milenare'', potrivit volumului ''Tratatele de pace ale României'' (1918-1920) (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). Reprezenta un fapt neuzual în practica internaţională ca pe durata Conferinţei de Pace să se dea posibilitatea reprezentantului unui stat învins să îşi expună punctul de vedere. Contele Apponyi avansase preşedintelui lucrărilor conferinţei, premierul francez Georges Clemenceau, posibilitatea desfăşurării de plebiscite în teritoriile care urmau să se desprindă de Ungaria pentru a oferi posibilitatea locuitorilor acestora să se exprime în acest sens precum şi trimiterea în zonele vizate a unor comisii aliate pentru verificarea situaţiei în urma unui an de ocupaţie.
În 20 ianuarie 1920, prim-ministrul român Alexandru Vaida-Voievod a susţinut la rândul său punctul de vedere al delegaţiei române, după ce cu o zi înainte discutase chiar cu Georges Clemenceau despre susţinerea cauzei României în cadrul Conferinţei de Pace, incluzând şi chestiunea Basarabiei. Clemenceau avea să prezideze pentru ultima dată lucrările Conferinţei de Pace, el fiind înlocuit de premierul francez Alexandre Millerand. Pe fondul retragerii sale din lumina reflectoarelor conferinţei, premierul francez Clemenceau l-a asigurat pe Alexandru Vaida-Voievod de tot sprijinul său şi al Franţei. În debutul discuţiilor, Georges Clemenceau a dat citire scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson care atrăgea atenţia României asupra necesităţii retragerii trupelor de pe teritoriul Ungariei în limitele stabilite în cadrul conferinţei. Poziţie similară a exprimat şi premierul britanic Lloyd George, cerând guvernului român să pună în aplicare deciziile conferinţei. Premierul român Alexandru Vaida-Voievod s-a angajat ca până la 1 martie 1920 trupele române vor fi retrase conform hotărârilor stabilite în cadrul lucrărilor, în 23 februarie 1920 anunţând Consiliul Suprem al Conferinţei că a ordonat retragerea armatei române de pe Tisa pe aliniamentul stabilit în nota din 12 octombrie 1919, ce reprezenta frontiera definitivă între România şi Ungaria, potrivit volumului ''Tratatele de pace ale României'' (1918-1920).
Delegaţia română a avansat un memoriu Consiliului Suprem în care erau respinse ca nefondate cerinţele delegaţiei Ungariei de organizarea de plebiscite în teritoriile vizate a se desprinde de statul ungar, document susţinut şi de reprezentanţii statului cehoslovac şi al statului sârbo-croato-sloven şi care a fost trimis la 24 februarie 1920 preşedintelui Conferinţei Alexandre Millerand. Ambele delegaţii, română şi ungară, au articulat punctele de vedere asupra unora dintre chestiunile care urmau să fie incluse în proiectul de tratat în mai multe memorii transmise Consiliului Suprem al Conferinţei în care demontau şi argumentau faţă de viziunea celeilalte părţi.
La 3 mai 1920, delegaţia ungară primeşte varianta finală de tratat propusă de Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, iar la 18 mai 1920 guvernul ungar transmite o notă preşedintelui Conferinţei Alexandre Millerand în care informează asupra recepţionării propunerii de tratat şi că acesta nu aduce vreo modificare faţă de observaţiile anterioare formulate de reprezentanţii guvernului Ungariei. Contele Apponyi anunţa, prin intermediul notei transmise, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand că acceptarea Tratatului este de competenţa guvernului său. Într-o altă notă, transmisă preşedintelui Alexandre Millerand, el îşi înaintează demisia din fruntea delegaţiei ungare, anunţând că cel desemnat să preia însărcinarea de reprezentant al guvernului ungar este secretarul general Ivan de Praznovsky, indică sursa citată.
La Bucureşti, la 13 martie 1920, pe fondul unor intense lupte politice, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.
Preşedintele Conferinţei de Pace, premierul francez Alexandre Millerand, transmite secretarului delegaţiei ungare Ivan de Praznovsky că a primit scrisoarea din partea guvernului Ungariei care înştiinţa asupra faptului ''că va semna condiţiile de pace care i-au fost transmise'' şi anunţa, totodată, desfăşurarea ceremoniei de semnare a Tratatului, la 4 iunie 1920, în Palatul de la Trianon.
Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.
Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ''fruntariile Ungariei'', cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47, conform sursei citate.
Pentru ca documentul să intre în vigoare trebuia ratificat de toate părţile semnatare. Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon, instrumentele de ratificare fiind depuse, în martie 1921, la depozitarul tratatelor de pace încheiate la Conferinţa de pace de la Paris - Ministerul de Externe al Franţei. Prevederile Tratatului de la Trianon intrau în vigoare la 26 iulie 1921. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: Haralambie Vochiţoiu / Arhiva personală
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat