logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

FRAGMENT DE ISTORIE: Bătălia de la Călugăreni (425 de ani)

Imagine din galeria Agerpres

În toamna anului 1593, cu acordul Porţii, susţinut de unchiul său Iane banul, de boierii Buzeşti şi de Cantacuzinii din Istanbul, Mihai Viteazul devenea domn al Ţării Româneşti. Mihai se îndeletnicise, în tinereţea sa, cu negustoria şi odată cu intrarea în dregătorii a acumulat moşii importante în Oltenia. Înainte de a ocupa tronul, a deţinut dregătorii însemnate: mare stolnic (1589-1591), mare postelnic (1591), mare agă (1592), mare ban al Olteniei (1592-1593). A fost pribeag în Transilvania, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău (1592-1593), care îl bănuia că vrea să ajungă domn, potrivit lucrării "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).

În momentul în care a urcat pe tron, dependenţa ţării faţă de turci se agravase, dar situaţia internaţională era favorabilă declanşării luptei antiotomane. În Balcani, mişcările de eliberare se intensificau, iar în Apus, din iniţiativa Casei de Austria, Papalitatea, Spania şi ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara constituiseră Liga Creştină, la care aderaseră atât principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, cât şi Aron Vodă, domnul Moldovei (16 august 1594). Urmărind eliberarea ţării, Mihai a aderat din proprie iniţiativă la Ligă.

Mihai Viteazul a luat măsuri pe plan intern, de natură să consolideze instituţia domniei şi să-şi sporească veniturile; a lovit în boierimea anarhică, considerând valabil şi pentru Ţara Românească principiul monarhiilor autoritare, teoretizat de Neagoe Basarab, că e "vai de ţara ce o stăpânesc mulţi"; a reorganizat oastea, făcând să crească efectivele unităţilor de mercenari, oşteni instruiţi, înzestraţi cu arme performante. Când totul părea pregătit pentru a nu mai admite pretenţiile în creştere ale Porţii otomane, Mihai Viteazul a rupt legăturile cu imperiul. Lupta antiotomană a fost declanşată la 13 noiembrie 1594, când au fost lichidaţi creditorii turco-levantini prezenţi în Ţara Românească şi o unitate militară otomană din Bucureşti, potrivit lucrării "Istoria românilor. De la universalitatea creştină către Europa 'patriilor'" (vol. IV, Editura Enciclopedică, 2001).

Ulterior, operaţiunile militare au fost extinse pe linia Dunării. La 16 noiembrie 1594, oastea Ţării Româneşti a atacat cetatea Giurgiu, pe care însă nu a putut să o cucerească. Au fost distruse, pe rând, Cetatea de Floci (10 decembrie), Hârşova (1 ianuarie 1595) şi Silistra (8 ianuarie). Tătarii care pătrunseseră în ţară au fost învinşi la Putineiu (14 ianuarie) şi Stăneşti (16 ianuarie). La Şerpăneşti, au fost dispersate detaşamentele turceşti şi tătăreşti care făcuseră joncţiunea. Mihai Viteazul le-a urmărit, a trecut Dunărea şi a nimicit la Rusciuk cele două paşale Hassan şi Mustafa, care aveau poruncă să îl aducă pe pretendentul Bogdan, fiul lui Iancu Vodă, pe scaunul Ţării Româneşti, în locul lui Mihai Viteazul. Turcii au ripostat, arzând Craiova, dar au fost alungaţi şi urmăriţi până sub zidurile Vidinului. Pentru a anihila forţele otomane care se pregăteau să atace Moldova, Mihai Viteazul a lovit Silistra. Simultan, au fost anihilate concentrările turceşti de la Brăila, Cervena, Turtucaia şi Nicopole ("Dicţionar biografic de istorie a României", Editura Meronia, 2008).

Iminenta confruntare cu turcii l-a determinat pe Mihai Viteazul să întărească alianţa cu Sigismund Bathory. Negocierile privind încheierea tratatului au început la 12 mai, la Alba Iulia, şi au fost conduse de o delegaţie de boieri în frunte cu mitropolitul Eftimie şi fraţii Buzeşti. La 20 mai 1595, însă, nu a fost încheiat un simplu act de alianţă, ci unul care făcea din domnul Ţării Româneşti un simplu vasal al principelui, limitându-i puterea în folosul marii boierimi. Erau sacrificate autonomia Ţării Româneşti şi autoritatea instituţiei domniei.

În primăvara anului 1595, în perspectiva ofensivei în Ţara Românească, Poarta a masat importante forţe la Rusciuk, sub conducerea marelui vizir Ferhat-paşa. La începutul lunii iulie 1595, acesta a fost înlocuit cu octogenarul Sinan-paşa, care a trecut Dunărea, la Giurgiu, în fruntea unei mari oştiri. Încercând să împiedice trecerea Dunării, domnul muntean a atacat Nicopole. În ciuda acestei opoziţii, trupele otomane au înaintat spre Bucureşti.

Confruntarea a avut loc la Călugăreni, la 13/23 august 1595, unde domnul muntean s-a remarcat prin vitejie şi a obţinut victoria. În luptă a fost susţinut de oastea sa care nu depăşea 16.000 de oameni, căreia i s-a adăugat un corp de oaste transilvănean, comandat de Kiraly Albert, de cca. 7.000 de oameni. Inferioritatea numerică a forţelor sale l-a obligat să se retragă spre Bucureşti, apoi spre Târgovişte, pentru a se opri în zona subcarpatică, la Stoeneşti, unde spera să-şi poată regrupa şi reorganiza forţele, precum şi să realizeze joncţiunea cu ajutoarele din Transilvania.

Otomanii în frunte cu Sinan-paşa şi-au continuat înaintarea spre Bucureşti, unde au ridicat o fortificaţie la mănăstirea Radu Vodă, au ocupat Târgoviştea, unde au ridicat, de asemenea, o fortificaţie, pregătind transformarea ţării în paşalâc. Cu ajutorul venit din Transilvania, din partea principelui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Ştefan Răzvan, care luase locul lui Aron Tiranul, şi al marelui duce de Toscana, Mihai Viteazul s-a întors împotriva turcilor. Au fost eliberate, în scurt timp, oraşele Târgovişte (18 octombrie), Bucureşti (22 octombrie), Giurgiu (27 octombrie) ("O istorie a românilor", Editura Meronia, 2007).

Turcii au fost nevoiţi să lase la nordul Dunării mulţi prizonieri şi prăzi bogate obţinute prin jaf, în Ţara Românească. În noiembrie 1595, teritoriul Ţării Româneşti cunoştea momentul eliberării de sub dominaţia otomană. Porturile de la Dunăre, inclusiv Brăila, reveneau, după mulţi ani de stăpânire turcească, la Ţara Românească. Hotarul ţării de la sud era din nou linia Dunării.

În anii următori (1596-1598), Mihai a continuat acţiunea antiotomană prin incursiuni la sud de Dunăre şi prin interceptarea oştilor tătare care se îndreptau spre Ungaria şi Banat, în ajutorul turcilor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea)

 

Explicație foto deschidere: Palatul Principilor din Alba Iulia, edificiu care a servit şi ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul în anii 1599-1600

Afisari: 49

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 25-04-2025 14:05

Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025

Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile

Documentare 25-04-2025 10:45

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit

Documentare 25-04-2025 10:15

FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)

Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi

Documentare 25-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)

Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen

Documentare 25-04-2025 09:45

25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)

Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru

Documentare 25-04-2025 09:30

Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)

În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde

Documentare 25-04-2025 09:15

25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)

Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T

Documentare 25-04-2025 09:10

25 aprilie - Ziua Justiției Militare

Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit

Documentare 25-04-2025 08:30

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)

Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1

Documentare 25-04-2025 08:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar

Documentare 25-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)

Documentare 25-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie

Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin

Documentare 25-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie

Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 24-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului

Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei

Documentare 24-04-2025 09:30

24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator

La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat