DOCUMENTAR: 110 ani de la naşterea actorului Marcel Anghelescu

Marcel Anghelescu, remarcabil actor de teatru şi film, s-a născut la 3 noiembrie 1909, la Craiova. A absolvit în 1933 Conservatorul de Artă Dramatică de la Chişinău.
La Chişinău a fost remarcat de regizorul de teatru Aurel Ion Maican, care i-a şi oferit câteva roluri. După terminarea studiilor a plecat la Iaşi, apoi la Bucureşti, unde a fost remarcat de regizorul Sică Alexandrescu.
Marcel Anghelescu a interpretat cu precădere partituri comice ''caracterizate printr-o bonomie tandră şi o viclenie benignă'', se arată în lucrarea "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A făcut astfel o serie de roluri de comedie, dramă, roluri de compoziţie, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în teatrul radiofonic, pe marele şi pe micul ecran. Între 1971-1974 i-a fost încredinţată conducerea Teatrului din Ploieşti, potrivit https://www.teatruploiesti.ro.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a jucat în numeroase spectacole în regia lui Sică Alexandrescu: ''O scrisoare pierdută'', de I.L. Caragiale (1948) (în rolul lui Ghiţă Pristanda), alături de Costache Antoniu, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Ion Finteşteanu ş.a.); ''D'ale carnavalului'' (1951), alături de Alexandru Giugaru, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Cella Dima, Grigore Vasiliu Birlic, Carmen Stănescu, Maria Voluntaru; ''O noapte furtunoasă'' (1952), alături de Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu, Eugenia Popovici, Radu Beligan, Niky Atanasiu; ''Momente'' (1952), alături de Radu Beligan, Mircea Demetriad, Alexandru Diaconescu, Cella Dima, Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic; ''Revizorul'' de Gogol (1953), alături de Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, potrivit https://www.tnb.ro/
Tot la Teatrul Naţional din Bucureşti a mai jucat în piese precum ''Simfonia patetică'', regia Aurel Baranga (premiera în 1973), sau ''Zoo'' (sau ''Asasinul filantrop'') de Jean Vercors Bruller, regia Mihai Berechet (premiera în 1976).
În 1969 a jucat la Teatrul din Oradea în ''Micul infern'' de Mircea Ştefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. A jucat, de asemenea, în ''Regele Lear'' de W. Shakespeare, precum şi în ''Căruţa cu paiaţe'' de Mircea Ştefănescu. Un rol absolut memorabil este cel din piesa ''Take, Ianke si Cadîr'', de V.I. Popa, în regia lui Ion Finteşteanu (rolul lui Cadâr, alături de Ion Finteşteanu, în rolul lui Ianke, şi de Alexandru Giugaru în rolul lui Take), piesă a cărei premieră a avut loc în 1971 pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.
Marcel Anghelescu a interpretat, cu vocea sa memorabilă, roluri şi în piese de teatru radiofonic: ''D'ale carnavalului'' (alături de Grigore Vasiliu Birlic, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Cella Dima, Carmen Stănescu ş.a.) (1951); în comediile ''O noapte furtunoasă'' şi ''O scrisoare pierdută'' (1952); în ''Bădăranii'', de Goldoni (alături de Grigore Vasiliu Birlic, Tanţi Cocea, Niky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, George Calboreanu şi Radu Beligan); ''Însurătoare'' şi ''Revizorul'' de Gogol; ''Jocul de-a vacanţa'' şi ''Steaua fără nume'' de Mihail Sebastian; ''Comedia erorilor'', ''Hamlet'' şi ''Nevestele vesele din Windsor'' de Shakespeare; ''Istoria ieroglifica'' de Dimitrie Cantemir; ''Jocul amăgirii'' de Pierre Corneille; ''Omul cu mârţoaga'', după George Ciprian, în regia lui Romeo Chelaru; ''Greşelile unei nopţi'', în regia lui Paul Urmuzescu; ''Familia anticarului'' de Carlo Goldoni, în regia lui Paul Urmuzescu ş.a.
A fost distribuit şi în numeroase filme, dintre care amintim: ''Ziua cumpătării'' (regia Jean Georgescu, 1942), ''Escadrila albă'' (regia Ion Sava, 1944), ''Răsuna valea'' (regia Paul Călinescu, 1949), ''Lanţul slăbiciunilor'' (regia Jean Georgescu, 1952), ''O scrisoare pierdută'' (regia Sică Alexandrescu şi Victor Iliu, 1953), ''Pe răspunderea mea'' (regia Paul Călinescu, 1956), ''Două lozuri'' (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1957), ''Pasărea furtunii'' (regia Dinu Negreanu, 1957), ''Avalanşa'' (regia Gheorghe Turcu, 1958), ''Ciulinii Bărăganului'' (regia Louis Daquin, 1958), ''Telegrame'' (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1959), ''Băieţii noştri'' (regia Anastasia Anghel, Gheorghe Vitanidis, 1959), ''Bădăranii'' (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960), ''Darclée'' (regia Mihai Iacob, 1961), ''Omul de lângă tine'' (regia Horea Popescu, 1961), ''Pe litoral mi-a rămas inima'' (regia Mihai Constantinescu, Valeriu Lazarov, 1961), ''Post restant'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1961), ''Lumină de iulie'' (regia Gheorghe Naghi, 1963), ''Partea ta de vină'' (regia Francisc Munteanu, 1963), coproducţia româno-franceză ''Steaua fără nume'' (regia Henri Colpi, 1965), ''Paşi spre lună'' (regia Ion Popescu Gopo, 1963), ''Corigenţa domnului profesor'' (regia Haralambie Boroş, 1966), ''Castelanii'' (regia Gheorghe Turcu, 1966), ''Aventuri la Marea Neagră'' (regia Savel Stiopul, 1972), ''Fraţii Jderi'' (regia Mircea Drăgan, 1974), ''Trei scrisori secrete'' (regia Virgil Calotescu, 1974), ''Muşchetarul român'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1975), ''Ştefan cel Mare-Vaslui 1475'' (regia Mircea Drăgan, 1975), ''Războiul de Independenţă'' - serial TV (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis 1977), ''Tufă de Veneţia'' (regia Petre Bokor, 1977), ''Severino'' - o coproducţie româno-germană (regia Claus Dobberke, 1977), potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Pe micul ecran a avut apariţii în câteva scenete şi cuplete.
În 1953, Marcel Anghelescu a primit titlul de Artist Emerit ''pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă''. În 1964 a primit titlul de Artist al Poporului ''pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei'', iar în 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I ''pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice''. A fost, de asemenea, laureat al Premiului de Stat, potrivit site-ului CineMagia, https://www.cinemagia.ro.
Marcel Anghelescu a murit la 22 februarie 1977, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat