DOCUMENTAR: 55 de ani de la prima ediţie a Festivalului internaţional "Cerbul de Aur" de la Braşov (5 martie)
Festivalul Internaţional "Cerbul de Aur" de la Braşov a debutat în anul 1968 şi a avut, până în prezent, 19 ediţii, cea mai recentă fiind organizată în 2019. De-a lungul anilor, acest prestigios festival a găzduit apariţii în concurs sau în recitaluri ale unor mari nume ale muzicii româneşti şi internaţionale. Pe parcursul celor 55 de ani de istorie a evenimentului de la Braşov au existat pauze, unele de mulţi ani, în care festivalul nu a fost organizat.
Prima ediţie a festivalului a avut loc în perioada 5-7 martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Braşov, iar din echipa realizatorilor făceau parte directorii Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, regizorul artistic Valeriu Lazarov, dirijorul Orchestrei Radioteleviziunii - maestrul Sile Dinicu. Prezentatorii spectacolului au fost actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Actriţa Stela Popescu (a 4-a din stg.) la Festivalul "Cerbul de Aur" de la Braşov, 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
În 1968, au concurat 22 de solişti pentru cucerirea Trofeului "Cerbul de Aur". Din partea României au concurat Dan Spătaru, Margareta Pâslaru şi Anca Agemolu. La prima ediţie, Margareta Pâslaru a obţinut o menţiune, dar aceasta a înscris numele ţării noastre în palmaresul primei ediţii.
Margareta Pâslaru la Festivalul "Cerbul de Aur", 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Trofeul "Cerbul de Aur" a fost obţinut de Jacques Hustin (Belgia), "Cerbul de Argint" i-a revenit lui Josef Laufer (Cehoslovacia), iar "Cerbul de Bronz" l-a câştigat Kalinka (Belgia). Au susţinut recitaluri artiştii români Constantin Drăghici şi Gică Petrescu, precum şi artişti internaţionali - Los Machucambos, Hugues Aufray, Caterina Caselli, Amália Rodrigues, Rika Zarai, Rita Pavone, Maria Mitiieva, Bobby Solo, Jean-Claude Pascal, Gilbert Becaud.
Istoricul ediţiilor festivalului
Următoarele trei ediţii - din 1969, 1970 şi 1971 - au avut loc tot la Teatrul Dramatic din Braşov. După aceea, festivalul a fost întrerupt. Abia după 21 de ani, în 1992, evenimentul a fost reluat, fiind organizat în Piaţa Sfatului din Braşov. Festivalul s-a derulat până în 1997, apoi, timp de trei ani, nu a fost organizat. A fost reluat în 2001 şi a avut alte cinci ediţii (până în 2005). În 2006 şi 2007 nu a fost organizat festivalul, dar a revenit în 2008, când au fost marcaţi 40 de ani de la prima ediţie. După 2009, festivalul nu a mai fost organizat timp de nouă ani, fiind reluat abia în 2018, la ediţia în care s-au aniversat 50 de ani de istorie a acestei importante manifestări muzicale. Ediţia din 2019 a fost cea mai recent organizată, deoarece în 2020, festivalul a fost anulat din cauza pandemiei generate de COVID-19, iar în 2021 şi 2022, nu a fost organizat.
Participări în concurs şi premii obţinute de artişti români
De-a lungul anilor, multe nume ale muzicii româneşti au concurat pe scena de la Braşov pentru obţinerea Trofeului "Cerbul de Aur". Prima artistă din România care a reuşit acest lucru a fost Luminiţa Dobrescu, în 1969. Abia după mulţi ani, în 1996, Monica Anghel a "păstrat acasă" acelaşi trofeu. Cinci ani mai târziu, "Cerbul" a revenit din nou României, prin trupa Proconsul (2001), iar Paula Seling l-a câştigat în anul următor (2002). În 2008, Răzvan Krivach a primit din nou "Cerbul".
Luminiţa Dobrescu, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Monica Anghel, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1996.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN/Arhivă istorică AGERPRES
Bogdan Marin (Bodo), solistul vocal al trupei Proconsul, câştigătorul trofeului "Cerbul de Aur", 2001.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Paula Seling, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2002.
Foto: (c) CĂTĂLIN BURLACU/Arhivă istorică AGERPRES
Răzvan Krivach, câştigătorul trofeului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Mulţi alţi artişti au câştigat, în cei 55 de ani, premii importante: Angela Similea ("Cerbul de Argint" - 1970), Corina Chiriac (Cerbul de Bronz - 1971), Laura Stoica (premiul I la secţiunea "Debut discografic", premiul al II-lea pentru interpretare, premiul al III-lea pentru creaţie - 1992; premiul al doilea la secţiunea discografică - 1997), Silvia Dumitrescu (premiul pentru cel mai bun videoclip - 1996), Luminiţa Anghel (premiul I la secţiunea Muzică pop - 2001), Nico (premiul al II-lea - 2003), Slang (premiul I - 2004), Andra (premiul al II-lea - 2005), Toni Poptămaş & Desperado (premiul al III-lea - 2008), The Marker (premiul al II-lea - 2009).
Angela Similea, câştigătoarea "Cerbului de Argint", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Laura Stoica la Festivalul "Cerbul de Aur", 1992.
Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhivă istorică AGERPRES
Silvia Dumitrescu la Festivalul "Cerbul de Aur", 1994.
Foto: (c) COSMIN HEREA/Arhivă istorică AGERPRES
Luminiţa Anghel, câştigătoarea locului I - secţiunea Pop, la Festivalul "Cerbul de Aur", 2001.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Trupa Slang, câştigătoarea locului I la Festivalul "Cerbul de Aur", 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Câştigători ai Trofeului "Cerbul de Aur" din străinătate
Pe lângă belgianul Jacques Hustin (câştigătorul trofeului la prima ediţie, în 1968) şi românii deja amintiţi, care au reuşit să păstreze marele trofeu în ţară, "Cerbul de Aur" a fost câştigat de numeroşi artişti internaţionali talentaţi: Therese Steinmetz (Olanda - 1970), Ann-Louise Hanson (Suedia - 1971), Trie Utami (Indonezia - 1992), Arina (Lituania - 1993), Worthy Davis (SUA - 1994), Cramp in The Leg (Rusia - 1995), Meiske Shakila Sherhalawan (Indonezia - 1997), Sha Baoliang (China - 2003), Eleanor Cassar (Malta - 2004), Linda (Italia - 2005), Antonino Spadaccino (Italia - 2009), Inis Neziri (Albania - 2018), Eliza G. (Italia - 2019).
Therese Steinmetz, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Trie Utami, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Eliza G, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Recitaluri la "Cerbul de Aur"
La fiecare ediţie a festivalului, pe scena de la Braşov au cântat în recital artişti români şi străini care au oferit publicului momente de neuitat. Dintre numele reprezentative ale muzicii româneşti care au fost prezente în concert amintim: Margareta Pâslaru, Luminiţa Dobrescu, Angela Similea, Gabriel Cotabiţă, Nicu Alifantis, Holograf, Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu, Direcţia 5, Loredana Groza, Monica Anghel, Sfinx Experience, Ioan Gyuri Pascu, Adrian Daminescu, Timpuri Noi, Elena Cârstea, Gheorghe Zamfir, Dan Spătaru, Iris, Ştefan Bănică jr., Proconsul, Pasărea Colibri, Paula Seling, Vama Veche, Compact, Nicola, Aura Urziceanu, Horia Brenciu, Sistem, Andra, Delia.
Margareta Pâslaru la Festivalul "Cerbul de Aur", 1968.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Dan Bittman (stg.), solistul formaţiei Holograf, la Festivalul "Cerbul de Aur", 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Recital susţinut de Corina Chiriac, la Festivalul "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Gheorghe Zamfir pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Ştefan Bănica jr. pe scena festivalului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Între vedetele internaţionale care au avut recitaluri pe scena "Cerbului de Aur" se numără: Cliff Richard, Gigliola Cinquetti, Connie Francis, Josephine Baker, Julio Iglesias, Dalida, Enrico Macias, Patricia Kaas, Toto Cutugno, Kylie Minogue, Dionne Warwick, Paul Young, David Palmer, Boy George, Ray Charles, James Brown, Status Quo, Kenny Rogers, Tom Jones, Vaya Con Dios, Christina Aguilera, Diana Ross, Zucchero, Cyndi Lauper, Scorpions, Ricky Martin, Pink, Joe Cocker, Steve Vai, Hot Chocolate, Edvin Marton.
Julio Iglesias la Festivalul "Cerbul de Aur", 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Cliff Richard la Festivalul ''Cerbul de Aur'', 1969.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhivă istorică AGERPRES
Josephine Baker la Festivalul "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Connie Francis la Festivalul "Cerbul de Aur", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhivă istorică AGERPRES
Toto Cutugno pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Boy George pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 1994.
Foto: (c) COSMIN HEREA/Arhivă istorică AGERPRES
Kenny Rogers la Festivalul "Cerbul de Aur", 1995.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Ricky Martin la Festivalul "Cerbul de Aur", 2003.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Chitaristul american Steve Vai susţine un discurs dupa ce i-a fost decernat Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, la Gala Laureaţilor Festivalului "Cerbul de Aur", 2009.
Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO
Ediţii aniversare
În 2008, la aniversarea a 40 de ani de la prima ediţie a festivalului, TVR a organizat o ediţie specială, numită "Cerbul de Aur... de la alb-negru la color", la care au participat numeroase personalităţi. Tot atunci, a avut loc "Recitalul vedetelor din România", în care trupele Iris şi Direcţia 5, alături de invitaţi - Angela Similea, Aura Urziceanu, Doru Tufiş, Paula Seling, Gabriel Cotabiţă, Nicola, Laurenţiu Cazan, Monica Anghel, Luminiţa Anghel, Mircea Baniciu, Marcel Pavel, Nico - au cântat piese lansate sau laureate la festival, dar şi alte melodii.
Mircea Baniciu, Luminiţa Anghel, Marcel Pavel, Nico, Laurenţiu Cazan, Cristi Minculescu, Cristi Enache şi Angela Similea în recitalul vedetelor susţinut pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2008.
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Ediţia aniversară din 2018, care a marcat 50 de ani de la prima ediţie, a debutat cu o gală dedicată laureaţilor din ediţiile trecute. Au fost prezentate şi înregistrări IN MEMORIAM, cu artişti participanţi la festival care, între timp, au părăsit această lume.
Festivalul "Cerbul de Aur", ediţia aniversară 50 de ani, 2018; Gala Laureaţilor - Paula Seling, Corina Chiriac, Nico, Laurenţiu Cazan, Monica Anghel, Ovi.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Ediţia a XX-a (din 2020), anulată din cauza pandemiei generate de COVID-19, a fost marcată de TVR printr-un show - "Cerbul de Aur 2020 #GENERAŢII".
Amintiri şi gânduri despre festival, cu Smaranda Vornicu Shalit
Fiica celebrului realizator şi producător de emisiuni de televiziune Tudor Vornicu (unul dintre "părinţii" primei ediţii a Festivalului "Cerbul de Aur"), Smaranda Vornicu Shalit - în prezent om de televiziune, producător al TVR1 şi director al Festivalului "Cerbul de Aur" la ediţiile din 2018 şi 2019 -, spunea că Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediţii din 1968 şi cel care a avut ideea reluării festivalului în 1992) nu era doar un colaborator, ci un prieten apropiat al tatălui său.
"Relaţia dintre ei a continuat mult dincolo de 'Cerbul de Aur' şi mult după ce Valeriu a ales să trăiască şi să creeze dincolo de graniţele României, devenind un nume de referinţă al divertismentului european. Echipa TVR de atunci (din 1968 - n.r.) şi-a dorit un festival care să pună România pe harta muzicii de calitate, a divertismentului cu ştaif. Este foarte posibil ca oficialii acelor vremuri să fi avut şi alte scopuri, de promovare a destinaţiilor de turism montan din ţara noastră, de exemplu. Însă numele mari care au defilat pe scena 'Cerbului de Aur' la acele ediţii ne arată, fără tăgadă, că evenimentul devenise un adevărat magnet pentru interpreţi consacraţi, ca şi pentru debutanţi din întreaga lume. Şi că Braşovul se bătea, de la egal la egal, cu Sanremo", a declarat Smaranda Vornicu Shalit, pentru AGERPRES.
Ea a spus că păstrează în suflet multe amintiri frumoase - anecdote despre preferinţele culinare ori cerinţele mai fistichii ale unor mari vedete, întâmplări din perioada de pre-producţie şi producţie, mici accidente din zilele de festival. "Una peste alta, atunci - ca şi acum -, un astfel de eveniment muzical presupune resurse umane şi tehnice consistente şi de calitate, precum şi o logistică nu doar complexă, ci desăvârşită. Atunci, ca şi la ediţiile festivalului de după 1989, efortul echipelor Televiziunii Române a fost exemplar, din toate punctele de vedere, în beneficiul publicului din România", a spus fiica lui Tudor Vornicu.
Deşi a absolvit Facultatea de Stomatologie din Bucureşti în 1988, adevăratele pasiuni ale Smarandei Vornicu Shalit - jurnalismul, comunicarea, producţia de televiziune - şi-au putut găsi împlinirea abia începând de prin anul 1995. Motivul? "Atunci când creşti într-o familie de creatori, este imposibil să nu te 'contaminezi' cu bucuria şi dăruirea lor", mărturisea ea.
"Am avut enorma onoare de a fi director al Festivalului 'Cerbul de Aur' la ediţiile sale din 2018 şi 2019. Odată cu acestea, înveţi şi disciplina muncii bine făcute, perfecţionismul, importanţa alimentării continue cu informaţii şi noutăţi din domeniu. (...) M-am simţit mândră de a fi parte a echipelor care au adus pe scena din Piaţa Sfatului şi în juriul Festivalului artişti şi creatori de renume internaţional, emoţionată alături de tinerii concurenţi sosiţi din toate colţurile lumii, smerită şi recunoscătoare în faţa efortului colectiv al colegilor din Televiziunea Română şi încântată de reacţia şi bucuria publicului spectator şi telespectator", a afirmat Smaranda Vornicu Shalit.
În opinia sa, Festivalul "Cerbul de Aur" a fost şi poate rămâne "una dintre şansele noastre de a vedea şi de a fi văzuţi în lume", deoarece "este un eveniment care nu desparte, ci uneşte generaţiile", fiind "un loc de întâlnire al genurilor muzicale cele mai diverse". Şi, nu în ultimul rând, "succesul acestui brand 100% românesc, 'made by TVR', este autentic".
"Să sperăm că, la momentul oportun, va fi regăsit şi valorificat, ca un creuzet pentru creaţia şi interpretarea muzicală în România. Iar 'Cerbul de Aur' îşi va dezvălui din nou măreţia şi strălucirea, la poalele pădurilor carpatine", a mai spus pentru AGERPRES Smaranda Vornicu Shalit.
Până în prezent, nu există informaţii referitoare la o ediţie a "Cerbului de Aur" în 2023.
(Surse text: ştirile AGERPRES, site-urile http://cerbuldeaur.ro/, http://stiri.tvr.ro/, https://www.romania-actualitati.ro/, https://www.radioromaniacultural.ro/, http://www.laurastoica.ro/, https://1001brasov.ro/, https://promusicprod.ro/)
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.cerbuldeaur.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Actorul Robert Downey Jr. împlinește 60 de ani (4 aprilie)
Actorul Robert Downey Jr. s-a născut la 4 aprilie 1965, în Manhattan, New York. Este fiul scriitorului și regizorului Robert Downey Sr. și al actriței Elsie Downey. A studiat la Stagedoor Manor Performing Arts Training Center din New York. După divorțul părinților, în 1978, s-a mutat cu tatăl său în California. În 1982, a renunțat la Liceul Santa Moni
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org. În acest an, ziua internațională
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* În ziua de 4 aprilie, Academia Română marchează 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive desfășurată începând cu ora 10.00. Evenimentul este urmat de Ziua porților deschise. Potrivit unui comunicat al Academiei Române, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academic
DOCUMENTAR: 50 de ani de la fondarea companiei Microsoft de către Bill Gates și Paul Allen (4 aprilie 1975)
În 1975, Bill Gates și Paul Allen au pus bazele Microsoft - uneori Micro-Soft, pentru microprocesoare și software - pentru a dezvolta sisteme software pentru computerul personal Altair 8800, amintește site-ul de știri al companiei în secțiunea ''Microsoft is born''. Allen și-a părăsit slujba de programator din Boston, iar Gates a re
Lansarea albumului 'Who Believes In Angels?', semnat de Elton John și Brandi Carlile
Cântărețul britanic Elton John și cântăreața americană Brandi Carlile lansează vineri, 4 aprilie 2025, albumul de studio, care se intitulează 'Who Believes In Angels?', produs de casa de discuri Interscope Records, precizează www.eltonjohn.com. Acest material discografic conține 10 piese. Cei doi ar
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început act
Festivalul Quais du Polar din Lyon, dedicat literaturii polițiste (4-6 aprilie)
Între zilele de 4 și 6 aprilie 2025, are loc în Lyon, Franța, cea de-a 21-a ediție a Festivalului Quais du polar, dedicat literaturii polițiste, arată https://quaisdupolar.com/. Locurile de desfășurare sunt Hotel de Ville, clădire istorică în care funcționează și primăria orașului, Palai
Cea de-a XVIII-a ediție a Concursului Național iTEC (4-6 aprilie)
În intervalul 4-6 aprilie 2025, se desfășoară, la Timișoara, Concursul Național iTEC, ajuns la ediția a XVIII-a, conform itec.ro. Evenimentul este organizat de Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara (UPT), în parteneriat cu Facultatea de Auto
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Cuvântul 'sociopat' este unul misterios. Originile lui își au bazele într-o știință seculară, dar, de atunci, a fost greșit atribuit, pentru a se referi la tot felul de păcate. Nu există - nu mai există - o singură definiție a termenului. Cuvântul, cam ca oamenii pe care îi reprezintă, a devenit un fel de paradox. Un substantiv
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) Greco-catolice Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful. Acatistul Maicii Domnului Romano-catolice Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2025. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 10 h 39 m și apune la 02 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z