Cea de-a 60-a Expoziţie Internaţională de Artă de la Veneţia - Biennale Arte 2024 - are loc de la 20 aprilie până la 24 noiembrie 2024 (pre-deschidere pe 17, 18 şi 19 aprilie). Curatorul expoziţiei este brazilianul Adriano Pedrosa, director artistic al Museu de Arte de Sao Paulo Assis Chateaubriand - MASP şi câştigător al Premiului Audrey Irmas pentru excelenţă curatorială în 2023, oferit de Centrul pentru Studii Curatoriale de la Bard College, New York. "Ma simt onorat şi umil faţă de această numire prestigioasă, mai ales că este vorba de primul latino-american care a organizat Expoziţia Internaţională de Artă şi, de fapt, prima (expoziţie) din emisfera sudică", a declarat Adriano Pedrosa, curator al expoziţiilor ''Histories of Dance'' (2020) şi ''Brazilian Histories'' (2022), dintr-un şir lung de evenimente, potrivit www.labiennale.org.

Bienala de la Veneţia este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaţionale dedicate manifestărilor artistice din domeniile arte vizuale, arhitectură, muzică, teatru, dans, cinematografie. Fiecare ediţie organizată oferă un melanj eclectic de proiecte artistice reprezentative fiecărei ţări participante, evidenţiază site-ul Ministerului Culturii - www.cultura.ro.

Juriul Internaţional al Bienalei va acorda următoarele premii oficiale: Leul de Aur pentru cea mai bună participare naţională, Leul de Aur pentru cel mai bun participant la Expoziţia Internaţională Stranieri Ovunque - Foreigners Everywhere, Leul de Argint pentru o tânără speranţă la Expoziţia Internaţională Stranieri Ovunque - Foreigners Everywhere. În plus, juriul mai poate acorda: maximum o menţiune specială pentru participările naţionale şi maxim două menţiuni speciale pentru participanţii la Expoziţia Internaţională Stranieri Ovunque - Foreigners Everywhere. Ceremonia de premiere va avea loc la Veneţia sâmbătă, 20 aprilie 2024.

Participarea României la Bienala de la Veneţia a devenit o tradiţie, ilustrând un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaţionale iniţiat acum mai bine de 100 de ani. Prin prezenţa la Expoziţia Internaţională de Artă de la Veneţia, România şi-a câştigat o poziţie respectată pe podiumul internaţional al artei contemporane, artiştii români asimilându-se unui nod cultural format din iubitori ai artei, curatori, colecţionari şi alţi operatori culturali, arată sursa citată anterior.

Alegerea proiectului câştigător care reprezintă România la Bienala de la Veneţia se face în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român în cazul Expoziţiei Internaţionale de Artă, iar în cazul Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură, printre organizatori se numără şi Uniunea Arhitecţilor din România.

În 2024, artistul Şerban Savu prezintă proiectul ''Ce este munca/What work is'', expus în Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr). Artişti invitaţi: Atelier Brenda, curator: Ciprian Mureşan, manager proiect: Cristian Alexandru Damian, comisar naţional: Ioana Ciocan - anunţă www.cultura.ro.

Sursa foto: Romanian Pavilion 2024 - La Biennale di Venezia/Facebook 

***

La Biennale di Venezia datează din 1895, când a fost organizată prima Expoziţie Internaţională de Artă. În anii 1930 s-au născut noi festivaluri: de Muzică, Cinema şi Teatru (Festivalul de Film de la Veneţia din 1932 a fost primul festival de film din istorie). În 1980, a avut loc prima Expoziţie Internaţională de Arhitectură, iar în 1999 şi-a făcut debutul dansul în cadrul La Biennale, aminteşte www.labiennale.org.

Consiliul Oraşului Veneţia a adoptat o rezoluţie în 1893 pentru organizarea Esposizione biennale artistica nazionale. În 1894, s-a decis rezervarea unei secţiuni a Expoziţiei pentru artişti străini. Primarul Veneţiei, Riccardo Selvatico, a anunţat pe 6 aprilie 1894 organizarea primei expoziţii în anul următor. În timpul iernii 1894-1895, s-au desfăşurat lucrările la construcţia Palazzo dell'Esposizione din Giardini di Castello, după un proiect realizat de arhitectul Consiliului, Enrico Trevisanato, cu o faţadă neoclasică realizată de artistul veneţian Marius De Maria. Pe 30 aprilie 1895, a fost deschisă I Esposizione Internazionale d'Arte della Citta di Venezia (Prima Expoziţie Internaţională de Artă a oraşului Veneţia), în prezenţa Regelui şi a Reginei, Umberto I şi Margherita di Savoia. Expoziţia a fost apreciată de public, înregistrând 224.000 de vizitatori.

Primul pavilion naţional, aparţinând Belgiei, s-a deschis în 1907, în Giardini di Castello. Primii artişti de renume internaţional şi-au făcut simţită prezenţa în 1910, cu o sală dedicată lui Klimt, un ''one-man show'' pentru Renoir şi o retrospectivă dedicată lui Courbet. Ministrul Antonio Fradeletto a înlăturat o lucrare a lui Picasso din salonul spaniol din palatul central, temându-se că noutatea ei ar putea şoca publicul. Artistul spaniol şi-a expus prima lucrare la Bienală abia în 1948.

Debutul României la acest eveniment a avut loc în anul 1907, fiind reprezentată de sculptorul Fritz Stork cu două lucrări expuse: ''Portretul compozitorului Alfons Castaldi'' şi ''Pe gânduri'', evocă www.cultura.ro.

În 1920, s-a consemnat prima prezenţă a artei de avangardă la Bienală (Impresionişti, Post-impresionişti, Die Brucke), conform www.labiennale.org.

În 1924, România a avut o expoziţie de grup în Pavilionul Central: Ion Andreescu, Marius Bunescu, Cecilia Cuţescu-Storck, Niculina Delavrancea-Dona, Ştefan Dimitrescu, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Doru I. Ionescu, Kimon Loghi, Ştefan Lucian, Samuel Mutzner, Rodica Maniu, G. Marinescu-Vâlsan, George Demetrescu Mirea, G. Moscu, Theodor Pallady, George Petraşcu, Costin Petrescu, Ştefan Popescu, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Eustaţiu Stoenescu, Ipolit Strâmbu, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont, Arthur Verona - pictură; Constantin Brâncuşi, Oscar Han, Ion Jalea, Cornel Medrea, D.D. Mirea, Dimitrie Paciurea, Oscar Spaethe, Fritz Storck - sculptură. Comisarul General pentru România a fost Gian Battista Bombardella.

În 1938, a avut loc inaugurarea oficială a Pavilionului României cu expoziţia de grup a artiştilor Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Eustaţiu Stoenescu, Ion Theodorescu-Sion - pictură; Oscar Han, Ion Jalea, Cornel Medrea - sculptură, iar lucrări semnate de Ion Andreescu şi Nicolae Grigorescu au fost expuse în Pavilionul Italiei, pentru Expoziţia Internaţională a Peisajului în Pictură în secolul al XIX-lea. Pavilionul României se afla în Giardini della Biennale, fiind proiectat sub atenţia şi coordonarea lui Nicolae Iorga. Pavilionul era asimilat unui salon de artă structurat în trei încăperi: un showroom înalt, flancat de două încăperi mai mici. În 1962, zidurile despărţitoare au fost demolate, Pavilionul României fiind reconfigurat sub forma unui singur salon spaţios. Prin iniţiativa şi planurile arhitectului Attila Kim, în 2015 s-a revenit la arhitectura iniţială a Pavilionului, potrivit www.cultura.ro.

În 1940, România a participat cu expoziţia de grup: Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi - pictură; Celine Emilian, Mihai Onofrei - sculptură; organizator şi comisar: Nicolae Iorga.

În 1942, expoziţia de grup a României a reunit artiştii Marius Bunescu, Henri Catargi, Ştefan Constantinescu, Cecilia Cuţescu-Storck, Horia Damian, Nicolae Dărăscu, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Rodica Maniu, Paul Miracovici, Alexandru Padina, Theodor Pallady, George Petraşcu, Ştefan Popescu, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Eustaţiu Stoenescu, Nicolae Stoica, Ion Ţuculescu, Gheorghe Vânătoru, A.G. Verona - pictură; Zoe Băicoianu, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Oscar Han, Ion Irimescu, Ion Jalea, Cornel Medrea, Miliţa Petraşcu, Ion Grigore Popovici, Fritz Storck - sculptură; comisar: Jean Al. Steriadi.

Ca şi în timpul Primului Război Mondial (1916-1918), în urma izbucnirii ostilităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, activităţile Bienalei au fost întrerupte (din septembrie 1942). În septembrie 1943, Cinecitta s-a instalat în Giardini di Castello, folosind pavilioanele ca studiouri (Cinevillaggio), şi a rămas acolo până în aprilie 1945.

Expoziţia Internaţională de Artă a fost reluată abia în 1948, cu o expoziţie majoră cu caracter recapitulativ. Secretarul general, istoricul de artă Rodolfo Pallucchini, a început cu impresioniştii (propuşi de Roberto Longhi) şi mulţi protagonişti ai artei contemporane (Chagall, Klee, Braque, Delvaux, Ensor, Magritte). O retrospectivă a operei lui Picasso a fost prezentată de artistul Renato Guttuso. Pallucchini a invitat-o pe Peggy Guggenheim să-şi expună celebra ei colecţie din New York, care ulterior şi-a găsit găzduire la Ca' Venier dei Leoni şi a devenit una dintre comorile culturale ale Veneţiei moderne.

Sub conducerea lui Rodolfo Pallucchini, expoziţiile de artă au devenit un observator al artei contemporane şi al operei de avangardă. Au fost acordate premii artiştilor Braque (1948), Matisse (1950), Dufy (1952), Ernst şi Arp (1954). În 1950, pavilionul SUA a prezentat lucrări de Pollock, Gorki şi, pentru prima dată, de Kooning (în 1954 a revenit cu 27 de tablouri). În 1952, Alexander Calder a fost primul artist american important care a câştigat Gran Premio di Scultura.

România a revenit la Bienala de Artă în 1954, cu o expoziţie de grup ce înfăţişa realismul socialist: Lidia Agricola, Octavian Angheluţă, Paul Atanasiu, Corneliu Baba, Ştefan Barabaş, Marius Bunescu, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Glauber, Lucian Grigorescu, Dan Hatmanu, Iosif Iser, Gheorghe Labin, Max Herman Maxy, Gavril Miklossy, Alexandru Moscu, Ion Panteli Stanciu, Camil Ressu, Mimi Maxi-Şaraga, Gheorghe Şaru, Jean Al. Steriadi - pictură; Gheorghe Anghel, Constantin Baraschi, Marius Traian Butunoiu, Boris Caragea, Iosif Fekete, Octav Iliescu, Ion Irimescu, Martin Izsak, Ion Jalea, Ernest Kaznovski, Egon Lowith, Constantin Lucaci, Sandor Puskas, Artur Vetro, Ion Vlad, Mihail Wagner, Lelia Zuaf - sculptură; Zoltan Andrassy, Maria Constantin, Marcela Cordescu, Gheorghe Ivancenco, Aurel Jiquidi, Vasile Kazar, Ligia Macovei, Jules Perahim, Noel Florin Roni, Jean Al. Steriadi, Bela Gy Szabo, Walter Widmann - acuarelă şi schiţă monocromă; comisar: Jules Perahim.

Au urmat participări consistente ale artiştilor români: 1958- Expoziţie de grup: Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Ştefan Szonyi - pictură; Ion Jalea, Gheza Vida - sculptură; Vasile Kazar, Mariana Petraşcu - desen monocrom; comisari: Jules Perahim, Ligia Macovei; 1960 - Expoziţie de grup: George Petraşcu - pictură, Gheorghe Adoc, Zoltan Adrassy, Corina Beiu Angheluţă, Gheorghe Boţan, Geta Brătescu, Eva Cerbu, Marcel Chirnoagă, Ştefan Constantinescu, Cornelia Daneţ, Vasile Dobrian, Emilia Dumitrescu, Ana Iliuţ, Gheorghe Ivacenco, Puia Hortensia Masichievici, Natalia Matei, Iosif Matyas, Gheorghe Naum, Nicolae Iulian Olariu, Marcel Olinescu, Jules Perahim, Eugen Popa, Victor Silvester, Bela Gy Szabo, Gheorghe Şaru, Traian Vasai - desen şi gravură; comisar: Jules Perahim; 1962 - Expoziţie de grup: Brăduţ Covaliu - pictură; Ion Vlad - sculptură; Vasile Dobrian, Paul Erdos - desen; comisar: Jules Perahim; 1964: Expoziţie de grup: Ion Biţan, Ion Gheorghiu, Ion Pacea - pictură, Boris Caragea - sculptură; comisar: Mircea Deac; 1966: Ion Ţuculescu - retrospectivă; comisar: Petru Comarnescu; 1968 - Expoziţie de grup: Virgil Almăşanu - pictură, Octav Grigorescu - desen, Ovidiu Maitec - sculptură; comisar: Ion Frunzetti; 1970 - Expoziţie de grup: Henri Mavrodin, Ion Sălişteanu - pictură; George Apostu - sculptură; Marcel Chirnoagă - grafică; Ritzi-Victoria, Peter Jacobi - arte decorative; comisar: Ion Frunzetti; 1972 - Expoziţie de grup ''Etching in the Contemporary Space'', grafică semnată de Anna Maria Andronescu, Marcel Chirnoagă, Dumitru Cionca, Ioan Donca, Adrian Dumitrache, Mircea Dumitrescu, Dan Erceanu, Sergiu Georgescu, Harry Guttmann, Th. Valentin Ionescu, George Leolea, Wanda Mihuleac, Tiberiu Nicorescu, Ion Panaitescu, Anton Perussi, Ion State, Theodora Stendl Moisescu, Ion Stendl, Radu Stoica, Iosif Teodorescu, alături de sculpturi semnate de Gheorghe Iliescu Călineşti, Mircea Ştefănescu; comisar: Ion Frunzetti, comisar local: Valentin Ionescu; 1976 - Expoziţie de grup ''The Ambient as a Social Problem'', sculpturi (lucrări şi fotografii), semnate de Gheza Vida, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci, Constantin Popovici, Grigore Minea, George Apostu, Petre (Nicăpetre) Bălănică, Aurelian Bolea, Cristian Breazu, Mihai Buculei, Florin Codre, Napoleon Tiron, Silvia Radu, Ion Condiescu, alături de fotografii semnate de Vlad Florescu, Ion Condiescu, Eugen Petraş, Anton Eberwein; comisar: Ion Frunzetti.

În 1978, România a participat cu expoziţia ''From Nature to Art, from Art to Nature'', picturi de Sorin Ilfoveanu, Iacob Lazăr, Viorel Mărginean, Horia Bernea, alături de sculpturi semnate de Petru Jecza, Octavian Olariu, Alexandru Gheorghiţă, Caragiu Georgeta Gheorghiţă; comisar: Ion Frunzetti, iar în 1980, cu expoziţia ''Art in the Seventies'' - George Apostu, Horia Bernea, Octav Grigorescu, Constantin Lucaci, Ovidiu Maitec.

În 1982, ''Hommage to Brâncuşi'' a fost expusă în Pavilionul Central, comisar: Dan Hăulică, iar în Pavilionul României au fost expuse lucrări de Florin Codre, Ion Gheorghiu, comisar: Ion Frunzetti. În 1988, şi-a prezentat lucrările sculptorul Napoleon Tiron, comisar Dan Hăulică.

În 1990, au fost expuse lucrări ale sculptorului Mircea Spătaru, comisar: Dan Hăulică, iar în 1993, lucrări ale artistului Horia Damian, comisar: Radu Varia.

În 1995, în centrul evenimentelor pentru Centenarul Bienalei s-a aflat expoziţia istorică ''Identita e alterita'' (Identitate şi alteritate), organizată în colaborare cu Palazzo Grassi, avându-l curator pe Jean Clair. ''O recunoaştere importantă a feţei şi corpului uman în opera artiştilor de top ai secolului XX, cu lucrări din cele mai importante muzee din lume'', aminteşte istoricul evenimentului pe site-ul Bienalei. Din partea României, au putut fi admirate lucrările artiştilor George Apostu, Ştefan Bertalan, Mihai Buculei, Maria Cocea, Roman Cotoşman, Doru Covrig, Darie Dup, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Ion Nicodim, Neculai Păduraru, Constantin Popovici, Mircea Roman, Napoleon Tiron, Aurel Vlad, Marian Zidaru şi expoziţia ''Brâncuşi's Heritage in Romania'', comisari: Dan Hăulică şi Coriolan Babeţi.

În 1997, au expus lucrări artiştii români Ion Bitzan, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Iosif Kiraly, Valeriu Mladin, Gheorghe Rasovszky, Sorin Vreme, comisar: Dan Hăulică.

În 1999, Grupul subREAL şi Dan Perjovschi şi-au prezentat lucrările în Giardini della Biennale, curator: Judit Angel. În paralel, o expoziţie românească a fost organizată la Casa Romena (Palazzo Correr), cu lucrări semnate de Alexandru Antik, Mircea Florian, Dan Mihăilţanu, Nicolae Onucsan, Alexandru Patatics, curator: Horea Avram, comisar de onoare: Dan Hăulică.

În 2001, Context Network şi Gheorghe Rasovszky au prezentat o expoziţie de grup şi artă video.

În 2003, Expoziţia Internaţională de Artă a aniversat cea de-a 50-a ediţie. ''Vise şi conflicte - Dictatura privitorului'' a fost titlul ales de regizorul Francesco Bonami. Expoziţia a fost deschisă între 15 iunie şi 2 noiembrie şi a atras un număr record de 260.000 de vizitatori. Publicul a avut şansa de a cunoaşte o serie de personalităţi de top din lumea culturii în peste 120 de prezentări organizate la Arsenale, în regia lui Giuliano da Empoli. Grupul românesc de artă contemporană - aripa experimentală Kinema Ikon Group a prezentat la Veneţia lucrarea colectivă Alteridem.exe.2, curator şi comisar: Călin Man, organizator: Muzeul Naţional de Artă Contemporană Bucureşti.

Pe 23 decembrie 2003, Guvernul italian a aprobat reforma Bienalei, prezentată de ministrul Culturii, care a transformat Bienala într-o Fundaţie deschisă contribuţiilor din partea sectorului privat.

În 2005, reprezentantul României, Daniel Knorr, a prezentat ''European Influenza'', curator: Marius Babias, iar în 2007, Victor Man, Cristi Pogăcean, Mona Vătămanu & Florin Tudor, Christoph Buchel & Giovanni Carmine au fost prezenţi la Bienala de Artă cu ''Low-Budget Monuments'', comisar: Mihai Pop, curator: Mihnea Mircan. În 2009, a participat proiectul ''The Seductiveness of the Interval'' al artiştilor Ştefan Constantinescu, Andreea Faciu, Ciprian Mureşan, curator: Alina Şerban.

În 2011, România a fost prezentă cu expoziţia ''Performing History'', a artiştilor Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa & Lucia Tkacova, curatori: Maria Rus Bojan, Ami Barak, în colaborare specială cu Bogdan Ghiu şi Timotei Nădăşan. În paralel, o expoziţie românească a fost organizată la Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr): ''Romanian Cultural Resolution'', curatori: Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu.

În 2013, la a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia, Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş au prezentat ''An Immaterial Retrospective of the Venice Biennale'', curator: Raluca Voinea. Coordonator de proiect: Corina Bucea. Iar expoziţia ''Reflection Centre for Suspended Histories. An Attempt'', prezentată de Apparatus 22, Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihăilţanu, Sebastian Moldovan, a fost prezentă la Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr), curator: Anca Mihuleţ.

În 2015, Adrian Ghenie a prezentat ''Darwin's Room'' în Giardini della Biennale, curator: Mihai Pop, arhitect: Attila Kim, coordonator general: Corina Şuteu. Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ştefan Sava, Larisa Sitar au adus expoziţia ''Inventing the Truth. On Fiction and Reality'' la Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr), curator: Diana Marincu, comisar: Monica Morariu.

În 2017, expoziţia ''Apariţii'', a artistei Geta Brătescu, a fost expusă în Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr), curator: Magda Radu, manager de proiect: Corina Bucea, comisar naţional: Attila Kim.

În 2019, Belu Simion Făinaru, Dan Mihălţianu şi Miklos Onucsan au expus ''Unfinished conversations on the weight of absence'', în Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr), curator: Cristian Nae; manager de proiect: Elvira Lupşa; comisar naţional: Attila Kim.

La ediţia anterioară a Bienalei de Artă, în 2022, Pavilionul României a găzduit proiectul ''You Are Another Me - A Cathedral of the Body'', al Adinei Pintilie, expus şi în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică Veneţia (Palazzo Correr); curatori: Cosmin Costinas şi Viktor Neumann; manager de proiect: Corina Bucea; producător creativ: Bianca Oana; comisar naţional: Attila Kim. La această ediţie La Biennale, s-a înregistrat o prezenţă de peste 800.000 de vizitatori la Expoziţia de Artă, potrivit www.labiennale.org. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: La Biennale di Venezia/Facebook