logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

CONSTRUCŢII CELEBRE: Castelul Windsor, reşedinţă a suveranilor britanici

Image

Castelul Windsor este, în prezent, cel mai vechi şi cel mai mare castel locuit din lume. Fondat de William Cuceritorul în secolul al IX-lea, Castelul Windsor a fost reşedinţa a 40 de monarhi, inclusiv a Elisabetei a II-a (1952-2022) şi a primit sute de vizitatori de-a lungul secolelor. Astăzi, aproape un milion şi jumătate de oameni vizitează castelul în fiecare an, bucurându-se de istoria acestuia şi de marile opere de artă din Colecţia Regală. Primul ghid al castelului a fost publicat în 1742, potrivit site-ului Royal Collection Trust - https://www.rct.uk/.

Locul ales de William Cuceritorul pentru a construi ceea ce iniţial a fost o fortăreaţă, care a devenit Castelul Windsor, se află situat în zona superioară a râului Tamisa, la marginea unui teren de vânătoare. Construcţia a început în jurul anului 1070 şi s-a încheiat 16 ani mai târziu. William Cuceritorul nu a locuit în castel.

 


Primul rege care a folosit fortăreaţa de la Windsor ca reşedinţă a fost Henric I al Angliei (1100-1135). Până în 1110, în interiorul fortăreţei fuseseră amenajate câteva zone de locuit. Căsătoria lui Henric I cu Adela, fiica lui Godfrey de Louvain, a avut loc la castel, în 1121. Primul rege Plantagenet, Henric al II-lea, a trăit la Windsor şi a transformat fortăreaţa într-un adevărat palat între 1165 şi 1179. Au fost construite două apartamente regale separate: o reşedinţă publică sau de stat în Lower Ward (zona inferioară a domeniului Windsor) şi o reşedinţă privată mai mică în partea de nord a Upper Ward (zona superioară a domeniului) pentru propria sa folosinţă exclusivă. Zidurile din lemn ale fortăreţei au fost înlocuite cu piatră. O clădire din piatră în stil normand a fost reconstruită în 1170, devenind Turnul Rotund, iar întregul perimetru exterior a fost reînnoit în următorii 60 de ani.

 

 

Eduard al III-lea (1327-1377) a fost cel care şi-a lăsat cea mai mare amprentă asupra castelului, centrul curţii regale şi al guvernului său, sediul noului Ordin al Jartierei. Din anii 1350 şi până la moartea sa în 1377, Edward al III-lea a transformat Windsor, o fortăreaţă, într-un palat gotic. A cheltuit 50.000 de lire în acest proces, mai mult decât a cheltuit orice alt rege medieval englez pentru o singură clădire. Sub conducerea lui William de Wykeham, episcopul de Winchester, reconstrucţia Upper Ward a început în 1357. A fost construită o clădire cu poartă interioară şi turnuri cilindrice, iar în partea de nord a patrulaterului, apartamentele regale cu camere separate pentru rege şi regina sa, Phillipa de Hainault, au fost aranjate în jurul unei curţi interne. Lucrarea a continuat încă şase ani, după moartea monarhului, în timpul domniei lui Richard al II-lea (1377-1399), potrivit site-ului https://www.rct.uk/.

 



Regii Evului Mediu au transformat castelul într-o reşedinţă regală pe măsură. Singura schimbare majoră făcută de Henric al VII-lea (1485-1509), a fost construirea unui coridor îngust la vest de apartamentele de stat. În 1488, a organizat o sărbătoare uriaşă pentru Ordinul Jartierei. În timpul domniei succesorului său, Henric al VIII-lea (1509-1547), manifestările dedicate Ordinului Jartierei au devenit mai extravagante, iar dimensiunea suitei regale care vizita Windsor-ul a trebuit să fie restrânsă. În timpul domniei sale, au fost realizate poarta din zona Lower Ward, cu numele său inscripţionat pe ea, şi terasa din lemn de-a lungul laturii de nord a Upper Ward. În 1528, Henric al VIII-lea a încheiat lucrările de construcţie ale faimoasei capele St. George (începute în 1475), realizată într-un stil unic "perpendicular gotic".

 



Tânărului rege protestant Eduard al VI-lea (1547-1553) nu i-a plăcut Windsor-ul şi a simplificat ceremoniile Jartierei, întrerupând chiar sărbătoarea anuală. În schimb, reginei Elisabeta I (1558-1603) i-a plăcut să petreacă timpul la Windsor, folosind castelul pentru angajamente diplomatice, deşi nu era la fel de mare ca palatele regale mai moderne. De-a lungul anilor 1570, au fost construite, printre altele, o galerie lungă cu vedere la Terasa de Nord, care în secolul al XIX-lea, a fost încorporată în Biblioteca Regală.

La apogeul Războiului Civil englez (1642-1651), castelul a fost folosit frecvent de Oliver Cromwell ca sediu, dar şi ca închisoare pentru ofiţerii regalişti capturaţi. În 1647, Charles I (1625-1649) a fost arestat la Castel şi dus la Hampton Court. După execuţia sa, pe 30 ianuarie 1649, trupul său a fost dus înapoi la Windsor, noaptea, fiind înmormântat fără ceremonie în Capela Sf. George.

 



Când Charles al II-lea (1660-1685), rege al Scoţiei, Angliei şi Irlandei, a venit pe tron în 1660 (anul restaurării monarhiei), el a hotărât ca Windsor să devină principala reşedinţă regală. A modernizat apartamentele regale, aspectul bogat al noilor interioare fiind sporit de textilele scumpe şi tapiseriile magnifice. Apartamentele au rămas neschimbate până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

În perioada următoare, doar regina Ana (1702-1714) a fost legată afectiv de Windsor, locul ei de naştere. Ea a cumpărat şi a adus îmbunătăţiri unei mici case din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Casa Grădinii Reginei, situată în partea de sud a castelului. Toţi ceilalţi monarhi au preferat să îşi petreacă timpul la Hampton Court sau la Palatul Kensington.

 



Windsor a devenit din nou un centru important al curţii engleze, odată cu domnia lui George al III-lea (1760-1820). Mai multe camere din partea de nord a patrulaterului au căpătat un aspect neoclasic. Arhitectul suveranului a proiectat, de asemenea, o sală de muzică şi o nouă sală de mese în zona de est a Upper Ward. În 1796, regele l-a numit pe James Wyatt ca inspector general al Biroului de Lucrări, fiind însărcinat cu transformarea gotică a exteriorului castelului. A fost extinsă Casa Grădinii Reginei Anne, care a devenit cunoscută sub numele de Loja Reginei.

Aspectul de astăzi al Palatului Windsor se datorează regelui George al IV-lea (1820-1830). Regele şi consilierul său artistic Sir Charles Long au dorit ca exteriorul Castelului să aibă un aspect mai impunător, adoptând stilul gotic. A fost înălţat Turnul Rotund şi refăcut exteriorul cu zidărie masivă, au fost adăugate turnuri şi creneluri. O galerie de 168 de metri - Marele Coridor - a fost adăugată la Upper Ward, apartamentelor de stat din partea de nord li s-a oferit o nouă intrare şi o scară mare. Au fost create două spaţii mari - Camera Waterloo, dedicată înfrângerii lui Napoleon Bonaparte în 1815 şi Sala Sf. George, care a fost extinsă. Firma "Morel & Seddon" a primit contractul de furnizare a mobilierului, în mare parte în stilul francez Empire. Când regele şi-a stabilit în cele din urmă reşedinţa la Windsor, spre sfârşitul anului 1828, îmbunătăţirile aduse castelului costaseră aproape 300.000 de lire.

 


În timpul domniei reginei Victoria (1837-1901), Windsor a fost palatul principal al monarhiei britanice şi centrul Imperiului Britanic. Castelul a fost vizitat de ambasadori şi miniştri din întreaga lume şi a fost gazda unei serii de vizite de stat ale monarhilor străini. Sub regina Victoria a fost creată o nouă capelă privată la capătul de est al Sălii Sf. George, iar Scara Mare a fost reconstruită. Royal Mews şi şcoala de călărie, la sud de Castel, au fost finalizate în anii 1840.

Regele Eduard al VII-lea (1901-1910) a reacţionat împotriva interioarelor sumbre şi aglomerate pe care castelul le dobândise în ultima parte a domniei mamei sale. Au fost simplificate şi rearanjate mai multe camere. Viziunea sa a fost continuată de George al V-lea (1910-1936) şi de regina consoartă, Maria, care au creat noi apartamente pentru oaspeţi în partea de sud a castelului la începutul anilor 1900. Regina Maria a instalat lambriuri din stejar în sala de mese a regelui, în încercarea de a restabili caracterul camerei de pe vremea lui Charles al II-lea.

 


Până în momentul în care regele George al VI-lea a urcat la tron în 1936, el şi regina-mamă Elisabeta (1900-2002) au locuit la Royal Lodge, aflată în Windsor Great Park, o casă în care şi-au petrecut copilăria prinţesele Elisabeta (1926-2022) şi Margaret (1930-2002), conform site-ului https://scenetherapy.com/.

 


La 6 februarie 1952, regele George al VI-lea a murit iar prinţesa moştenitoare Elisabeta, care avea doar 25 de ani, a fost imediat proclamată suverană a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Suverana, care a murit la 8 septembrie 2022, după o domnie de şapte decenii, şi-a petrecut cea mai mare parte a weekend-urilor private la Castelul Windsor şi în fiecare primăvară, timp de o lună, ea se afla aici pentru evenimentul "Easter Court" şi, apoi, o săptămână în luna iunie, când lua parte la Royal Ascot, cea mai prestigioasă dintre cursele de cai organizate în Regatul Unit şi la serviciul Ordinului Jartierei, menţionează site-ul https://www.rct.uk/. La 19 septembrie 2022, au avut loc funeraliile de stat ale fostului monarh, iar după ceremonia religioasă oficiată la Capela St. George de la Castelul Windsor, sicriul cu trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost mutat în cripta regală a capelei, unde este înmormântat şi soţul reginei, prinţul Philip, decedat în 2021, la vârsta de 99 de ani.

 



Castelul Windsor a fost, la 8 mai 2023, în cea de-a treia zi a celebrărilor organizate cu ocazia încoronării regelui Charles al III-lea şi a reginei consoarte, Camilla, ceremonie care a avut loc la 6 mai, gazda unui concert la care au participat 20.000 de oameni. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

Afisari: 17

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 25-04-2025 14:05

Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025

Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile

Documentare 25-04-2025 10:45

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit

Documentare 25-04-2025 10:15

FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)

Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi

Documentare 25-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)

Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen

Documentare 25-04-2025 09:45

25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)

Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru

Documentare 25-04-2025 09:30

Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)

În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde

Documentare 25-04-2025 09:15

25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)

Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T

Documentare 25-04-2025 09:10

25 aprilie - Ziua Justiției Militare

Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit

Documentare 25-04-2025 08:30

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)

Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1

Documentare 25-04-2025 08:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar

Documentare 25-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)

Documentare 25-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie

Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin

Documentare 25-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie

Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 24-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului

Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei

Documentare 24-04-2025 09:30

24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator

La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat