O PERSONALITATE PE ZI: Sabin Bălaşa, pictor, regizor de film de animaţie şi scriitor
Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi pictori români, Sabin Bălaşa, creatorul unui univers unic de figuri arhetipale şi teme metafizice, s-a născut în localitatea Dobriceni, judeţul Olt, la 17 iunie 1932. Lucrările sale sunt prezente în multe colecţii publice, inclusiv în cele ale Muzeului Naţional de Artă al României şi în colecţii private din întreaga lume, potrivit site-ului oficial al artistului, https://www.sabinbalasa.com/.
A absolvit Institutul de Arte Frumoase "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1955) şi şi-a completat educaţia urmând o serie de specializări la Academia de Limbă şi Cultură Italiană din Sienna (1965) şi la Academia de Arte Frumoase din Perugia (1966), potrivit lucrării "Whos Who în România 2002" (Pegasus Press, Bucureşti, 2002) şi site-ului oficial al artistului, https://www.sabinbalasa.com/.
Sabin Bălaşa, 1982.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Începând din 1955 a participat la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare: Varşovia (1955 - Festivalul mondial al tineretului); Moscova (1958); Paris (1961 - Bienala tineretului); Damasc, Alexandria, Torino, Roma (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 - Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974), notează "Dicţionarul artiştilor români contemporani" (Editura Meridiane, 1976).
A avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca - 1980; Bucureşti - 1982, 1992, 2000, 2005; Iaşi - 2002) cât şi peste hotare (Roma - 1978, 1980; Stockholm - 1982; Kerkera, Grecia - 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia - 1988; Israel - 1994), potrivit site-ului https://www.uaic.ro/.
Între cele mai cunoscute compoziţii ale sale se află: "Tinereţe", "Solemnitate", "Orgoliul", "Exodus", "Luntraşul", "Luceafărul", "Himera", "Miracol", "Seniorii", "Atlantida", "Dimineaţa planetei", "Comete", "Icarus", "Melcii astrali", "Lacul misterelor", "Alai lunar", "Ultimii oameni", "Fiicele Terrei", "Vedere prin fereastra atelierului", "Oamenii fiară".
Pe lângă pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, intitulate "Elogiul tinereţii", acoperă aproximativ 300 metri pătraţi, precizează site-ul www.uaic.ro. Cele 18 picturi murale au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român: "Aspiraţie", "Amfiteatru", "Generaţii", "Triumful vieţii", "Dezastrul atomic", "Icar", "Prometeu", "Exodul spre lumină", "Ştefan cel Mare", "Soarele Moldovei" şi "Luceafărul" (pictură triptică), "Legenda meşterului Manole", "Nuntă cosmică", "Legendele Dochiei", "Strămoşii", "Omagiu fondatorilor".
Vernisajul lucrării "Galaxia Iubirii", realizata de artistul plastic Sabin Bălaşa în aula Mihai Eminescu a Universităţii Al. I. Cuza.
Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FOTO
Cea de 19-a pictură murală realizată de artist la Universitatea "Al. I. Cuza", în Aula "Mihai Eminescu", a fost vernisată la 5 decembrie 2002. Lucrarea intitulată "Galaxia Iubirii", acoperă o suprafaţă de 50 metri pătraţi şi reprezintă un nud auriu de femeie aflat pe o planetă luminoasă şi planete ale unor galaxii în fundal.
Vernisajul lucrarii "Galaxia Iubirii", realizată de artistul plastic Sabin Balasa în aula Mihai Eminescu a Universităţii Al. I. Cuza.
Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FOTO
Alte două picturi murale - "Războinicii" şi "Hora" - se află la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, conform site-ului http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf. De asemenea, la Hotelul Raddison Blue din Bucureşti (fostul Hotel Bucureşti) se află celebra frescă "Nunta Cosmică" (1982). Picturile murale "Geneză" şi "Feerie" din Sala de lectură "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 metri pătraţi, notează site-ul http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf.
Războinicii
Sursa foto: Sabin Balasa, 1932-2008 ~ The Galaxy of Love/Facebook
Artist complex, Sabin Bălaşa a fost atât regizor de filme de animaţie, cât şi scriitor. Dintre filmele sale amintim: "Picătura" (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), "Oraşul (1967), "Valul" (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), "Pasărea Phoenix" (1968), "Fascinaţie" (1969), "Întoarcere în viitor" (1971), "Galaxia" (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), "Exodul spre lumină" (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), precizează site-ul http://aarc.ro/.
Vernisajul expoziţiei "Un artist al culorilor - Vasile Grigore - pictură şi grafică". În imagine: pictorul Sabin Bălaşa., 2005.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Este autorului volumelor "Deşertul albastru" (1996), "Exodul spre lumină" (2002), "Democraţie în oglinzi" (2006), conform site-ului artistului.
Între numeroasele titluri, premii, distincţii, pe care le-a primit de-a lungul anilor, se numără: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia - 1965), Medalia de Aur, Accademia d'Italia (Salsomaggiore, Italia - 1980), Diploma de Maestro di Pittura "Honoris Causa" şi "Statue of Victory", Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore - 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia - 1985), Palma d'Oro d'Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz "A. Einstein", International Academy Foundation (SUA, 1989). În 2000 i-a fost acordat Ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de Comandor, notează site-ul https://canord.presidency.ro/.
Tabloul 'Veghe'
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.
Pictorul Sabin Bălaşa a murit la 1 aprilie 2008. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin