CONSTRUCŢII CELEBRE: Palatul Versailles
Palatul Versailles din Franţa este una dintre cele mai mari realizări ale artei franceze din secolul al XVII-lea şi, împreună cu grădinile sale, este unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice ale patrimoniului mondial. Ansamblul Palatului şi Parcului Versailles constituie o realizare artistică unică, în virtutea nu doar a dimensiunii sale ci şi a calităţii şi originalităţii sale, se arată pe site-ul UNESCO, https://whc.unesco.org/.
Situat în regiunea Île-de-France, la sud-vest de Paris, extravagantul Palat Versailles, în stil baroc, a fost construit în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, supranumit "Regele Soare" (n.1638 - m.1715, rege al Franţei între 1643-1715), şi a implicat costuri enorme. A fost principala reşedinţă a regilor francezi şi reşedinţă a guvernului între 1682-1789 şi a reprezentat un simbol al regimului monarhic absolutist.
Construcţia Palatului Versailles a început, iniţial, atunci când vechiul pavilion de vânătoare al regelui Ludovic al XIII-lea (construit în 1624) a fost transformat şi extins de fiul său, Ludovic al XIV-lea. Versailles era la acea vreme doar un sat, care a fost distrus în 1673 pentru a face loc noului oraş pe care Ludovic al XIV-lea dorea să-l construiască, se menţionează pe https://en.chateauversailles.fr/.
O primă extindere a avut loc după 1661 sub conducerea arhitectului Louis Le Vau. După 1678, Palatul Versailles a fost din nou considerabil lărgit şi modificat radical de arhitectul Jules Hardouin-Mansart, care a introdus cu succes o arhitectură sobră, omogenă şi maiestuoasă, care a rămas legată pentru totdeauna de amintirea "Regelui Soare" (https://whc.unesco.org/). Fiecare proiect a fost revizuit de însuşi regele Ludovic al XIV-lea, care era dornic să vadă fiecare detaliu. O succesiune de regi a continuat să înfrumuseţeze Palatul Versailles până la Revoluţia Franceză din 1789.
În 1661, Ludovic al XIV-lea i-a încredinţat lui André Le Nôtre, arhitect peisagist şi grădinar, crearea şi renovarea grădinilor din Versailles, pe care le considera la fel de importante ca şi palatul. Lucrările la grădini au început în acelaşi timp cu lucrările la palat şi au durat aproximativ 40 de ani. Grădinile care completează palatul, realizate pe parcursul procesului de construcţie a ansamblului, au fost proiectate de Le Nôtre, creatorul tipologiei grădinii în stil francez, un sistem deschis de căi axiale care se întind cât vezi cu ochii, şi care include garduri vii joase, straturi de flori, pâraie mici, lacuri mari şi fântâni, se menţionează pe site-ul https://whc.unesco.org/.
Ansamblul în stilul arhitectural al secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea cuprinde: Apartamentele Regale, Sala Oglinzilor, decorată cu statuete aurite, Capela Regală, Opera Regală şi Muzeul de Istorie a Franţei. Parcul este decorat cu statui, fântâni, bazine de apă şi clădiri remarcabile precum Marele Trianon şi Micul Trianon, Templul Dragostei ş.a. Celebra Sală a Oglinzilor, situată între Salonul Războiului şi Salonul Păcii, reprezintă capodopera stilului denumit "Ludovic al XIV-lea". Oranjeria şi Marele Trianon sunt opera lui Jules Hardouin-Mansart. Acesta a fost asistat de Robert de Cotte la construirea Capelei Regale.
Creaţiile de la Versailles din secolul al XVIII-lea sunt printre cele mai bine realizate şi mai celebre lucrări ale stilurilor Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea: Micul Trianon, realizat de Jacques-Ange Gabriel, decorarea apartamentelor lui Ludovic al XV-lea, de către Jacques Verbeckt şi Jules Antoine Rousseau, precum şi a apartamentelor Mariei Antoaneta - de către Richard Mique.(https://whc.unesco.org/)
În 1789, Revoluţia Franceză l-a forţat pe Ludovic al XVI-lea să părăsească Versailles şi să plece la Paris. Palatul nu avea să mai fie niciodată o reşedinţă regală, iar în secolul al XIX-lea i-a fost atribuit un nou rol, devenind, în 1837, Muzeul de Istorie a Franţei, din ordinul regelui Ludovic-Filip, ajuns pe tron în 1830. Camerele Palatului au fost apoi dedicate găzduirii de noi colecţii de picturi şi sculpturi reprezentând mari figuri şi evenimente importante care marcaseră istoria Franţei. Aceste colecţii au continuat să fie extinse până la începutul secolului al XX-lea, când, sub influenţa celui mai eminent curator al său, Pierre de Nolhac, Palatul Versailles şi-a redescoperit rolul istoric. Astfel, a fost restaurată toată partea centrală, ajungând la aspectul pe care îl avusese ca reşedinţă regală în timpul Vechiului Regim. (https://en.chateauversailles.fr/)
Loc privilegiat atât pentru reşedinţă, cât şi pentru exercitarea puterii monarhiei franceze de la Ludovic al XIV-lea până la Ludovic al XVI-lea, Palatul şi Parcul Versailles, construite şi împodobite de mai multe generaţii de arhitecţi, sculptori, pictori şi artişti peisagişti, au reprezentat pentru Europa vreme de mai bine de un secol modelul perfect de reşedinţă regală. Planificarea arhitecturală şi compoziţia maiestuoasă a peisajului alcătuiesc o simbioză strânsă, servind ca decor pentru măreţia decoraţiunilor interioare ale apartamentelor, se arată pe site-ul https://whc.unesco.org/.
Revoluţia Franceză şi consecinţele ei au provocat distrugere şi dispersare la Versailles, în timp ce transformarea palatului în muzeu, în secolul al XIX-lea, a adus noi decoraţiuni şi noi spaţii. Autenticitatea Versailles-ului este menţinută prin acţiunea întreprinsă, de-a lungul multor decenii, de reconstituire a spaţiilor interioare şi a mobilierului, indică, de asemenea, https://whc.unesco.org/.
În celebra Sală a Oglinzilor din Palatul de la Versailles a fost semnat, la 28 iunie 1919, Tratatul de pace dintre Puterile Aliate şi Germania, principalul document al Conferinţei de pace de la Paris, după Primul Război Mondial.
Palatul Versailles a fost inclus pe lista UNESCO în anul 1979. În prezent, Palatul Versailles are 2.300 de camere repartizate pe 63.154 metri pătraţi, potrivit https://en.chateauversailles.fr/, şi este unul dintre cele mai vizitate locuri din Franţa. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreeea Preda)
Sursa fotografiilor: whc.unesco.org
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
2 februarie - Ziua internațională a zonelor umede
Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie
2 februarie - Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare
La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul a avut un rol calendaristic deosebi
CITATUL ZILEI
'O idee fixă duce în cele din urmă la nebunie sau la o faptă eroică.' - Victor Hugo, 'Anul 93', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 februarie
Ortodoxe Întâmpinarea Domnului Duminica a 17-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 17 dR. Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu Romano-catolice Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana &I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 februarie
Este a 33-a zi a anului 2025. Au mai rămas 332 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 17 h 27 m. Luna răsare la 09 h 32 m și apune la 22 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/
DOCUMENTAR: Luna februarie
Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina
1 februarie - Ziua intendenței militare
Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie
Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)