15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale

Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
La 16 noiembrie 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Scriitori şi critici literari despre poetul naţional al românilor
Personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu - atât în literatură, cât şi în jurnalism, în istorie ori în filosofie - i-a impresionat nu doar pe contemporanii săi, ci şi pe cei din generaţiile următoare.
Criticul literar Titu Maiorescu spunea, în studiul "Eminescu şi poeziile lui" (1889): ''Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti''.
Bun prieten al lui Eminescu, scriitorul Ioan Slavici scria: "Eminescu şi-a petrecut toate clipele vieţii lui lucrând, fiindcă nu se socotea îndeajuns pregătit pentru ceea ce vroia să facă, şi e foarte puţin ceea ce ne-a rămas de la dânsul, iar din puţinul acesta partea cea mare sunt lucrări după părerea lui încă neisprăvite, pe care le-a publicat cu inima îndoită, cedând stăruinţelor puse de alţii. Numai rar de tot se întâmpla ca să fie mulţumit şi el însuşi de ceea ce a scris, şi nemulţumit era nu de ceea ce a zis, ci de forma în care îi era reprodusă gândirea. (...) Cu deosebire largi îi erau cunoştinţele în ceea ce priveşte literatura tuturor popoarelor, istoria universală şi cea română îndeosebi, filosofia tuturor timpurilor şi limbile clasice şi cea română.", conform volumului "Amintiri" (Editura Minerva, 1983).
Poetul Lucian Blaga amintea, în volumul ''Spaţiul mioritic'' (Editura Cartea Românescă, 1936), despre ''Ideea Eminescu'': ''Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee forţă. Nu ştiu în ce măsură izbutim să o facem să devină idee forţă. Pentru creşterea noastră intelectuală, pentru devenirea noastră spirituală, este o idee esenţială''.
Într-o înregistrare din arhiva Radiofonică (1955 sau 1957, cu o durată de 14 minute şi 33 de secunde), poetul Tudor Arghezi spunea, referindu-se la Eminescu: ''A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singuratecă slavă. (...) Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. (...) Fiind foarte român, Eminescu e universal, asta o ştie oricine citeşte. Cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate să fie descuiat cu cheile străine (...), poezia aparţine limbii mai bine decât proza (...)".
În volumul "Poezia lui Eminescu" (Editura Cartea Românească, 1930), Tudor Vianu aprecia: "Mintea lui Eminescu lucrează cu ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei, adică cu cele mai înalte concepte făurite de raţiunea omului. (...) Este, în toată poezia lui Eminescu, o considerare a lucrurilor foarte de sus şi foarte de departe, dintr-un punct de vedere care ruşinează orice îngustime a minţii, orice egoism limitat. Marea superioritate intelectuală a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestării lui şi aceea care explică prestigiul atât de covârşitor al operei sale".
George Călinescu scria, în cartea "Viaţa lui Mihai Eminescu" (Editura pentru Literatură, 1964): ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale''.
Garabet Ibrăileanu afirma că "Eminescu este un eveniment aproape inexplicabil în literatura noastră. El e aşa de mare faţă de predecesorii săi, încât nu mai poate fi vorba de o "evoluţie" a literaturii, ci de o săritură. Eminescu este părintele literaturii artistice române. Eminescu a creat aproape pe de-a-ntregul limba poeziei româneşti, având să fixeze prealabil şi limba literară.(...) Eminescu e mai mult decât un poet român de primul rang. El e în afară de dimensiunile literaturii române". ("Mihai Eminescu, studii şi articole", Editura Junimea, 1974)
Pentru Constantin Noica, Eminescu reprezenta ''omul deplin al culturii româneşti''. El adăuga (în volumul "Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti", Editura Humanitas, 2014): ''Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filosofie posibile, e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot''.
Critic literar şi eminescolog, acad. prof. dr. Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota în studiul "Eminescu - cultură şi creaţie" (1976): ''Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al naţiei dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale''. (...) ''Lumina Lui, a Poetului, este veşnică pentru că actualitatea 'marilor' este eternă".
***
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie - şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Citeşte şi:
* Ziua Culturii Naţionale/ Timiş: Luceafărul poeziei româneşti, omagiat printr-o serie de evenimente
* Ziua Culturii Naţionale/Irina Margareta Nistor: Cultura are nevoie de public
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Mi se mai coc / Lângă urechi / Astăzi perechi / Mâine deloc / Cireșe dulci / Copilărești' - Ana Blandiana, 'Portret cu cireșe la urechi' (sursa: https://poetii-nostri.ro/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăsti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2025. Au mai rămas 208 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 16 h 25 m și apune la 02 h 42 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Universitatea și clădirile istorice din Alcalá de Henares (Spania)
Alcala de Henares a fost primul oraș universitar planificat din lume, înființat la începutul secolului al XVI-lea de cardinalul Jimenez de Cisneros. A fost considerat tiparul original pentru Civitas Dei (Orașul lui Dumnezeu), comunitatea urbană ideală pe care misionarii spanioli au dus-o cu ei în America. A constituit, de asemenea, un model pentru universit
5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)
Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este marcată anual la data de 5 iunie. În 2015, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a propus lansarea unei inițiative pentru declararea unei Zile internaționale pe
Bienala de Design de la Londra 2025 (5-29 iunie)
A cincea ediție a Bienalei de Design de la Londra/ London Design Biennale are loc anul acesta între 5 și 29 iunie la Somerset House, avându-l ca director artistic pe dr. Samuel Ross, anunță https://londondesignbiennale.com/. Tema stabilită pentru acest an este 'Surface Reflections'/'Refle
5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)
Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Uni
5 iunie - Ziua Învățătorului
Ziua învățătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007, este sărbătorită, anual, la data de 5 iunie, ziua nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învățătorului a fost depus de mai mulți deputați și senatori, în mai 2007. 'Ziua Învățătorului se dorește a fi un bun prilej de reflecție a
5 iunie - Ziua limbii turce
Ziua limbii turce este sărbătorită, în fiecare an, începând din 2017, la data de 5 iunie. Un proiect legislativ pentru desemnarea zilei de 5 iunie, ca sărbătoare a limbii turce, a fost inițiat de Ibram Iusein, deputatul minorităților naționale, la începutul anului 2016. Senatul a adoptat, la 5 aprilie, proiectul de lege privind institui
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO, la Bruxelles (5 iunie)
La 5 iunie 2025, se desfășoară, la Bruxelles, reuniunea ministerială a responsabililor portofoliilor apărării din statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru abordarea problemelor stringente dedicate securității și apărării ce privesc organizația, precum și în perspectiva pregătirii agendei summitului alianței din această lună, din Țăr
CITATUL ZILEI
'Dacă vrei să ai copii inteligenți, citește-le povești. Dacă vrei să fie și mai inteligenți, citește-le și mai multe povești.' - Albert Einstein (sursa: https://www.goodreads.com/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iunie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Dorotei, episcopul Tirului Greco-catolice Sf. ep. m. Dorotei al Tirului Romano-catolice Sf. Bonifaciu, ep. m. Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 iunie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iunie
Este a 156-a zi a anului 2025. Au mai rămas 209 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 56 m. Luna răsare la 15 h 22 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
DOCUMENTAR: Actrița Angelina Jolie împlinește 50 de ani (4 iunie)
Actrița Angelina Jolie s-a născut la 4 iunie 1975, în Los Angeles, California, SUA. La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a interpretat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trup
Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4-15 iunie)
În intervalul 4-15 iunie 2025, este programată o nouă ediție a Festivalului de Film de la Sydney, Australia, potrivit sff.org.au. Proiecțiile de film, spectacolele și evenimentele incluse au loc în 13 locații emblematice ale celui mai mare oraș din Australia, precum Casa Operei, Galeria de Artă a Noii Galii de Sud ș