logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale

Imagine din galeria Agerpres

Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

La 16 noiembrie 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Scriitori şi critici literari despre poetul naţional al românilor

Personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu - atât în literatură, cât şi în jurnalism, în istorie ori în filosofie - i-a impresionat nu doar pe contemporanii săi, ci şi pe cei din generaţiile următoare.

Criticul literar Titu Maiorescu spunea, în studiul "Eminescu şi poeziile lui" (1889): ''Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti''.

Bun prieten al lui Eminescu, scriitorul Ioan Slavici scria: "Eminescu şi-a petrecut toate clipele vieţii lui lucrând, fiindcă nu se socotea îndeajuns pregătit pentru ceea ce vroia să facă, şi e foarte puţin ceea ce ne-a rămas de la dânsul, iar din puţinul acesta partea cea mare sunt lucrări după părerea lui încă neisprăvite, pe care le-a publicat cu inima îndoită, cedând stăruinţelor puse de alţii. Numai rar de tot se întâmpla ca să fie mulţumit şi el însuşi de ceea ce a scris, şi nemulţumit era nu de ceea ce a zis, ci de forma în care îi era reprodusă gândirea. (...) Cu deosebire largi îi erau cunoştinţele în ceea ce priveşte literatura tuturor popoarelor, istoria universală şi cea română îndeosebi, filosofia tuturor timpurilor şi limbile clasice şi cea română.", conform volumului "Amintiri" (Editura Minerva, 1983).

Poetul Lucian Blaga amintea, în volumul ''Spaţiul mioritic'' (Editura Cartea Românescă, 1936), despre ''Ideea Eminescu'': ''Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee forţă. Nu ştiu în ce măsură izbutim să o facem să devină idee forţă. Pentru creşterea noastră intelectuală, pentru devenirea noastră spirituală, este o idee esenţială''.

Într-o înregistrare din arhiva Radiofonică (1955 sau 1957, cu o durată de 14 minute şi 33 de secunde), poetul Tudor Arghezi spunea, referindu-se la Eminescu: ''A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singuratecă slavă. (...) Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. (...) Fiind foarte român, Eminescu e universal, asta o ştie oricine citeşte. Cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate să fie descuiat cu cheile străine (...), poezia aparţine limbii mai bine decât proza (...)".

 


În volumul "Poezia lui Eminescu" (Editura Cartea Românească, 1930), Tudor Vianu aprecia: "Mintea lui Eminescu lucrează cu ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei, adică cu cele mai înalte concepte făurite de raţiunea omului. (...) Este, în toată poezia lui Eminescu, o considerare a lucrurilor foarte de sus şi foarte de departe, dintr-un punct de vedere care ruşinează orice îngustime a minţii, orice egoism limitat. Marea superioritate intelectuală a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestării lui şi aceea care explică prestigiul atât de covârşitor al operei sale".

George Călinescu scria, în cartea "Viaţa lui Mihai Eminescu" (Editura pentru Literatură, 1964): ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale''.

Garabet Ibrăileanu afirma că "Eminescu este un eveniment aproape inexplicabil în literatura noastră. El e aşa de mare faţă de predecesorii săi, încât nu mai poate fi vorba de o "evoluţie" a literaturii, ci de o săritură. Eminescu este părintele literaturii artistice române. Eminescu a creat aproape pe de-a-ntregul limba poeziei româneşti, având să fixeze prealabil şi limba literară.(...) Eminescu e mai mult decât un poet român de primul rang. El e în afară de dimensiunile literaturii române". ("Mihai Eminescu, studii şi articole", Editura Junimea, 1974)

Pentru Constantin Noica, Eminescu reprezenta ''omul deplin al culturii româneşti''. El adăuga (în volumul "Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti", Editura Humanitas, 2014): ''Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filosofie posibile, e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot''.

Critic literar şi eminescolog, acad. prof. dr. Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota în studiul "Eminescu - cultură şi creaţie" (1976): ''Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al naţiei dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale''. (...) ''Lumina Lui, a Poetului, este veşnică pentru că actualitatea 'marilor' este eternă".

***

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie - şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

 

Citeşte şi:

 

Ziua Culturii Naţionale/ Biblioteca Judeţeană Constanţa - serie de evenimente online dedicate lui Mihai Eminescu

 

Ziua Culturii Naţionale/ Studenţi de la UNATC interpretează poeme eminesciene, traduse pentru publicul turc

 

* Ziua Culturii Naţionale/ Timiş: Luceafărul poeziei româneşti, omagiat printr-o serie de evenimente

 

Ziua Culturii Naţionale/Nora Iuga: Creşte vertiginos numărul artiştilor care aleg emigrarea şi uită să se întoarcă

 

Ziua Culturii Naţionale/Leşe: Să arătăm lumii ce înseamnă doina şi dorul, ca să nu fim confundaţi cu alte spaţii etnofolclorice

 

Ziua Culturii Naţionale/Ciprian Paleologu: Dacă vreţi zile cu şi despre Cultură plătiţi constant şi pe măsură Creaţia

 

Ziua Culturii Naţionale/ Dirijorul Tiberiu Soare: Cultura e ceea ce ne leagă dincolo de generaţii, oferindu-ne identitate

 

Ziua Culturii Naţionale/Irina Margareta Nistor: Cultura are nevoie de public

 

Ziua Culturii Naţionale/ Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici: Cred în cultura contemporană românească

 

Ziua Culturii Naţionale/ Ioan-Aurel Pop: Să ne preţuim valorile, cum sunt ele, în concertul intelectual european

 

Ziua Culturii Naţionale/Simion: Cultura română nu poate fi abandonată; e tot ceea ce rezistă şi ne poartă în istorie

 

Ziua Culturii Naţionale/Romaşcanu: Acei puţini ani ai Luceafărului i-au fost de ajuns să străbată veacurile

 

Ziua Culturii Naţionale: Concerte, recitaluri, expoziţii - organizate de instituţiile din subordinea Ministerului Culturii

 

Borboly Csaba: Ziua Culturii Naţionale ne include pe toţi, indiferent că suntem români, maghiari, saşi, romi

Afisari: 46

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 26-06-2025 11:00

Eveniment al Bibliotecii Naționale a României, care sărbătorește șapte decenii de cultură, memorie și patrimoniu

Biblioteca Națională a României organizează, la 26 iunie 2025, un eveniment prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la reînființarea acestei instituții (25 iunie 1955), potrivit unui comunicat al Bibliotecii Naționale a României transmis AGERPRES la 23 iunie 2025. Deschiderea oficială a evenimentului aniversar va avea loc la ora 11.00, &

Documentare 26-06-2025 08:30

Forumul Economic Eurasiatic, la Minsk (26-27 iunie)

Forumul Economic Eurasiatic, ajuns la cea de-a patra ediție se desfășoară în zilele de 26-27 iunie 2025, la Minsk, în Republica Belarus. Cu acest prilej vor fi dezbătute cele mai importante probleme economice ale spațiului eurasiatic de către lideri de afaceri mari, medii și mici, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai guvernelor din statele Uniunii Economic

Documentare 26-06-2025 08:15

26 iunie - Ziua Drapelului Național

Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul este unul din simbolurile noastre naționale, alături de stemă, sigiliu, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie, confor

Documentare 26-06-2025 08:00

26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)

Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor omenirii, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru

Documentare 26-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Ficțiunea a precedat știința. Tot ce visăm, adică tot ce dorim e adevărat (mitul lui Icar a precedat aviația, iar dacă Ader și Bleriot au zburat, este pentru că toți oamenii au visat zborul). Nu există alt adevăr decât al mitului: istoria, încercând să-1 realizeze, îl desfigurează, îl ratează pe jumătate; ea e impostură, mistificare, chiar

Documentare 26-06-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie

Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin

Documentare 26-06-2025 07:00

Consiliul European de vară; pe agendă: Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea UE (26-27 iunie 2025)

Consiliul European de vară se reunește la Bruxelles, la 26-27 iunie 2025, pentru a discuta, în principal, despre provocările geo-economice și evoluțiile în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Apărarea și securitatea europeană, migrația, Republica Moldova sunt, de asemenea, alte subiecte pe ordinea de zi, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Documentare 26-06-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie

Este a 177-a zi a anului 2025. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 06 h 01 m și apune la 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 25-06-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Linda Cardellini

Actrița americană Linda Cardellini (Linda Edna Cardellini), cunoscută pentru interpretarea adolescentei Lindsay Weir în serialul de televiziune 'Freaks and Geeks' (1999-2000), a excentricei instructoare de artă Judy Hale în serialul 'Dead to Me' (2019-2022) și pentru interpretarea inteligentei Velma Dinkley în 'Scooby-Doo' (2002) și

Documentare 25-06-2025 08:00

Ziua internațională a navigatorului (25 iunie)

Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, în vederea recunoașterii contribuției marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu. Decizia de instituire a acestei zile a fost luată la conferința Organizației Maritime Internaționale

Documentare 25-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Realismul, socialist sau nu, e dincoace de realitate. El o îngustează, o atenuează, o falsifică, nu ține seama de adevărurile și obsesiile noastre fundamentale: dragostea, moartea, mirarea. El înfățișează omul într-o perspectivă redusă, înstrăinată; adevărul nostru e în visele noastre, în imaginație; totul, în fiecare clipă, con

Documentare 25-06-2025 05:49

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 iunie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia Greco-catolice Sf. cuv. m. Febronia Romano-catolice Sf. Wilhelm, abate Sfânta Mare Muceniță Fevronia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 2

Documentare 25-06-2025 05:33

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 iunie

Este a 176-a zi a anului 2025. Au mai rămas 189 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 04 h 50 m și apune la 21 h 44 m. Lună nouă la 13 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 24-06-2025 14:04

Mircea Abrudean - noul președinte al Senatului (fișă biografică)

Senatorul PNL Mircea Abrudean a fost ales, la 24 iunie 2025, în plen, președinte al Camerei Superioare a Parlamentului, fiind susținut de coaliția de guvernare. Votul a fost secret cu buletine și au fost înregistrate 89 '

Documentare 24-06-2025 11:00

SĂRBĂTORI: Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica)

Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de Biserică în ziua de 24 iunie. Nașterea cea minunată a Sfântului Ioan a fost înaintea Nașterii lui Hristos, cea minunată. 'Minunea se aștepta după minune; după maica cea stearpă, Maica cea pururea Fecioară; după nașterea cea minunată a Elisabetei, nașterea