Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/.

Drapelul este unul din simbolurile noastre naționale, alături de stemă, sigiliu, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie, conform Art. 12 din Constituția României. Același articol stabilește că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu', potrivit https://www.presidency.ro/.

Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită la 26 iunie 2025, în București, de la ora 10.00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, zona Palatului Cercului Militar Național. În cadrul acestui eveniment, organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București, Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național al României. Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară, se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naționale transmis AGERPRES, la 25 iunie 2025.

Militarii răniți din echipa INVICTUS România vor marca Ziua Drapelului Național printr-o ascensiune pe Vârful Omu. Această inițiativă va culmina cu desfășurarea unui drapel național, de aproximativ 100 m, de către militari, voluntari Invictus și civili, simbolizând unitatea națională.

În seara zilei de 26 iunie, Palatul Parlamentului din București va fi iluminat în culorile drapelului României.

Ceremonii similare vor avea loc în municipiile reședință de județ și în localitățile din țară în care sunt unități militare. La Catedrala Mitropolitană din Timișoara, autoritățile locale și structurile militare vor organiza o serie de ceremonii religioase și militare, notează https://orasul-timisoara.ro/. Prefectura Dâmbovița și Garnizoana Târgoviște organizează, în Piața Tricolorului, începând cu ora 12.00, un ceremonial militar și religios pentru cinstirea acestui simbol național. În Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului pașoptist Andrei Mureșanu (1816-1863), autorul versurilor Imnului național, vor avea loc ceremonii de coborâre și înălțare pe catarg a tricolorului.

***
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Național, inițiată de mai mulți parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaților la 10 martie 1998 și de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituția României. Data de 26 iunie a fost aleasă în memoria momentului din 1848 când Guvernul revoluționar a decretat tricolorul ca drapel al Țării Românești. A fost promulgată de președintele României, prin Decretul nr.165/1998, și a devenit Legea nr.96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

Conform prevederilor Legii nr. 96/1998, Ziua Drapelului Național va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Totodată, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994. În Capitală și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de înălțare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană, potrivit https://www.cdep.ro/.

***
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică și se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 și ale Art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului național asistența va intona imnul sau va păstra tăcerea.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, conform https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994. Atunci când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va așeza în stânga, privind drapelele din față; când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine și numărul drapelelor este impar, drapelul României se va așeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi așezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din față. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale și vor fi amplasate la același nivel.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO, notează https://legislatie.just.ro/.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare, se mai amintește pe site-ul https://www.jandarmeriaromana.ro/.

***
Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, nu ca simbol vexilologic al principatului Țării Românești, ci al unităților miliției pământene și al navelor comerciale, datează din 1834, în timpul domniei primul domnitor regulamentar al Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842; caimacam 1856-1858), se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.

Dispuse pe orizontală, benzile aveau fâșia roșie la partea superioară și cea albastră la partea inferioară. Acvila cruciată, încoronată, ținând în gheare un buzdugan și o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar și laur era pictată pe banda galbenă; în colțuri, erau pictate acvile. Având ca punct de plecare Hatișeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepții 'Partidei Naționale' au văzut, în acest tricolor, simbolul național al tuturor românilor. Această opțiune, cu siguranță, a fost puternic influențată de mișcarea națională pe care noile forțe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul urmat fiind cel francez: albastru, alb, roșu. Belgia a adoptat, după acest model, la proclamarea independenței sale, steagul negru, galben, roșu, fiind urmată de revoluționarii italieni - și apoi statul italian - verde, alb, roșu etc.

În contextul revoluționar al anului 1848, când au fost arborate noile drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, au arborat drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, așa cum fuseseră ele arborate de revoluționarii români din Ardeal la Adunarea Națională de la Blaj din 26 aprilie. Inițial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roșu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu 'VIRTUS ROMANA REDIVIVA' ('Virtutea romană reînviată'). În decursul revoluției, însă, treptat, toate drapelele românilor au înlocuit albul cu galben, mai notează site-ul amintit.

Ca drapel național, tricolorul s-a impus în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), benzile de culoare fiind dispuse orizontal. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâșia roșie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul țării, cât și drapelele și stindardele unităților militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea 'rece', lângă hampă.

Steagul național și drapelele unităților militare sunt două simboluri diferite. Drapelele militare românești au avut stema țării pe centru și în colțuri sigla suveranului, pe când steagurile naționale, începând din 1872, când aceste aspecte au fost legiferate, nu. În 1948, regimul comunist a înlocuit nu numai stema țării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiționale, dar a și imprimat o nouă stemă pe tricolorul național. În decembrie 1989, stema comunistă a fost ruptă și s-a revenit la ceea ce fusese drapelul României din 1872 până în 1947. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)